Pârtia Nemira se află în stațiunea turistică Slănic Moldova (în trecut a mai fost numită Băile Slănic sau Slănic). Slănic Moldova este un oraș în Județul Bacău, în regiunea Moldovei, România.
Orașul se află în partea de sud-vest a județului, la limita cu Județul Covasna, în bazinul râului Slănic (un afluent al Trotușului), la poalele Munților Nemira din Carpații Orientali. Altitudinea la care se află orașul este de circa 530 m, într-o vale înconjurată de păduri de fagi și brazi.
Slănic Moldova este o stațiune cu sezon permanent, cu o climă intramontană-depresionară temperată, cu un aer pur, lipsit de praf și particule ce pot provoca alergii, și bogat în aerosoli rășinoși și ioni negativi. Temperatura medie anuală este de 7,4°C .

Județul Bacău este situat în partea de est a României, în mijlocul Moldovei, pe versantul răsăritean al Carpaților Orientali. Se învecinează la nord cu Județul Neamț, la sud cu Vrancea, la vest cu Covasna și Harghita, iar la est cu Vaslui.
Relieful județului este format dintr-o zonă muntoasă, puternic cutată, la vest înglobând grupa central-estica a Carpaților Orientali, o zonă deluroasă care cuprinde Subcarpații și Depresiunea Tazlău-Cașin și o parte din Lunca Siretului și a Podișului Bârladului. Munții de pe raza județului sunt: Munții Tarcăului, Munții Oituzului, Munții Gosmanului și Munții Berzuntului. Cea mai mare altitudine este în Munții Tarcăului, pe Vârful Grindușul – 1664 m.
Clima județului are un caracter continental, variind în funcție de treptele de relief. În regiunea montană și deluroasă este o climă puțin mai aspră decât cea din Lunca Siretului. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9,5 grade Celsius în regiunea de câmpie și 2 grade Celsius în regiunea muntoasă.
Rețeaua hidrografică a Județului Bacău este alcătuită din cursul inferior al Bistriței, o parte a cursului mijlociu al Siretului, precum și din râul Trotuș cu afluenții săi (Tazlău, Oituz, Cașin).

Proiectul Pârtia Nemira Slănic Moldova a fost finalizat cu 6 luni înainte de termenul prevăzut.

Pârtia de ski și snowboard Nemira din Slănic Moldova, finalizată încă din februarie 2014, a fost inaugurată pe 06.03.2014. Aceasta se află pe versantul nordic al Muntelui Nemira, zonă în care a fost necesară defrișarea a aproximativ 7 hectare de pădure. Șase milioane de euro s-au cheltuit pentru construirea pârtiei, dintre care două milioane au fost din fonduri europene.
Traseul Pârtiei Nemira se desfășoară în dreapta axului instalației de transport pe cablu (în sensul de coborare), urmărind culmea ce face legătura cu stațiunea Slănic Moldova. La altitudinea de 490 m traseul pârtiei se intersectează cu cel al telescaunului, trecând pe sub acesta, sosirea pârtiei de schi și snowboard efectuându-se din partea stângă a telescaunului.

Pârtia Nemira din Slănic Moldova este amplasată pe varsantul nordic al Munților Nemira și este situată în spatele Complexului Cerdac din stațiune.

Pentru asigurarea unor condiții optime de practicare a sporturilor de iarnă, precum și pentru asigurarea zăpezii pe pârtia de ski și snowboard din stațiune, de-a lungul întregului sezon de iarnă, respectiv 15 decembrie – 31 martie, este necesară înzăpezirea artificială a acesteia. Instalația de produs zăpadă artificială (tunuri de zăpadă) va utiliza apa din rețeaua de apă potabilă a stațiunii. Ea s-a proiectat în așa fel încât la o temperatură exterioară de -4°C și o umiditate relativă a aerului de 70%, să asigure acoperirea Pârtiei Nemira cu un strat de zăpadă de 30 cm grosime într-un interval de aproximativ 130 de ore, adică în decurs de 16 zile, în regim de funcționare de 8 ore pe noapte. Dacă temperatura exterioară scade la -7°C, timpul de înzăpezire scade și el la aproximativ 70 ore, adică 9 zile.

Baza Pârtiei Nemira, respectiv stația inferioară a instalației de transport pe cablu, se situează lângă DN12B – Târgu Ocna-Slănic Moldova, la intersecția cu strada Nicolae Bălcescu. Prin spatele Complexului Cerdac se ajunge direct la stația inferioară a telescaunului.

Posibilitățile de cazare sunt foarte multe în Slănic Moldova (una din cele mai cunoscute stațiuni turistice din țară). Hotelurile, pensiunile, vilele și casele oferă posibilități de cazare pentru toate gusturile și toate buzunarele.

Pârtiei Nemira (Slănic Moldova) este o pârtie albastră cu un grad mic de dificultate și are lungimea de 1414 metri. Altitudinea de plecare se află la 714 m, are o diferenţă de nivel de 230 metri și o înclinație de 17%. Lăţimea medie este de 38 de metri, iar altitudinea de sosire se află la 484 de metri. Pârtia Nemira este dotată cu instalație de transport pe cablu – telescaun cu 4 locuri și cu nocturnă.

Programul Pârtiei Nemira pentru sezonul de ski și snowboard 2014-2015:

Pentru a putea vedea imagini live ale camerelor web de pe pârtiile ce aparțin de Domeniul Schiabil Șureanu accesați linkul ACESTA.

Pentru tarife la telescaunul de pe pârtia de schi Nemira din Slănic-Moldova accesati siteul www.partianemira.ro

www.slanic-moldova.info
www.partianemira.ro

Transalpina Ski Resort se află în Județul Vâlcea, fiind situat pe drumul auto cel mai înalt din România, de unde a împrumutat și o parte din nume.

Județul Vâlcea, localizat în sudul României, se întinde pe o suprafață de 5765 km² și se învecinează cu Județele Alba și Sibiu la nord, Județul Argeș la est, Județul Olt la sud și sud-est, Județul Dolj la sud-vest, Județul Gorj la vest și Județul Hunedoara la nord-vest. Reședința județului este Municipiul Râmnicu Vâlcea. Din punct de vedere administrativ, Județul Vâlcea este împărțit în 2 municipii, 9 orașe și 78 de comune.

Prin așezarea sa geografică, Județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele Oltului și Lotrului, străjuite de Munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng.

Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul Getic și Subcarpații Getici, cu altitudini între 400–800 m.
Râul Olt străbate județul pe o distanță de 135 km, primind apele a numeroși afluenți, dintre care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic care se află în partea dreaptă a Oltului cuprinde aproape toată suprafața județului. Rețeaua hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești Zăvideni Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari.

Județul Vâlcea, prin însăși așezarea sa geografică, dispune de importante resurse naturale. Munții au vaste păduri de conifere și foioase unde trăiesc urși, capre negre, cerbi și căprioare. Oieritul este ocupația ancestrală a oamenilor locului.

Transalpina Ski Resort se află în Munții Parâng, care fac parte din Carpații Meridionali, grupa muntoasă Parâng-Șureanu-Lotrului fiind cea mai mare ca suprafață dintre masivele muntoase ale României. De la est la vest măsoară aproximativ 50 de km, iar de la nord la sud circa 25 km.

Munții Parâng sunt delimitați la vest de Valea Jiului, iar la est de Râul Olteț și Râul Lotru. La nord sunt delimitați de Munții Șureanu, prin valea Râului Jiul de Est. Spre sud, delimitarea este făcută de șirul Depresiunilor Novaci și Baia de Fier. Sunt străbătuți de cea mai înaltă șosea de la noi din țară, Transalpina, care ajunge până la altitudinea de 2200 m, oferind imagini rar întâlnite.

Pe cuprinsul întinderii Munților Parâng găsim un vârf muntos de peste 2500 de metri, și anume Vârful Parângul Mare și trei vârfuri de peste 2400 de metri: Gemănarea, cu 2426 m, Stoinița, cu 2421 m și Cârja cu 2405 m și aproximativ 15 vârfuri de peste 2300 m.

Munții Parâng se remarcă prin masivitatea lor, care îi face a fi asemănători cu Munții Făgăraș. Multitudinea de lacuri glaciare (Mija, Câlcescu, Roșiile, Iezerul Înghețat) îi face să semene cu Munții Retezat. Pe traseele sale sunt puține cabane și refugii montane, Parângul fiind unul dintre cele mai sălbatice masive muntoase din România.

Partea sa sudică se remarcă prin existența unor formațiuni calcaroase care au dat naștere unor peșteri: Peștera Muierilor, aflată pe valea Râului Galbena și Peștera Polovragi, pe valea Râului Olteț.

Stațiunea de ski și snowboard Transalpina Ski Resort (sau Domeniul Schiabil Vidra) este situată pe cel mai înalt drum național din România, în apropiere de lacul de acumulare și a barajul Vidra. Barajul Vidra este amplasat pe Râul Lotru, în Cheile Vidra, la 30 km amonte de Stațiunea Voineasa, Județul Vâlcea. Din vârful pârtiilor priveliștea este una incredibilă: zăpadă, păduri dese de brazi… și la bază, marele albastru și impunător, Lacul Vidra.

Transalpina este de fapt drumul național 67c (DN67c) situat la cea mai înaltă altitudine și face legătura între Oltenia și Transilvania, străbate Județele Gorj, Vâlcea, Sibiu și Alba. El traversează Munții Parâng din Carpații Meridionali de la sud la nord, atingând cel mai înalt punct la Pasul Urdele (2145 m). Drumul Regelui, cum mai este denumit, este închis pe perioada iernii, cel puțin pe anumite porțiuni foarte periculoase. Acesta începe din Jina, Județul Sibiu, de unde coboară pe o distanță de 7 km până la Șugag. De aici pornește urcușul frumosului drum spre crestele Carpaților Meridionali. După doar câțiva kilometri ajungi la impresionantul Baraj Tău.

Transalpina își continuă ascensiunea în apropiere de Barajul Oașa, un lac de acumulare pe Râul Sebeș, la granița Județelor Sibiu și Alba, în Munții Șureanu. Șoseaua traversează prin partea stângă Barajul Oașa și merge spre Obârșia Lotrului.

De la Obârșia Lotrului, aflată într-o vale cu o priveliște incredibilă, se poate merge în stânga spre Brezoi (60 km, trecând pe lângă Lacul Vidra, unde se află și Stațiunea Transalpina Ski Resort și apoi prin Stațiunea Voineasa) sau în dreapta spre Petrila (28 km). Pentru a continua însă Drumul Regelui trebuie parcurs DN67C înainte spre Novaci. De abia de acolo începe cea mai spectaculoasă parte a Drumului Regal, prin zona alpină, adevărata Transalpina. Serpentinele parcă se aleargă una pe alta, înșiruindu-se pe munte, dezvăluind locuri tot mai înalte, tot mai frumoase, surprinzătoare: Ștefanu, Cărbunele, Muntinu, Urdele (Pasul Urdele, 2145 m).

La un moment dat muntele dispare, iar în față se întinde platoul de pe Vârful Păpușa, de unde se coboară în Stațiunea Rânca și apoi la Novaci, unde ia sfârșit Transalpina.

În septembrie 2011 a început construcția noului domeniu schiabil Transalpina Ski Resort, domeniu ce s-a dorit a fi unul dintre cele mai mari și mai frumoase din țară. În proiect au fost adunați peste 80 de kilometri de pârtii, ce ajung până la 2100 metri altitudine, majoritatea fiind situate în goluri alpine.

În martie 2012 a fost inaugurată prima pârtie de ski și snowboard, Mioarele, iar în 22 decembrie 2012 s-a deschis oficial Transalpina Ski Resort. Cele 7 pârtii moderne cu punct de pornire de la circa 2000 de metri se află lângă Lacul Vidra, între Munții Lotru, Cindrel și Parâng. Pârtiile de ski și snowboard au o lungime totală de 9 kilometri, sunt prevăzute cu sistem de înzăpezire și instalații de transport pe cablu (telescaun – 1800 metri, teleski – 733 metri și o telegondolă de 3 kilometri cu stație intermediară).

Accesul la instalațiile pe cablu (telegondolă, teleski și telescaun) trebuia să fie gratuit până la 31 ianuarie 2013. Din cauza acestei forme de promovare celelalte pârtii de ski și snowboard au protestat și accesul a fost gratuit doar până pe 15 ianuarie.

Pe timpul iernii, la Vidra se poate ajunge dinspre Valea Oltului pe DN7A (Brezoi – Mălaia – Voineasa – Vidra – Obârșia Lotrului).
Porțiunile din Transalpina, Obârșia Lotrului – Rânca și Obârșia Lotrului  – Lacul Oașa, nu sunt deszăpezite pe timpul iernii, așadar de la Sebeș nu se poate ajunge pe traseul Transalpinei la Pârtia Mioarele (Sebeș – Șugag – Lacul Tau – Lacul Oașa – Pasul Tărtărău – Obârșia Lotrului – Vidra).

În condiții de vreme nu foarte rea se poate ajunge și dinspre Petroșani, dar înainte de a aborda această rută este recomandat să suni la CNADNR pentru a afla dacă drumul este deszăpezit.

De la Sibiu la Transalpina Ski Resort sunt 140 km (3 ore), iar de la Vâlcea până la pârtie sunt 110 km (2.5 ore). Între Brezoi și Transalpina Ski Resort drumul este asfaltat, mai puțin porțiunea dintre Voineasa și Lacul Vidra (24 km), unde asfaltul mai are denivelări și gropi.
Pentru porțiunea de drum Obârșia Lotrului – Petroșani este recomandat să ai la tine lanțuri pentru roți și neapărat cauciucuri de iarnă.
Conform informațiilor de pe site-ul oficial există și un autocar Amal Tour care circulă din Vâlcea spre Domeniul Skiabil Transalpina, în zilele de sâmbătă și duminică. Plecarea este la ora 7 din Autogara Dacos, iar întoarcerea este programată pentru ora 16. Cost: 40 ron dus-întors (iarnă-primăvară 2013).

La Transalpina Ski Resort există o parcare pe 3 nivele, încă nefinisată, care are aproximativ 350 de locuri.

Locuri de CAZARE nu sunt deocamdată în apropierea pârtiei, însă găsești camere la pensiunile din Voineasa și Brezoi și la puținele pensiuni de la Obârșia Lotrului.

Transalpina Ski Resort are în funcționare în acest moment 7 pârtii dotate cu 2 teleschiuri, 1 telescaun, o telegondolă cu stație intermediară, o stație salvamont și baruri apres-ski. Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu este de marți până duminică între orele 09-17 (ultima urcare se face la 16:35 ), luni fiind zi de revizie tehnică.

Pârtia P1 Transalpina este o pârtie roșie-neagră cu grad mediu-avansat de dificultate și o lungime de 2257 m. Are altitudinea de plecare la 1850 m, o înclinație de 23% și o diferență de nivel de 530 m. Se desfășoară pe lățimea de 50 m și are altitudinea de sosire la 1320 m. Este deservită de telegondolă.

Pârtia P2 Transalpina este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de doar 730 m. Are altitudinea de plecare la 1974 m, o înclinație de 16% și o diferență de nivel de 122 m. Se desfășoară pe lățimea de 40 m și are altitudinea de sosire la 1852 m. Transportul persoanelor este asigurat de teleschi.

Pârtia P3 Transalpina este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de 350 m. Are altitudinea de plecare la 1926 m, o înclinație de 18% și o diferență de nivel de 66 m. Se desfășoară pe lățimea de 30 m și are altitudinea de sosire la 1860 m.

Pârtia P4 Transalpina este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de 730 m. Are altitudinea de plecare la 1974 m, o înclinație de 4% și o diferență de nivel de 31 m. Se desfășoară pe lățimea de 30 m și are altitudinea de sosire la 1943 m.

Pârtia P5 Transalpina este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de 675 m. Are altitudinea de plecare la 1943 m, o înclinație de 9% și o diferență de nivel de 66 m. Se desfășoară pe lățimea de 30 m și are altitudinea de sosire la 1877 m.

Pârtia P6 Transalpina este cea mai mică de pe domeniul schiabil și leagă punctul de sosire de la telecabină cu cel de la Telescaunul 2. Este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de 120 m. Are altitudinea de plecare la 1949 m, o înclinație de 5% și o diferență de nivel de 6 m. Se desfășoară pe lățimea de 30 m și are altitudinea de sosire la 1943 m.

Pârtia P7 Transalpina este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de 1230 m. Are altitudinea de plecare la 1949 m, o înclinație de 14% și o diferență de nivel de 179 m. Se desfășoară pe lățimea de 40 m și are altitudinea de sosire la 1770 m.

Telegondola tronson 1 are 8 locuri și merge pe o distanță de 1992 de metri (cota inferioară este la 1320 de metri, iar cea superioară la 1850 de metri). Are o capacitate de transport de 1100 persoane pe oră, o viteză maximă de 6 m/s și parcurge distanța în 5 minute și 30 de secunde.
Telegondola tronson 2 are 8 locuri și merge pe o distanță de 1080 de metri (cota inferioară este la 1850 de metri, iar cea superioară la 1925 de metri). Are o capacitate de transport de 1100 persoane pe oră, o viteză maximă de 6 m/s și parcurge distanța în 5 minute și 30 de secunde.
Telescaunul are 4 locuri și merge pe o distanță de 1170 de metri (cota inferioară este la 1765 de metri, iar cea superioară la 1949 de metri). Are o capacitate de transport de 1400 persoane pe oră, o viteză maximă de 2,3 m/s și parcurge distanța în 8 minute și 30 de secunde.

Teleschi 1 este pentru o persoană și merge pe o distanță de 754 de metri (cota inferioară este la 1858 de metri, iar cea superioară la 1922 de metri). Are o capacitate de transport de 702 persoane pe oră, o viteză maximă de 3 m/s și parcurge distanța într-un minut și 40 de secunde.
Teleschi 2 este pentru o persoană și merge pe o distanță de 351 de metri (cota inferioară este la 1853 de metri, iar cea superioară la 1974 de metri). Are o capacitate de transport de 690 persoane pe oră, o viteză maximă de 3 m/s și parcurge distanța în 3 minute și 53 de secunde.

Programul de funcționare al telefericelor de pe Domeniul Schiabil Transalpina Ski Resort în sezonul 2014-2015:

Camere web de pe pârtiile din Transalpina Ski Resort sunt și aici:

Cameră Web Transalpina Ski Resort Plecare
Cameră Web Transalpina Ski Resort Teleski
Cameră Web Transalpina Ski Resort Telegondolă Sosire
Cameră Web Transalpina Ski Resort Parcare

Transalpina Ski Resort – prețurile pentru transport pe instalațiile de cablu 2015-2016:

Transalpina Ski Resort – prețuri închiriere echipament 2015-2016:

skiuri + clăpari + bețe – 40 RON/zi
placa de snowboard + boots – 50 RON/zi

placa de snowboard – 35 RON/zi
sanie – 20 RON/zi.

Site-ul oficial: www.trans-alpina.ro

Un articol detaliat cu video și foto despre Ski Resort Transalpina îl poți citi AICI.

O galerie foto mai poți vedea și AICI.

Ca să ajungi la Transalpina Ski Resort trebuie să-ți calculezi bine timpul, pentru că drumul de la Voineasa la pârtie este destul de dificil de parcurs iarna și cei 30 de km durează aproximativ 40-60 de minute. Adesea sunt probleme cu locurile de parcare de pe marginea din dreapta a pârtiei, după ce se ocupă locurile special amenajate. La Transalpina Ski Resort există o parcare pe 3 nivele, încă nefinisată, care are aproximativ 350 de locuri. În weekend, aceasta se umple până în ora 10. Mai există o parcare amenajată în exterior care este plină de noroi mai mereu. Mașinile care nu mai au loc în cele două parcări pot staționa pe marginea drumului doar pe partea dreaptă, în direcția de mers Voineasa – Obârșia Lotrului (aproximativ 300 de locuri).

La baza pârtiei există centru de închiriere echipamente sporturi de iarnă (schiuri și clăpari, plăci de snowboard și boots, chiar și săniuțe), dar este preferabil să aveți echipamentul vostru, deoarece stocul nu este prea mare (cel puțin pentru perioada de weekend).

ȘCOLI DE SCHI ȘI SNOWBOARD LA SKI RESORT TRANSALPINA:

Pentru detalii legate de stațiunea Vidra-Transalpina poți găsi coordonate GPS, mail și număr de telefon în foto de mai jos!

Bușteni este un mic oraș de munte din nordul Județului Prahova, în regiunea istorică Muntenia, în centrul României. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Munților Bucegi. Situat la 135 km de București, se întinde pe circa 7 km de-a lungul Văii Prahova, între „Vadul Cerbului” și tunelul săpat în pintenul muntelui „Muchia Lungă”. Altitudinea medie a Orașului Bușteni este de 850 m. Este una din cele mai populare stațiuni de munte, oferind panorame spectaculoase, o mulțime de oportunități turistice și activități de vacanță, de la schi sau snowboard, la excursii montane.

Județul Prahova își are limitele geografice și administrative la nord cu Județul Brașov, la est cu Județul Buzău, la sud cu Județul Ilfov și cu Județul Ialomița, iar la vest cu Județul Dâmbovița.

Județul este cunoscut și pentru regiunea turistică Valea Prahovei, aflată în partea de nord-vest și pentru zona viticolă Dealul Mare, cu podgoriile de la Tohani și Valea Călugărească.

Județul Prahova este situat la sud de curbura Munților Carpați, în zona de centru-sud a României, fiind străbătut de meridianul de 26ºEst și de paralela de 45ºNord. Prahova ocupă o suprafață de 4716 kmp, reprezentând 2% din teritoriul țării.

Județul are un relief deosebit de variat, începând de la culmile Carpaților Meridionali (Munții Bucegi) și Orientali (grupa Carpaților Curburii — Munții Baiului, Grohotiș și Ciucaș) în nord, urmate de dealurile subcarpatice în centru și Câmpia Piemontană a Ploieștilor (parte a Câmpiei Române) în partea de sud. Munții din nord pot fi trecuți prin Valea Prahovei către Pasul Predeal de pe teritoriul județului vecin, Brașov, sau prin Pasul Bratocea, pe Teleajen, ambele drumuri ducând către Brașov.

Clima Județului Prahova este temperat-continentală. Temperatura medie anuală este de -2ºC la altitudini mari și depășeste 10ºC în regiunile joase din câmpie.

Infrastructura domeniului schiabil al Văii Prahova, care însumează peste 22 de kilometri de pârtii, poziționează Județul Prahova pe locul doi pe țară, într-un clasament realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, după Județul Brașov. Prahova este pe locul trei pe țară și în clasamentul celor mai lungi pârtii de ski și snowboard, cu „Drumul de Vară” care măsoară 2972 de metri, fiind administrată de Primăria Sinaia.

Pe la începutul anilor 1880 apare fenomenul ce va spori faima stațiunii – schiul. Prin anii 1907-1908 tinerii ce veneau în vacanță din străinătate au adus la Sinaia, Bușteni pe Valea Albă și Coștila, moda schiului, a „alunecatului pe patine de lemn, bob și sanie”.

Denumirea celor două pârtii ale domeniului schiabil vine de la Ioan Kalinderu (1840-1913), ce a fost administrator al Domeniilor Coroanei Regale în timpul Regelui Carol I. Pârtia Kalinderu a fost omologată de Federația Internațională de Schi, putând astfel organiza concursuri și găzdui schiori de performanță.

Județul Prahova este un important nod atât de cale ferată, cât și de căi rutiere, fiind traversat de mari axe rutiere spre Europa Centrală, Europa de Est, Rusia, Turcia și Grecia.

Spre Bușteni accesul auto îl poți face pe DN1/ E60 (București – Ploiești – Câmpina – Comarnic – Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Brașov) și pe DN71 (Târgoviște – Pucioasa – Fieni – Moroieni – Sinaia) și mai departe pe DN1/E60 (Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Brașov).

Accesul feroviar spre Bușteni se poate face pe ruta București – Brașov și sunt garnituri de toate tipurile, de la Regio (vechiul tren personal), la Inter Regio (vechiul tren accelerat/rapid) și InterCity.

Din 2004 au fost introduse automotoarele Desiro (Săgeata Albastră) pentru trenurile rapide care circulă pe distanțe medii (trenurile zăpezii: București – Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Brașov cu oferte tarifare avantajoase în perioada de iarnă). 

Stațiunea Bușteni oferă posibilități de CAZARE nelimitate fiind o stațiune turistică dezvoltată și promovată foarte mult, mai ales după 1990. Turiștii se pot caza în hoteluri, pensiuni, vile, cabane sau la persoane private.

Domeniul schiabil al Stațiunii Bușteni este situat la baza Muntelui Caraiman, în cartierul Valea Albă, la aproximativ 1 kilometru de centrul stațiunii. Acesta dispune de 2 pârtii – Kalinderul 1 si Kalinderu 2, care sunt  deservite de o instalație de transport pe cablu modernă (telescaun de 4 locuri cu o capacitate de 1200 persoane pe oră).

Pârtia Kalinderu 1 este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 1390 de metri. Are altitudinea de plecare la 1295 de metri, are o diferență de nivel de 295 de metri și înclinația de 28%. Se desfășoară pe o lățime de 40 de metri, ocupă o suprafață de 5,6 hectare și are altitudinea de sosire la 1000 de metri. Pârtia Kalinderu 1 din Bușteni este dotată cu tunuri de zăpadă, nocturnă și este deservită de Telescaunul Bușteni cu 4 locuri.

Pârtia Kalinderu 2 este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 1300 de metri. Are altitudinea de plecare la 1295 de metri, are o diferență de nivel de 295 de metri și o înclinație de 28%. Se desfășoară pe o lățime de 60 de metri, ocupă o suprafață de 4,2 hectare și are altitudinea de sosire la 1000 de metri. Pârtia Kalinderu 2 din Bușteni este dotată cu tunuri de zăpadă și este deservită de Telescaunul Bușteni cu 4 locuri.

 

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Bușteni, pentru sezonul 2014-2015 este:

Camera web de pe Pârtia Kalinderu nu mai există. Singura cameră-web din apropierea pârtiei se află la barul Inside și poate fi văzută pe alpin-expert.ro (click aici).

Tarifele instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) în Stațiunea Bușteni, pentru sezonul 2016-2017 sunt: 

 

Prețurile pentru închirierea echipamentelor de ski și snowboard la Bușteni pentru sezonul 2014-2015 sunt: 

Prețurile pentru închirierea echipamentul de ski (clăpari, bețe, schiuri) sau snowboard (boots și placă) variază în funcție de centru de închirirere și de timpul rămas până la finalul programului.

Tel. 0722.256.702      E-mail: office@kalinderu.ro

La baza pârtiilor există un mai multe chioscuri si localuri de unde îți poți cumpara de mâncare sau de băut.

Prețul parcării de la baza pârtiei este de 10 lei/zi.

Fun-Park Bușteni (situat lângă baza pârtiilor) oferă și alte tipuri de distracții, cum ar fi pista de tubing, o pârtie pentru începători, banda transport tubing și schi – 100 m lungime – Karusel.

(Pârtie începători – 150 metri lungime, Baby ski – 120 metri lungime, Pista tubbing – 150 metri lungime, Banda transport tubing și ski – 100 metri lungime, Karusel pentru copii începători, Tobogan – 500 m lungime).

În partea de sus a pârtiilor există un apres-ski destinat atât riderilor cât și celor care au venit la o distracție cu sania. Cei care doresc să se distreze pe Pârtia de săniuș, trebuie să ia cel puțin o urcare dus-întors ca să se poată distra.

 

 

Pârtia Jina din Comuna Jina este situată în sud-vestul Județului Sibiu, la confluența de hotar cu Județul Alba și cu Județul Vâlcea. Vatra comunei este așezată la 1000 m altitudine, pe șapte coline, precum Roma. Jina este o așezare compactă și nu are sate aparținătoare.

Județul Sibiu se învecinează la est cu Județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu Județul Mureș.

Munții Făgărașului se întind pe teritoriul Județului Sibiu, cu partea lor estică, și sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri cuprinse între 2000 și 2500 m (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu). Munții Făgărașului reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali și în care se află cel mai înalt vârf montan din România, Vârful Moldoveanu-2544 m. Până în perioada interbelică, Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2535 m, era considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra. Munții Făgăraș sunt traversați de cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul.

Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează nori proprii, are clima lui. Aici sunt înregistrate cele mai mari valori de precipitații, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe care fac imposibilă circulația pe drumul alpin Transfăgărășan, care din 1974 traversează masivul.

Munții Lotrului sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârful Șteflești, având 2242 m.

Munții Cindrel, numiți și Munții Cândrel, sunt o subgrupă de munți situată în Carpații Meridionali, delimitată de Râul Sebeș, Râul Sadu și Podișul Transilvaniei. Munții Cindrel au un relief glaciar reprezentat de circuri glaciare, care adăpostesc tăuri glaciare. În porțiunea centrală, vârfurile acestor munți au altitudini de peste 2000 m, cel mai înalt fiind vârful cu nume omonim munților, Vârful Cindrel, cu o altitudine de 2244 m. În rest, altitudinile coboară spre 1700 m. Astfel, Munţii Cindrel, prin morfologia lor (culmi domoale şi platouri) se pretează foarte bine la practicarea skiului de fond.

În partea de nord, la trecerea spre Podișul Transilvaniei, se află zona etnografică Mărginimea Sibiului.

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe Valea Oltului și scad sub 0 grade pe Vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1300 mm, în zona muntoasă.

Centrul de distracţie pentru iubitorii sporturilor de iarnă s-a ridicat chiar în Comuna Jina, între dealurile din apropierea vechii biserici a satului cu același nume, unde în trecut funcţiona un babyschi pentru localnici.

Potrivit proiectului început pe Axa prioritară 5, privind dezvoltarea şi finanțarea turismului, pârtia de ski și snowboard de la Jina are o lungime de peste 400 de metri şi va fi prevăzută cu teleschi cu o capacitate de 1200 de persoane şi tunuri de zăpadă. În timpul lucrărilor s-au mutat aproximativ 34 de mii de metri cubi de pământ, un deal practic, spun constructorii, şi s-au făcut 4 podeţe pentru captarea râurilor, întrucât terenul ales pentru pârtie avea probleme cu scurgerea apelor.

Au fost realizate pârtia propriu-zisă şi drumul de acces la teleschi, cele două podeţe pentru evacuarea apelor. Au fost făcute lucrările de armare şi turnare a fundaţiilor pentru teleschi, staţiile de înzăpezire artificială, respectiv pentru maşina de bătut zăpada, s-au făcut terasamente şi trotuare pentru amenajarea grupurilor sanitare, pentru podeţul de 49 m, rigole pentru scurgerea apelor, a fost achiziţionată şi montată instalaţia de transport pe cablu şi au fost executate diverse lucrări de rezistenţă, arhitectură şi instalaţii.

Jumătate din investiţie s-a făcut printr-un proiect cu finanţare europeană şi jumătate din bugetul Comunei Jina.

Accesul spre Pârtia Jina se face pe un drum de 100 de metri, modernizat tot în cadrul aceluiași proiect.

În Comuna Jina se poate junge pe două căi, ambele pornind din DN1 Sibiu – Sebeș – Alba:

– pe DJ Săliște – Galeș -Tilișca- Rod – Poiana Sibiului – Jina (25 km, DJ106E).
– pe Miercurea Sibiului – Dobirca – Poiana Sibiului – Jina (20 km).

Spre vest există un drum mai greu accesibil, ce coboară în Valea Sebeșului, făcând legătura cu Dobra (7 km), Șugag (9 km), iar de acolo se coboară la Sebeș (38 km) sau se urcă în munți spre Tău (15 km), Oașa (30 km), Obârșia-Lotrului, Brezoi-Vâlcea, Novaci-Gorj, Petroșani-Hunedoara.

Teritoriul mai este străbătut de numeroase drumuri forestiere pe Văile Dobrei, Șugagului, Sebeșului, Bistrei ș.a.m.d.

Din păcate, posibilitățile de cazare în Comuna Jina sunt limitate. Există doar câteva pensiuni și niciun restaurant.

Pârtia Jina este o pârtie albastră-roșie cu un grad de dificultate mic-mediu și are lungimea de 540 de metri. Altitudinea de plecare se află la 950 de metri, diferența de nivel este de 80 de metri, lățimea de 26 de metri și altitudinea de sosire se află la 870 de metri. Pârtia Jina dispune de instalație de transport pe cablu – teleski, tunuri de zăpadă și nocturnă.

Orice turist ajuns la Jina va căuta, în mod firesc, un loc unde să ia masa, însă când a fost realizat proiectul nimeni nu s-a gândit că în localitate nu există un astfel de loc.

Borşa este o localitate in nordul extrem al României, Judeţul Maramureș, în partea răsăriteana a Depresiunii Maramureșului, închisa de Munţii Rodnei și Munţii Maramureșului (Carpații Răsăriteni). Este situată la 700-850 m altitudine, pe Valea Vișeului, în apropierea Pasului Prislop (altitudine 1414 m), care leagă Transilvania de Bucovina. Borșa se află la 47°39′ latitudine nordică și 24°39′ longitudine estică.

Maramureș este un județ în regiunea Transilvania din România. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din patru zone (etno-folclorice) distincte: Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Țara Maramureșului (jumătatea de nord-est a Maramureșului Istoric) și Țara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare. Județul Maramureș este situat în partea de nord a țării, fiind delimitat de județele Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava, la nord având frontiera cu Ucraina. Județul are un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic. Zona montană, aparținând Carpaților Orientali, reprezintă 43% din suprafața județului, zona colinară (dealuri, podișuri și piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci și terase), restul de 27%. Principalele unități montane sunt: Munții Rodnei (cei mai înalți), Munții Maramureșului și lanțul vulcanic Igniș-Gutâi-Țibleș. Rețeaua hidrografică este reprezentată de principalele râuri: Tisa, Vișeu, Iza, Lăpuș și Someș. Relieful este predominant muntos, în general accidentat, înălțimile variind între 200 m în depresiuni și 2300 m pe culmile munților. Are aspectul unui larg amfiteatru natural. Depresiunea Maramureșului este înconjurată de munți în totalitate, la sud-vestul ei aflându-se Munții vulcanici Oaș, Gutâi și Țibleș, la est Munții Maramureșului și la sud-est Munții Rodnei (cu Vf. Pietrosu-2303 m), cu creste ascuțite și prelungi, abrupturi impunătoare și văi pitorești. Clima este diferențiată, în funcție de diversitatea formelor de relief, temperat continentală, cu vânturi din direcția sud-vest și sud-est; 275 de zile din an au valori pozitive de temperatură. Precipitațiile atmosferice sunt printre cele mai ridicate din țară.

Încă din ultimele decenii ale secolului XIX aici se practica skiul, pe pârtii situate la 1200-1500 m altitudine. În stațiune se află prima trambulină natural amenajată pentru sărituri cu skiurile (50 m înălțime), unică în Europa, dar și o trambulină creată artificial de 113 m înălțime. În afara pârtiilor pentru skiori de nivel avansat și mediu, în Stațiunea Borșa există și pârtie naturală de half-pipe, ideală pentru practicarea snowboardului. Stațiunea nu dispune de trasee off-piste. Telescaunul Borșa este denumit și Funicularul (1920 m lungime, 500 m înclinație și este cel mai lung telescaun din țară). De la Complexul turistic Borșa poți lua skiliftul (790 m lungime) să poți ajunge la Vârful Știol (1611 m), prin Poiana Știol. Stațiunea Borșa dispune de pârtii de ski și snowboard pe o diferență de nivel de aproximativ 1000 m și de trasee de ski fond de 4-6 km.

Căi de acces rutier spre Borșa: pe DN18 (Baia Mare – Sighetu Marmației – Vișeu de Sus – Moisei – Borșa) și pe DN17 C (face legătura cu Bistrița-Năsăud și Dej). DN18 face legătura peste Pasul Prislop cu DN17 – Suceava – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Bistrița. La Borșa se poate ajunge și cu trenul până la stația Vișeul de Jos, urmând traseul cu autobuzul până la Borșa.Hotelurile, pensiunile, vilele sau cabanele din Stațiunea Borșa oferă CAZARE.

Pârtia Știol 1 este o pârtie neagră cu un grad ridicat de dificultate și are lungimea de 2000 de metri. Are altitudinea de plecare la 1400 de metri, o diferență de nivel de 500 de metri, înclinația de 30% și altitudinea de sosire la 900 de metri. Pârtia Știol 1 din Borșa are capacitatea de 300-400 de persoane și este deservită de un teleferic cu 2 locuri.

Pârtia Știol 2 este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 2500 de metri. Are altitudinea de plecare la 1400 de metri, o diferență de nivel de 500 de metri, înclinația de 18% și altitudinea de sosire la 900 de metri. Pârtia Știol 2 din Borșa are capacitatea de 300-400 de persoane și este deservită de un teleski monopost.

Pârtia Știol 3 este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și are lungimea de 800 de metri. Altitudinea de plecare este la 1700 de metri, are o diferență de nivel de 300 de metri, înclinația de 27% și altitudinea de sosire la 1400 de metri. Pârtia Știol 3 din Borșa are capacitatea de 300-400 de persoane și este deservită de un teleski mono-post.

Pârtia Vârful Știol este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 1000 de metri. Are altitudinea de plecare la 1400 de metri, o diferență de nivel de 500 de metri, înclinația de 27% și altitudinea de sosire la 900 de metri. Pârtia Vârful Știol din Borșa are capacitatea de 400-500 de persoane și este deservită de un teleski monopost.

Pârtia Poiana Ştiol este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 1980 de metri. Are altitudinea de plecare la 1375 de metri, diferența de nivel de 495 de metri și altitudinea de sosire la 880 de metri. Beneficiază de telescaun.

Pârtia Olimpică nu este finalizată, dar este amenajată parțial pe suprafața de 2980 de metri. Este o pârtie neagră cu un grad avansat de dificultate. Are altitudinea de plecare la cota 1650 de metri, o diferență de nivel de 770 de metri și cota de coborâre la 880 de metri. Are lățimea de 60 de metri, este deservită de telegondolă pe distanța de 2113 metri, care are capacitate de transport de 1800 de persoane/oră. Pârtia Olimpică din Borșa are nocturnă.

Pârtia Puzdrele este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și lungimea de 1000 de metri. Are o diferență de nivel de 80 de metri și este deservită de teleski și telescaun.

Pârtia Brădeț este o pârtie albastră cu un nivel mic de dificultate și lungimea de 200 de metri. Are o diferență de nivel de 30 de metri, este deservită de un baby-ski și este destinată începătorilor.

Pârtia Pricop (o localitate mai sus de Borșa) este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și are lungimea de 400 de metri. Are altitudinea de plecare la 885 de metri, o diferență de nivel de 85 de metri, înclinația de 30% și altitudinea de sosire la 800 de metri. Pârtia Pricop din Borșa are o capacitate de 720 – 750 de persoane. Este deservită de un teleski mono-post și este dotată cu nocturnă.

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Borșa, pentru sezonul 2014-2015:

 

Tarifele instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) în Stațiunea Borșa, pentru sezonul 2013-2014 sunt:

1 urcare cu teleskiul costă 4 lei, o urcare cu telescaunul costă 10 lei (iar pentru copiii sub 12 ani, 7 lei), o urcare-coborâre (dus-întors) adulți costă 15 lei (iar pentru copiii sub 12 ani, 10 lei). Un abonament/ski-pass pe o zi întreagă (valabil și pe teleski și pe telescaun) pentru adulți costă 90 de lei, iar pentru copiii sub 12 ani costă 60 de lei.

Există 2 centre de închiriere echipament de munte și echipament de ski și snowboard. Echipamentul complet de ski adulți costă 40 de lei, iar pentru copii costă 30 de lei. Echipamentul complet de snowboard pentru adulți costă 50 de lei, iar pentru copii costă 35 de lei.

Deși sunt multe posibilități de ski și snowboard la Borșa, din cauza neîntreținerii pârtiilor și nefinalizării proiectelor mai sunt în funcțiune doar 3 pârtii: Pârtia Poiana Știol, Pârtia Vârful Știol, și Pârtia Pricop din Baia Borșa. În afara pârtiilor pentru skiori și boarderi de nivel avansat și mediu, în stațiunea Borșa găsim pârtie half-pipe, ideală pentru practicarea trickurilor de snowboard în special. Stațiunea Borșa nu dispune de trasee off-piste, dar are trasee de ski-fond de 4-6 kilometri. Aici se află și prima trambulină, natural amenajată, de sărituri cu skiurile (de 50 de metri înălțime), unică în Europa. Tel: +40262344442; Salvamont: 0724212582, 0262342322.

Situată în Munții Parâng, în vecinătatea Orașului Petroșani, Județul Hunedoara, România, stațiunea oferă un platou alpin foarte întins (100 km pe direcția est-vest, 70-80 km pe direcția nord-sud). Stațiunea Parâng se află la aproximativ 1800 de metri altitudine și este una dintre cele mai apreciate stațiuni de iubitorii sporturilor de iarnă. Pârtiile de ski și snowboard de aici sunt situate în inima Munților Parâng, la aproximativ 5 kilometri de Municipiul Petroșani (situat la 100 km față de Deva, și la 370 km de București).  

Județul Hunedoara se învecinează cu Județele Arad, Timișoara și Caraș-Severin, la vest, cu Județul Alba la est și cu Județele Vâlcea și Gorj la sud. Județul cuprinde unităţi de relief distincte, regiunile muntoase ocupând o pondere majoritară. Depresiunile intramontane şi colinare, zonele depresionare şi defileurile completează structura reliefului din cuprinsul judeţului.

Carpaţilor Meridionali le aparţin masivele înalte şi mijlocii din sudul şi sud-estul judeţului, în timp ce Carpaţii Occidentali cuprind masivele mici şi mijlocii din vest şi nord. Din punct de vedere al treptelor de altitudine, etajul montan este compus din subetajul alpin (zone întinse din Munţii Retezat, Godeanu, Parâng şi parţial Ţarcu) şi subetajul de pădure (zonele medii şi joase din Munţii Retezat, Godeanu, Ţarcu, Parâng, aşa-numitul Podiş Dacic din Munţii Şureanu, Poiana Ruscă, Metaliferi şi Masivul Găina). Munţii Vâlcan (cu altitudinea maximă în Vârful Vâlcan – 1946 m) se situează în sectorul sud-vestic al Carpaţilor Meridionali, împreună cu Munţii Mehedinţi, închizând la sud arcul carpatic cuprins între Jiu şi Dunăre. În partea de est se remarcă grupul înălţimilor Straja – Mutu, iar în extremitatea de vest, Creasta Oslei. Pasul Vâlcan este o trecătoare situată la nivelul grupei vestice a Carpaților Meridionali, în partea estică a Munților Vâlcanului, la o altitudine de 1621 m, pe drumul judeţean (DJ664) Vulcan – Schela (drum ce străbate partea vestică a Parcului Naţional „Defileul Jiului”). În Pasul Vâlcan se găseşte cabana omonimă, la o distanţă de 7 km faţă de Oraşul Vulcan.

Depresiunile intramontane din Judeţul Hunedoara cu aspectul unor golfuri (Petroşani, Haţeg, Strei) reprezintă treapta de relief cea mai joasă. Culoarul Orăştiei este mărginit de Munţii Metaliferi şi Şureanu şi are un caracter deluros spre sud, iar spre nord este alcătuit din terase şi lunci. Defileul Mureşului este cuprins, pe teritoriul judeţului, între Localităţile Deva şi Zam şi reprezintă un culoar depresionar format dintr-o succesiune de defileuri şi bazine.

Județul Hunedoara este așezat pe cursul mijlociu al Râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei , Râul Mare, Crișul Alb și Jiu.

Munții Parâng fac parte din Carpații Meridionali, grupa muntoasă Parâng-Șureanu-Lotrului, cea mai mare ca suprafață dintre masivele muntoase ale României. De la est la vest măsoară aproximativ 50 de km iar de la nord la sud circa 25 km. Munții Parâng sunt delimitați la vest de Valea Jiului, iar la est de Râul Olteț și Râul Lotru. La nord sunt delimitați de Munții Șureanu, prin valea Râului Jiul de Est, iar spre sud, sunt delimitați de șirul Depresiunilor Novaci, și Baia de Fier.

Sunt străbătuți de cea mai înaltă șosea de la noi din țară, Transalpina, (2200 m), oferind imagini rar întâlnite. Pe cuprinsul întinderii Munților Parâng întălnim un vârf muntos de peste 2500 de metri, și anume, Vârful Parângul Mare (2519 m) și trei vârfuri de peste 2400 de metri, Gemănarea (2426 m), Stoinița (2421 m) și Cârja (2405 m) și aproximativ 15 vârfuri de peste 2300 m. Munții Parâng se remarcă prin masivitatea lor, care îi fac a fi asemănători cu Munții Făgăraș și prin multitudinea de lacuri glaciare (Mija, Câlcescu, Roșiile, Iezerul Înghețat) care îi aseamănă cu Munții Retezat. Faptul că pe traseele sale sunt puține cabane și refugii montane îl face să fie unul dintre cele mai sălbatice masive muntoase din România. Partea sa sudică se remarcă prin existența unor formațiuni calcaroase, care au dat naștere unor peșteri, cum ar fi: Peștera Muierilor, aflată pe valea Râului Galbena, și Peștera Polovragi, aflată pe valea râului Olteț.

Munții Parâng sunt menționați încă din antichitate. Eschil, – 500 î.Chr., iar mai apoi Herodot, povestesc într-o legendă despre Muntele Parangos, unde Prometeu a fost pedepsit de Zeul Jupiter să stea 3000 de ani în ținutul de piatră.

Stațiunea Parâng este situată la 15 km de Orașul Petroșani. Accesul către locație se realizează până în Petroșani pe drumul național DN66, de unde urmezi pentru înca 8 km drumul judetean DJ709F până în Zona Rusu. De aici, accesul către zona alpină Parâng se realizează printr-un telescaun, al doilea ca lungime din țară, dupa cel de la Borșa. Se poate ajunge cu trenul până în Gara Petroșani pe ruta Timișoara – Simeria – Craiova, iar apoi sunt de parcurs 5 km până la telescaun.

Distanțe: București – Petroșani 319 km; Timișoara – Petroșani 216 km; Cluj – Petroșani 220 km; Arad – Petroșani 265 Km; Craiova – Petroșani 172 Km;

Dacã vii dinspre Hațeg, în primul sens giratoriu din oraș faci stânga, iar dacã vii dinspre Tg. Jiu, la al treilea sens giratoriu din oraș faci dreapta pe str. Cloșca și continui pe str. Zorilor mergând numai înainte pânã la telescaun.

Turiștii pot opta pentru cazare în Zona Rusu, care se află la circa 1 kilometru distanță față de telescaun, prin partea dreaptă. O altă opțiune este Zona alpină Parâng, unde se ajunge cu telescaunul iarna sau în cazuri excepționale cu autoturismul 4×4, pe drumul ce pornește din fața Hotelului Rusu (când zăpada nu este viscolită).

Pârtia Sub Telescaun este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și se întinde pe lungimea de 2460 de metri. Are altitudinea de plecare la 1685 de metri, o diferență de nivel de 612 metri și ajunge la baza pârtiei la cota 1073 de metri. Este deservită de telescaun.

Pârtia Sub Telescaun 2 este o pârtie neagră cu grad ridicat de dificultate și se întinde pe lungimea de 367 de metri. Are altitudinea de plecare la 1685 de metri, o diferență de nivel de 103 metri și ajunge la sosire la cota 1582 de metri. Pârtia Sub Telescaun 2 din Parâng este dotată cu nocturnă și este deservită de teleski și telescaun.

Pârtia Spre Saivane este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și se întinde pe lungimea de 900 de metri. Are altitudinea de plecare la 1550 de metri, o diferență de nivel de 250 metri și ajunge la sosire la cota 1300 de metri. Pârtia Spre Saivane din Parâng este dotată cu nocturnă și este deservită de teleski.

Pârtia Euro Parâng este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și se întinde pe lungimea de 600 de metri.

Pârtia Poiana este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și se întinde pe lungimea de 250 de metri. Are altitudinea de plecare la 1500 de metri, o diferență de nivel de 70 metri și ajunge la sosire la cota 1430 de metri. Pârtia Poiana din Parâng este deservită de teleski.

Pârtia “B” este o pârtie neagră cu grad ridicat de dificultate și se întinde pe lungimea de 1200 de metri.

Pârtia Slima este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și se întinde pe lungimea de 600 de metri.

Pârtia V este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și se întinde pe lungimea de 2000 de metri.

Pârtia Parâng este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și se întinde pe lungimea de 2400 de metri.

Pârtia Poiana Mare este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și se întinde pe lungimea de 800 de metri.

Întregul domeniu schiabil Parâng este deservit de instalații de transport prin cablu, reprezentate de teleski și telescaun. 

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Parâng pentru sezonul 2014-2015:

Tarife pentru sezonul 2011-2012:

Urcarea cu telescaunul în Stațiunea Parâng se realizează pe mai multe categorii, cu diferite prețuri și pe diferite distanțe.

O urcare costă 10 lei, 1 urcare și 1 coborâre (1 tură) costă 15 lei, 4 ture costă 45 de lei, 6 ture costă 70 de lei, iar 10 ture costă 120 de lei. Pentru Telescaun (Pilon 17 – Sosire) 1 urcare costă 2.5 lei, iar 10 urcări costă 18 lei. Pentru Teleski se folosește cartela magnetică cu puncte, iar pentru o singură urcare cu teleskiul în Parâng se anulează 2 puncte. Există cartele magnetice cu 20 de puncte la prețul de 19 lei, cu 40 de puncte la 37 de lei, cu 80 de puncte la 70 de lei și cu 120 de puncte la 100 de lei.

Închirierea echipamentului de ski (schiuri, clăpari și bețe) sau snowboard (placa și bocancii de snowboard) costă 30 de lei.

Telefon Telescaun Stațiunea Parâng: 0254545371; 0254542293; 0254542132

Pe lângă telescaunul existent, se mai dorește construirea unei noi linii pe care să funcționeze cel de-al doilea telescaun ce va pleca din zona Rusu.