ski-si-snowboard.ro galerie foto

Ninge de Crăciun! Galerie foto cu starea pârtiilor din România

ERobertul SsS — Sat, 27 Dec 2014 12:36:01 +0000

Echipa SSS întâmpină cum se cuvine fulgii, ce au început încă de ieri să cadă în anumite zone, cu o galerie foto cu starea pârtiilor din România. A treia zi de Crăciun a venit așa cum ar trebui să înceapă orice iarnă, cu ninsoare în aproape toată țara. Mai mult decât atât, ninge chiar și în București, iar stațiunile de munte au fost deja asaltate de turiști, având în vedere că este perioada vacanțelor de iarnă, dar și a concediilor.

ski-si-snowboard.ro a surprins pentru tine imagini de pe toate web-cam-urile aflate în funcțiune, din stațiunile montane, ca să știi exact cum arată pârtiile în caz că dorești să mergi să te dai. După ce ai văzut pozele cu pârtiile, intră pe articolul Harta interactivă a pârtiilor de ski și snowboard din România pentru a identifica exact cea mai apropiată stațiune de ski și snowboard de casa ta. Pentru a afla pârtiile existente în regiunea ta, intră pe articolul Pârtie! Ai toate pârtiile de ski și snowboard din România, apoi du-te sus la categoria Pârtii și alege județul și stațiunea dorită, pentru a citi mai mult.

Stratul de zăpadă de pe majoritatea pârtiilor din țară le poți vedea pe bara din dreapta, iar galeria foto cu starea pârtiilor din România din această dimineață o poți vedea mai jos! Ne vedem pe pârtieeeeeeee!

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Vatra Dornei – Pârtia Parc

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Transalpina Ski Resort – Teleski Plecare

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Transalpina Ski Resort – Telegondolă Plecare

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Topălița – Magheruș Vârf

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Toplița – Pârtia Bradul

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Șuior

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Straja – Pârtia Mutu

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Straja – Platoul Soarelui

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Sinaia – Valea Soarelui

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Sinaia – Pârtia Nouă

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Sinaia – Cota 2000

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Semenic – Văliug

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Hunedoara – Râușor

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Rânca

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Poiana Brașov – Pârtia Postăvarul

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Sinaia – Valea Soarelui

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Poiana Brașov – Drumul Roșu

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Poiana Brașov – Pârtia Bradul

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Piatra Neamț – Cozla

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Piatra Fântânele – Pasul Tihuța

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Muntele Mic

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Mălini

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Mădăraș – Șugo

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Harghita-Băi

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Cavnic – Roata 1

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Sucevița

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Bușteni

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Borsec – Pârtia Speranței

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Băișoara

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Băile Homorod – Lobogo

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Azuga – Sorica

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Arieșeni – Văliug

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Arieșeni – Telescaun

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Piatra Grăitoare

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime// Predeal- Clăbucet

The post Ninge de Crăciun! Galerie foto cu starea pârtiilor din România appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Se schiază la Sinaia, pe Valea Dorului și pe Valea Soarelui

ERobertul SsS — Sat, 13 Dec 2014 13:05:22 +0000

Pe site-ul Primăriei din Stațiunea Montană Sinaia se anunța ieri printr-un comunicat de presă deschiderea oficială a pârtiilor de ski și snowboard. Astăzi intensitatea vântului a scăzut, pârtiile au fost bătătorite bine și au primit cu brațele deschise iubitorii sporturilor de iarnă.

Domeniul de altitudine al stațiunii Sinaia este pregătit pentru practicarea sporturilor de iarnă. Ninsorile din ultimele zile au asigurat un strat suficient de zăpadă pe toate pârtiile de altitudine. Atenție însă, Serviciul Salvamont Sinaia recomandă tuturor împătimiților prudență maximă și respectarea cu strictețe a tuturor normelor de siguranță. De asemenea, practicarea sporturilor de iarnă este posibilă doar pe pârtiile din Valea Soarelui si Valea Dorului. De la Cota 2000 se poate coborî pe Drumul de Vară doar până la Cota 1500.

În acest moment toate pârtiile de altitudine din Sinaia (Valea Soarelui și Valea Dorului) sunt bătute, marcate și pregătite pentru venirea pasionaților de sporturi alpine.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Sinaia și avantajul altitudinii

“Ca în fiecare an, Sinaia este un caz excepțional. Dacă în toate celalalte stațiuni de iarnă de pe Valea Prahovei zăpada căzută s-a topit deja, din cauza variațiilor mari de temperatură, la Sinaia, altitudinea mare, de 2000 de metri, a asigurat păstrarea în bune condiții a zăpezii depuse. Vremea este minunată, iar dacă vântul nu va crea mari probleme în acest weekend, vă așteptăm la schi!” a spus Vlad Oprea, primarul orașului Sinaia, și el un pasionat al sporturilor de iarnă.

Directorul Transport Urban Sinaia, Bogdan Fălcescu: “Stratul de zăpadă măsoară între 40 și 50 de centimentri grosime, sus, pe pârtiile din Valea Soarelui. Condițiile sunt decente, evident, se poate și mai bine. … Toate pârtiile de altitudine din Sinaia sunt bătute de două zile. Recomandăm însă prudență, stratul de zăpadă nefiind uniform” potrivit primaria-sinaia.ro

Șef Serviciu Salvamont, Nae Cojanu: “Echipa Salvamont Sinaia este pe poziții, gata de orice intervenție. Nu există deocamdată riscuri de avalanșă. Îi rugăm pe pasionaţii sporturilor de iarnă să nu se aventureze în afara pârtiilor marcate, care sunt bătute și balizate. Recomandăm prudență și respectarea tuturor normelor de siguranță. Pentru urgenţe, vă rugăm apelaţi numarul Salvamont: 0725.826.668”, potrivit aceleiași surse.

Pe site-ul Primăriei Sinaia este prezentat în continuare DECALOGUL SCHIORULUI, pe care fiecare pasionat al sporturilor de iarnă ar trebui să-l cunoască!

Mai multe informații despre Stațiunea SINAIA poți găsi aici (amplasare geografică, scurt istoric, acces și cazare, pârtii, transport pe cablu, program, prețuri, ponturi/bine de știut, starea vremii, stratul de zăpadă, web-cam, galerie foto, video).

The post Se schiază la Sinaia, pe Valea Dorului și pe Valea Soarelui appeared first on ski-si-snowboard.ro.

HARTA INTERACTIVĂ a pârtiilor de ski și snowboard din România

ERobertul SsS — Tue, 02 Dec 2014 05:36:28 +0000

Echipa SSS îți prezintă harta interactivă a pârtiilor de ski și snowboard din România cu trimitere directă către paginile site-ului nostru, – ski-si-snowboard.ro -, care îți prezintă la fiecare stațiune tot ce ai nevoie să știi înainte să mergi în zona respectivă.

În secțiunea Pârtii,pe site, găsești România împărțită pe Județe și în fiecare din ele există stațiunile de ski și snowboard din zona respectivă, cu toate informațiile necesare despre amplasare geografică, scurt istoric, acces și cazare, pârtii, transport pe cablu, program, prețuri, ponturi/bine de știut, starea vremii, stratul de zăpadă, web-cam, galerie foto, video și altele.

Mai mult de atât, harta interactivă a pârtiilor de ski și snowboard din România, îți oferă posibilitatea să afli accesul rutier pe diferite variante spre stațiunea respectivă. În plus, îți arată distanța reală din localitatea în care te afli până la stațiunea unde vrei să ajungi. Dai click pe hartă pe semnul din dreptul stațiunii în care dorești să ajungi și se deschide o căsuță cu numele stațiunii, județul de care aparține și Directions From here – To here – introduci localitatea unde dorești să ajungi și ai posibilitatea din locul selectat (from here) sau până în locul selectat (to here) să-ți arate drumul de acces, distanța și timpul.

Harta interactivă ski-si-snowboard.ro, construită pe zeemaps.com, este făcută pe platforma Google Maps.

Pentru a cunoaște toate stațiunile de ski și snowboard din România pe regiuni geografice și județe poți citi articolul acesta.

După ce te informezi, rămâne să-ți iei echipamentul și să dai fuga pe pârtie, să-ți pui placa de snowboard sau schiurile în picioare și să TE DAI!

The post HARTA INTERACTIVĂ a pârtiilor de ski și snowboard din România appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Pârtie! Ai toate pârtiile de ski și snowboard din România

ERobertul SsS — Mon, 24 Nov 2014 12:11:44 +0000

Pârtie, ski-si-snowboard.ro îți prezintă toate pârtiile de ski și snowboard din România, pe fiecare județ în parte. Echipa SSS este decisă să ducă lucrurile mai departe și a făcut o hartă interactivă cu toate aceste stațiuni și pârtii, pentru a-ți fi mai ușor să te hotărăști unde să te dai.

Acesta este doar primul pas, căci ski-si-snowboard.ro dorește ca iarna aceasta să viziteze fiecare stațiune și fiecare pârtie în parte, ca să știi exact cum este acolo. În plus, Echipa SSS mai are două proiecte legate de hărțile pârtiilor, dar toate la timpul lor.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

După cum spuneam, Pârtieeeeee! Ai toate pârtiile de ski și snowboard din România, categorisite ca la școală pe regiuni geografice, cu județele și stațiunile aferente.

Banat – 3 stațiuni pentru “fruncea țării”

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

“Banatu-i fruncea” pare a nu fi valabil tot timpul, având în vedere că nu există decât 3 stațiuni de ski și snowboard, și acestea doar în Județul Caraș-Severin. Județul Timiș nu are pârtii pentru sporturile de iarnă. Cele 3 stațiuni țin stindardul sus pentru Banat, cu două dintre ele mai vechi, ce sunt într-un permanent proces de dezvoltare, Semenic și Muntele Mic, și cea de-a treia, anul trecut inaugurată la Gărâna.

Bucovina – Un județ și câteva pârtii

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

A doua regiune geografică a României, în ordine alfabetică, este Bucovina, care înglobează 2 județe, Suceava și Botoșani, dintre care doar primul are pârtii de ski și snowboard.

În Județul Suceava există 5 stațiuni dedicate sporturilor de iarnă. Vatra Dornei este probabil cea mai vizitată, deoarece are nu mai puțin de 5 pârtii amenajate. Pârtiile încadrate în stațiunea Câmpulung Moldovenesc sunt destul de mici ca lungime (până-n 600 de metri) și nu sunt legate între ele. Proiectul Pârtiilor Rarău – Câmpulung Moldovenesc sperăm să fie finalizat cât mai curând pentru a avea încă o pârtie mare unde să putem să ne dăm. Pârtiile Măgura de la Cârlibaba au 1,5 kilometri împreună. La Gura Humorului există 2 pârtii destinate sporturilor de iarnă, ce aparțin de Complexul de Agrement Ariniș. La Mălini sunt două pârtii de ski și snowboard. Cea de-a doua a fost amenajată în paralel cu prima. Lumea cunoaște acest domeniu sub denumirea de Pârtia Pojorâta.

Crișana – Doar două-s funcționale

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtii de ski și snowboard funcționale din Crișana sunt în Județul Bihor și în Județul Arad. Piatra Grăitoare se află la 200 de metri de baza pârtiei Arieșeni – Vârtop și aparține de Judeșul Bihor. În același județ mai există și Pârtia Măgarul din Stațiunea Stâna de Vale, ea nu este amenajată și nu are nici transport pe cablu. În Județul Arad există o pârtie la Moneasa.

Dobrogea – Nicio pârtie

Dacă tot am împărțit stațiunile de ski și snowboard pe regiuni geografice, trebuia să menționăm și Dobrogea (compusă din Județele Constanța și Tulcea). În această regiune de câmpie nu este amenajată nicio pârtie destinată sporturilor de iarnă.

Maramureș – Plai cu pârtii de ski și snowboard

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Deși este o regiune ce cuprinde doar 2 județe, Satu Mare și Maramureș, și doar într-unul există pârtii de ski și snowboard, sunt stațiuni care investesc și care măresc domeniul schiabil din zonă, an de an.
Începem cu Mogoșa, care are 2 pârtii foarte bune de nivel mediu-avansat, pentru antrenamentele profesioniștilor. Urmează Stațiunea Șuior cu 3 pârtii foarte bine îngrijite și Stațiunea Izvoare cu 2,5 kilometri împărțiți în 5 pârtii. Ultimele stațiuni montane din Maramureș sunt Cavnic, care s-a extins și a ajuns la 10 pârtii, și Borșa cu 9 pârtii și Funicularul (cel mai lung telescaun din țară – 1920 m).

Moldova – 3 pârtii în 3 stațiuni

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Moldova, deși are în componență 6 județe, doar 2 au împărțit cele 3 pârtii de ski și snowboard. Cea mai nouă pârtie se află în Județul Bacău, în Stațiunea Slănic Moldova și a fost inaugurată în aprilie 2014. La Durău există o pârtie albastră, cu puțin peste 400 de metri și o altă pârtie la Cozla, probabil cea mai vizitată din regiune, ambele făcând parte din Județul Neamț. Tot aici se dezvoltă un proiect pentru încă o pârtie, care nu a fost finalizat încă.

Muntenia – Valea Prahovei ține stindardul sus

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Muntenia este reprezentată pe harta interactivă a stațiunilor de ski și snowboard de celebra zonă Valea Prahovei, din Județul Prahova. Sinaia, una din cele mai cunoscute și vizitate stațiuni de munte, are în componență 18 pârtii, pentru toate cerințele. Este urmată de Azuga, cu nu mai puțin de 7 pârtii, și de Bușteni cu 2 pârtii.

Singura pârtie care nu este în Județul Prahova se află la Mățău, în Județul Argeș, și este cunoscută și ca Pârtia Chilii, Mioarele.

Oltenia – Pârtii la poalele Transalpinei

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Oltenia este reprezentată pe harta interactiva a zonelor de ski și snowboard din România prin Județele Vâlcea și Gorj. Ski Resort Transalpina este cel mai nou domeniu schiabil din Oltenia și are în componență 7 pârtii, iar de anul acesta și un snowpark. Investițiile ar putea fi continuate în zonă datorită opțiuniolor de dezvoltare spre cea mai mare stațiune de ski și snowboard de la noi din țară. Domeniul schiabil Vidra-Transalpina (sau Transalpina Ski Resort) se află în Județul Vâlcea, unde, la Perișani există o pârtie de nivel mediu-avansat de 600 de metri.
În celălalt județ din Oltenia, în Gorj, există o stațiune turistică renumită, Rânca, unde există 6 pârtii omologate.

Transilvania – În centru-s cele mai multe

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Singura regiune în care există pârtii de ski și snowboard în fiecare județ este Transilvania.
Județul Alba are construite nu mai puțin de 14 pârtii de ski și snowboard. Domeniul Schiabil Șureanu ocupă detașat primul loc, datorită celor 9 pârtii care-i aparțin. Pe locul 2, cu 3 pârtii nou construite se situează Gârda de Sus – Domeniul Schiabil Ghețarul. Din cauză că investitorul nu a rezolvat o neînțelegere cu unul din proprietarii de terenuri de aici, există posibilitatea ca nicio pârtie din zonă să funcționeze. Ultimul loc este ocupat de Domeniul Schiabil Arieșeni – Vârtop cu doar 2 pârtii.

Cele 2 pârtii de ski și snowboard din Județul Neamț se află în Comuna Șanț și se numesc Valea Blaznei și Valea Măriilor (Poiana Zânelor).

Cea mai renumită stațiune turistică montană din România este Poiana Brașov. Are în componență 10 pârtii și este una din cele mai scumpe stațiuni din țară. Tot în Județul Brașov, dar pe Valea Prahovei, este și Stațiunea Predeal cu 7 pârtii. De aici poți ajunge ușor în Stațiunea Bran sau la Cheile Grădiștei. În Drăguș există o pârtie de ski și snowboard nou construită de doar 500 de metri.

În Județul Cluj există următoarele stațiuni: Schi Arena (Feleac), Mărișel-Copcea, Dângău Mare, Ciucea, Buscat Resort și Băișoara. Ultimele două oferă mai multe opțiuni de dat și sunt și apropiate una de cealaltă, fiind situate amândouă pe Muntele Băișorii.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

În Județul Covasna sunt 6 stațiuni turistice ce promovează sporturile de iarnă: Șugaș-Băi, Comandău, Întorsura Buzăului, Ghelința și Covasna.
Județul cu cele mai multe stațiuni de ski și snowboard din țară este fără îndoială Harghita, începând cu Băile Homorod, Băile Tușnad, Băile Sărate Praid (Bucin) și Harghita Băi, continuând cu Toplița, Borsec, Havas Bucsin, Izvorul Mureșului, Miercurea Ciuc și Valea Rece (Csango) și terminând cu Ciumani Snowpark și Mădărași.

În Hunedoara găsim un domeniu schiabil în plină dezvoltare, începând cu stațiunile vechi cu renume ca Straja și Parâng și continuând cu Cheile Buții, Pasul Vâlcan și Râușor.

Singura pârtie de ski și snowboard din Județul Mureș se află la Sovata.

Umplem harta interactivă a stațiunilor montane din România cu Județul Sibiu. Acesta are în componență 5 stațiuni dedicate sporturilor de iarnă. Pe lângă Păltiniș și Bâlea s-au mai construit pârtii și stațiuni și la Jina, Gura Râului (Trecătoarea Lupilor) și Arena Platoș.

HARTA INTERACTIVĂ a tuturor pârtiilor de ski și snowboard din România

Echipa SSS îți prezintă harta interactivă a tuturor pârtiilor de ski și snowboard din România.

Ai toate pârtiile de ski și snowboard pe o hartă interactivă cu trimitere directă către paginile site-ului nostru – ski-si-snowboard.ro -, care îți prezintă la fiecare stațiune tot ce ai nevoie să știi înainte să mergi în zona respectivă. Găsești informații despre amplasare geografică, scurt istoric, acces și cazare, pârtii, transport pe cablu, program, prețuri, ponturi/bine de știut, starea vremii, stratul de zăpadă, web-cam, galerie foto, video și mult mai multe informații folositoare. După ce te informezi rămâne să-ți iei echipamentul și să dai fuga pe pârtie, să-ți pui placa de snowboard sau schiurile în picioare și să te dai.

Ne vedem pe pârtieeeeeeee, nu?

The post Pârtie! Ai toate pârtiile de ski și snowboard din România appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Slănic Moldova

ERobertul SsS — Sun, 24 Aug 2014 11:54:31 +0000

Singura pârtie de ski și snowboard de pe teritoriul Județului Bacău se află la Slănic Moldova. Pârtia Nemira din stațiunea turistică Slănic Moldova a fost inaugurată în primăvara lui 2014 și aparține de Județul Bacău. În articolul complet prezentat pe ski-si-snowboard.ro despre Slănic Moldova poți găsi amplasare geografică, scurt istoric, acces și cazare, pârtii, transport pe cablu, program, prețuri, ponturi/bine de știut, starea vremii, stratul de zăpadă, web-cam, galerie foto, video și multe informații folositoare.

Singura pârtie de ski și snowboard din Județul Bacău se găsește la Slănic Moldova.

Slănic Moldova - Amplasare geografică

Pârtia Nemira se află în stațiunea turistică Slănic Moldova (în trecut a mai fost numită Băile Slănic sau Slănic). Slănic Moldova este un oraș în Județul Bacău, în regiunea Moldovei, România.
Orașul se află în partea de sud-vest a județului, la limita cu Județul Covasna, în bazinul râului Slănic (un afluent al Trotușului), la poalele Munților Nemira din Carpații Orientali. Altitudinea la care se află orașul este de circa 530 m, într-o vale înconjurată de păduri de fagi și brazi.
Slănic Moldova este o stațiune cu sezon permanent, cu o climă intramontană-depresionară temperată, cu un aer pur, lipsit de praf și particule ce pot provoca alergii, și bogat în aerosoli rășinoși și ioni negativi. Temperatura medie anuală este de 7,4°C .

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Județul Bacău este situat în partea de est a României, în mijlocul Moldovei, pe versantul răsăritean al Carpaților Orientali. Se învecinează la nord cu Județul Neamț, la sud cu Vrancea, la vest cu Covasna și Harghita, iar la est cu Vaslui.
Relieful județului este format dintr-o zonă muntoasă, puternic cutată, la vest înglobând grupa central-estica a Carpaților Orientali, o zonă deluroasă care cuprinde Subcarpații și Depresiunea Tazlău-Cașin și o parte din Lunca Siretului și a Podișului Bârladului. Munții de pe raza județului sunt: Munții Tarcăului, Munții Oituzului, Munții Gosmanului și Munții Berzuntului. Cea mai mare altitudine este în Munții Tarcăului, pe Vârful Grindușul – 1664 m.
Clima județului are un caracter continental, variind în funcție de treptele de relief. În regiunea montană și deluroasă este o climă puțin mai aspră decât cea din Lunca Siretului. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9,5 grade Celsius în regiunea de câmpie și 2 grade Celsius în regiunea muntoasă.
Rețeaua hidrografică a Județului Bacău este alcătuită din cursul inferior al Bistriței, o parte a cursului mijlociu al Siretului, precum și din râul Trotuș cu afluenții săi (Tazlău, Oituz, Cașin).

Slănic Moldova - Scurt istoric

Slănic Moldova - Acces și cazare

Slănic Moldova - Pârtii, transport pe cablu și program

Slănic Moldova - Starea vremii, stratul de zăpadă și camere web

Slănic Moldova - Prețuri teleferice și echipament de închiriat

Slănic Moldova - Ponturi / bine de știut

Slănic Moldova - Galerie Foto-Video

The post Slănic Moldova appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Câmpulung Moldovenesc

ERobertul SsS — Sun, 17 Aug 2014 21:48:03 +0000

Pârtiile din Câmpulung Moldovenesc nu sunt foarte cunoscute printre iubitorii sporturilor de iarnă. În acest moment sunt câteva cu lungimi mici și situate la distanță unele de altele. În articolul complet prezentat pe ski-si-snowboard.ro despre pârtiile din Câmpulung Moldovenesc poți găsi amplasare geografică, scurt istoric, acces și cazare, pârtii, transport pe cablu, program, prețuri, ponturi/bine de știut, starea vremii, stratul de zăpadă, web-cam, galerie foto, video și mult mai multe informații folositoare.

Pârtii de ski și snowboard din Județul Suceava se găsesc la Mălini, Gura Humorului (Complex de agrement Ariniș), Cârlibaba, Vatra Dornei, Domeniul Schiabil Drumul Tătarilor – Valea Putnei (Mestecăniș) și Câmpulung Moldovenesc.

Câmpulung Moldovenesc - Amplasare geografică

Municipiul Câmpulung Moldovenesc este situat în partea central-vestică a Județului Suceava. Orașul este localizat în Depresiunea intramontană Câmpulung, ce desparte Obcinele Bucovinei de Munții Stânișoarei, la poalele Muntelui Rarău, la o altitudinde de 621 m.

Localitatea se învecinează la nord cu Obcina Feredeului și Obcina Mestecănișului, la est cu Comuna Vama, la sud cu Munții Rarău și Giumalău, iar la vest cu Comunele Sadova și Pojorâta. Cadrul geomorfologic al localității este constituit din Depresiunea Câmpulung și din patru unități muntoase care o înconjoară: Masivul Rarău, Obcina Mestecănișului, Obcina Feredeului și Munții Stânișoarei.

Depresiunea este formată din trei compartimente înlănțuite: Câmpulungul Sadovei (drenat de Pârâul Sadova), Câmpulungul Moldovei (drenat de Râul Moldova) și Câmpulungul Hurghișului (drenat de Pârâul Hurghiș).

Obcina Feredeului nu se înalță dintr-o dată, ci prelung, în trepte, ceea ce dă depresiunii un caracter asimetric în profil transversal. Culmile Hâga (904 metri), Runcul Corlățeni (875 metri), Butia Deluțului (876 metri), Ginaș (950 metri), care alcătuiesc o primă treaptă, ca și valul ce se înalță în spatele lor, Dealul Lung (1073 metri), Cocoșu (1061 metri), Prislop (1169 metri) și apoi, în ultimul plan, Măgura Deii (1202 metri), Tomnatec (1302 metri), Runcul Prisăcii (1141 metri), au înălțimi comparabile cu Munceii Câmpulungului, dar fragmentarea lor mare, lipsa de unitate și pantele dulci le fac mai puțin impunătoare.

Orașul are un climat temperat-continental cu nuanțe moderate, datorită poziției de adăpost oferită de rama muntoasă înconjurătoare. Iernile sunt relativ lungi, bogate în zăpadă, însă nu excesiv de aspre, iar verile răcoroase, cu precipitații bogate. Ninsorile cad în mod obișnuit din luna octombrie până la sfârșitul lunii aprilie.

O legendă din popor legată de numele Câmpulung Moldovenesc spune că dintre toți cei care și-au încercat puterile în lupta cu balaurul, doar haiducul Hălăuceanu i-a venit fiarei de hac. Răsplata a constat în libertatea sa și în pământuri primite și căutând apoi o fată și un loc în care să se așeze a ajuns și în ținutul unde astăzi e Orașul Câmpulung Moldovenesc, exclamând cu sinceră uimire: „O, ce câmp lung!”

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României (în Regiunea Moldova), între Pietrosul Călimanului (2022 metri) și Albia Siretului (233 metri), într-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central și nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită, cu o așezare în formă de amfiteatru. Reședința județului este Municipiul Suceava.

Judeţul se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu Judeţul Botoșani, la sud-est cu Judeţul Iași, la sud cu Judeţele Neamţ și Harghita, la sud-vest cu Judeţul Mures, iar la vest cu Judeţele Bistriţa Năsăud și Maramureș.

Zona de munte ocupă 65,4% din suprafața Județului Suceava și cuprinde munţi cu înălțimi între 800 si 2100 de metri. Principalele grupe de munți de pe teritoriul sucevean sunt: Munții Călimani, Munții Giumalău, Munții Rarău, Munții Stănișoarei, Munții Suhard, Munții Țibăului, Obcinile Bucovinei, Subcarpații Moldovei.

Munţii Bistriţei, şi în mod special partea nordică a crestei acestora, se impun în peisajul Ţării Dornelor prin culmile abrupte şi stâncoase, încă relativ bine împădurite. În partea de nord, Valea Bistriţei îi separă de Masivul Giumalău prin spectaculoasele Chei ale Zugrenilor – o secţiune prin două masive cristaline, cu pereţi abrupţi şi o diferenţă de nivel care ajunge până la circa o mie de metri.

În Munţii Bistriţei nu există infrastructură de cazare (cabane, refugii), însă este posibilă camparea. Cu excepţia traseului de creastă (Cheile Zugrenilor – Sat Păltiniş), celelalte trasee pot fi parcurse într-o singură zi, iar o parte dintre acestea pot fi străbătute şi pe bicicletă.

În cadrul zonei montane s-a dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai importantă este Depresiunea Dornei (cu două compartimente: Dorna și Neagra Șarului).

Zona de podiș și dealuri subcarpatice ocupă 34,6% din suprafața teritorială suceveană. Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali și Podișului Sucevei.

Zonele de podiș și dealuri subcarpatice sunt reprezentate de Podișul Sucevei și Subcarpaţii Neamţului, cu altitudini cuprinse între 300 și 500 de metri. Podișul Sucevei se împarte în Podișul Dragomirnei și Podișul Fălticeni, ce încadrează între ele Depresiunea Rădăuţi. Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile și terasele joase de-a lungul râurilor, prezentând ca principală caracteristică faptul că, pe mari întinderi, nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naștere zonelor cu exces de umiditate.

Spaţiul geografic al Judeţului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) si cu climă continental – moderată (partea de vest).

Câmpulung Moldovenesc - Scurt istoric

Câmpulung Moldovenesc - Acces și cazare

Câmpulung Moldovenesc - Pârtii, transport pe cablu și program

Pârtia Runc (Runcu) este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are 430 de metri lungime. Altitudinea de plecare se află la 800 de metri, are diferența de nivel de 200 de metri și înclinația de 20%. Se desfășoară pe o lățime medie de 50 de metri și are altitudinea de sosire la 600 de metri. Pârtia Runc (Runcu) din Câmpulung Moldovenesc este deservită de un teleski monopost și ocupă suprafața de 2 hectare.

Pârtia Runc 1 este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are 410 de metri lungime. Altitudinea de plecare a pârtiei se află la 830 de metri, are diferența de nivel de 70 de metri și înclinația de 18%. Se desfășoară pe lățimea de 100 de metri și are altitudinea de sosire la 760 de metri. Pârtia Runc 1 din Câmpulung Moldovenesc este deservită de un babyski și ocupă suprafața de 1 hectar.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Runc 2 este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are 400 de metri lungime. Altitudinea de plecare se află la 830 de metri, are diferența de nivel de 70 de metri și înclinația de 21%. Se desfășoară pe lățimea de 100 de metri și are altitudinea de sosire la 760 de metri. Pârtia Runc 2 din Câmpulung Moldovenesc este deservită de un babyski și ocupă suprafața de 1 hectar.

Pârtia Rarău (vechea pârtie) este o pârtie albastră cu un grad de dificultate mic și are lungimea de 300 de metri. Are altitudinea de plecare la 1500 de metri, diferența de nivel de 20 de metri și altitudinea de sosire la 1480 de metri. Pârtia Rarău din Câmpulung Moldovenesc (vechea pârtie) este deservită de un teleski monopost.

Pârtia Voievod – Sucevița este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are 600 de metri lungime. Altitudinea de plecare a pârtiei se află la 655 de metri, are diferența de nivel de 104 de metri și înclinația de 17%. Se desfășoară pe lățimea de 25 de metri și are altitudinea de sosire la 551 de metri. Pârtia Voievod – Sucevița din Câmpulung Moldovenesc este deservită de un teleski monopost, este dotată cu nocturnă și tunuri de producere a zăpezii artificiale și ocupă suprafața de 1,5 hectare.

Programul Pârtiei Voievod – Sucevița este de luni până joi de la 14.00 la 22.00, de vineri până duminică și în sărbătorile legale de la 10.00 la 22.00.

Pârtia Bodea este destinată schiului biatlon și fond.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

La Pârtiile Rarău – Câmpulung Moldovenesc lucrările de amenajare sunt finalizate în proporție de 80%, dar din cauza întreruperii finanțării de Guvernul Ponta, prin D-na fost Ministru al Turismului, Maria Grapini, proiectul a fost sistat. Să sperăm că vor apărea resursele necesare pentru ca pârtiile să fie finalizate. Întreaga poveste a realizării proiectului și sistării resurselor financiare o poți afla în articolul Proiectul Pârtiilor Rarău – Câmpulung Moldovenesc, sistarea finanțelor și soluții.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Rarău 1 din Rarău – Câmpulung Moldovenesc este o pârtie albastră-roșie cu un grad de dificultate mic-mediu și are lungimea de 2800 de metri. Are altitudinea de plecare la 1220 de metri, diferența de nivel de 455 de metri și înclinația de 16,6%. Se desfășoară pe lățimea de 30 de metri, sus, și 80 de metri în josul pârtiei și are altitudinea de sosire la 765 de metri. Pârtia este deservită de o telegondolă și ar trebui să fie dotată cu tunuri de zăpadă.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Rarău 2 din Rarău – Câmpulung Moldovenesc este o pârtie roșie cu un grad de dificultate mediu și are lungimea de 1649 de metri. Are altitudinea de plecare la 1400 de metri, diferența de nivel de 180 de metri și înclinația de 21,5%. Se desfășoară pe lățimea medie de 35 de metri și are altitudinea de sosire la 1220 de metri. Pârtia Rarău 2 este deservită de o telegondolă și ar trebui să fie dotată cu tunuri de zăpadă.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Programul de funcționare al telefericelor de pe Pârtia Voievod-Sucevița în sezonul 2014-2015:

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Câmpulung Moldovenesc - Starea vremii, stratul de zăpadă și camere web

Câmpulung Moldovenesc - Prețuri teleferice și echipament de închiriat

Câmpulung Moldovenesc - Ponturi / bine de știut

Câmpulung Moldovenesc - Galerie Foto-Video

The post Câmpulung Moldovenesc appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Transalpina Ski Resort (Domeniul schiabil Vidra-Transalpina)

ERobertul SsS — Fri, 28 Mar 2014 12:34:06 +0000

Pârtiile Transalpina Ski Resort sunt printre cele mai noi pârtii de ski și snowboard din România. Transalpina Ski Resort se află printre stațiunile în care zăpada ține cel mai mult din sezon. În articolul complet prezentat pe ski-si-snowboard.ro despre Transalpina Ski Resort, poți găsi amplasare geografică, scurt istoric, acces și cazare, pârtii, transport pe cablu, program, prețuri, ponturi/bine de știut, starea vremii, stratul de zăpadă, web-cam, galerie foto, video și mai multe informații folositoare.

Pârtii de ski și snowboard din Județul Vâlcea se găsesc la Perişani și Transalpina Ski Resort (Domeniul schiabil Vidra-Transalpina).

Transalpina Ski Resort - Amplasare geografică

Transalpina Ski Resort se află în Județul Vâlcea, fiind situat pe drumul auto cel mai înalt din România, de unde a împrumutat și o parte din nume.

Județul Vâlcea, localizat în sudul României, se întinde pe o suprafață de 5765 km² și se învecinează cu Județele Alba și Sibiu la nord, Județul Argeș la est, Județul Olt la sud și sud-est, Județul Dolj la sud-vest, Județul Gorj la vest și Județul Hunedoara la nord-vest. Reședința județului este Municipiul Râmnicu Vâlcea. Din punct de vedere administrativ, Județul Vâlcea este împărțit în 2 municipii, 9 orașe și 78 de comune.

Prin așezarea sa geografică, Județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele Oltului și Lotrului, străjuite de Munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng.

Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul Getic și Subcarpații Getici, cu altitudini între 400–800 m.
Râul Olt străbate județul pe o distanță de 135 km, primind apele a numeroși afluenți, dintre care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic care se află în partea dreaptă a Oltului cuprinde aproape toată suprafața județului. Rețeaua hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești Zăvideni Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Județul Vâlcea, prin însăși așezarea sa geografică, dispune de importante resurse naturale. Munții au vaste păduri de conifere și foioase unde trăiesc urși, capre negre, cerbi și căprioare. Oieritul este ocupația ancestrală a oamenilor locului.

Transalpina Ski Resort se află în Munții Parâng, care fac parte din Carpații Meridionali, grupa muntoasă Parâng-Șureanu-Lotrului fiind cea mai mare ca suprafață dintre masivele muntoase ale României. De la est la vest măsoară aproximativ 50 de km, iar de la nord la sud circa 25 km.

Munții Parâng sunt delimitați la vest de Valea Jiului, iar la est de Râul Olteț și Râul Lotru. La nord sunt delimitați de Munții Șureanu, prin valea Râului Jiul de Est. Spre sud, delimitarea este făcută de șirul Depresiunilor Novaci și Baia de Fier. Sunt străbătuți de cea mai înaltă șosea de la noi din țară, Transalpina, care ajunge până la altitudinea de 2200 m, oferind imagini rar întâlnite.

Pe cuprinsul întinderii Munților Parâng găsim un vârf muntos de peste 2500 de metri, și anume Vârful Parângul Mare și trei vârfuri de peste 2400 de metri: Gemănarea, cu 2426 m, Stoinița, cu 2421 m și Cârja cu 2405 m și aproximativ 15 vârfuri de peste 2300 m.

Munții Parâng se remarcă prin masivitatea lor, care îi face a fi asemănători cu Munții Făgăraș. Multitudinea de lacuri glaciare (Mija, Câlcescu, Roșiile, Iezerul Înghețat) îi face să semene cu Munții Retezat. Pe traseele sale sunt puține cabane și refugii montane, Parângul fiind unul dintre cele mai sălbatice masive muntoase din România.

Partea sa sudică se remarcă prin existența unor formațiuni calcaroase care au dat naștere unor peșteri: Peștera Muierilor, aflată pe valea Râului Galbena și Peștera Polovragi, pe valea Râului Olteț.

Stațiunea de ski și snowboard Transalpina Ski Resort (sau Domeniul Schiabil Vidra) este situată pe cel mai înalt drum național din România, în apropiere de lacul de acumulare și a barajul Vidra. Barajul Vidra este amplasat pe Râul Lotru, în Cheile Vidra, la 30 km amonte de Stațiunea Voineasa, Județul Vâlcea. Din vârful pârtiilor priveliștea este una incredibilă: zăpadă, păduri dese de brazi… și la bază, marele albastru și impunător, Lacul Vidra.

Transalpina este de fapt drumul național 67c (DN67c) situat la cea mai înaltă altitudine și face legătura între Oltenia și Transilvania, străbate Județele Gorj, Vâlcea, Sibiu și Alba. El traversează Munții Parâng din Carpații Meridionali de la sud la nord, atingând cel mai înalt punct la Pasul Urdele (2145 m). Drumul Regelui, cum mai este denumit, este închis pe perioada iernii, cel puțin pe anumite porțiuni foarte periculoase. Acesta începe din Jina, Județul Sibiu, de unde coboară pe o distanță de 7 km până la Șugag. De aici pornește urcușul frumosului drum spre crestele Carpaților Meridionali. După doar câțiva kilometri ajungi la impresionantul Baraj Tău.

Transalpina își continuă ascensiunea în apropiere de Barajul Oașa, un lac de acumulare pe Râul Sebeș, la granița Județelor Sibiu și Alba, în Munții Șureanu. Șoseaua traversează prin partea stângă Barajul Oașa și merge spre Obârșia Lotrului.

De la Obârșia Lotrului, aflată într-o vale cu o priveliște incredibilă, se poate merge în stânga spre Brezoi (60 km, trecând pe lângă Lacul Vidra, unde se află și Stațiunea Transalpina Ski Resort și apoi prin Stațiunea Voineasa) sau în dreapta spre Petrila (28 km). Pentru a continua însă Drumul Regelui trebuie parcurs DN67C înainte spre Novaci. De abia de acolo începe cea mai spectaculoasă parte a Drumului Regal, prin zona alpină, adevărata Transalpina. Serpentinele parcă se aleargă una pe alta, înșiruindu-se pe munte, dezvăluind locuri tot mai înalte, tot mai frumoase, surprinzătoare: Ștefanu, Cărbunele, Muntinu, Urdele (Pasul Urdele, 2145 m).

La un moment dat muntele dispare, iar în față se întinde platoul de pe Vârful Păpușa, de unde se coboară în Stațiunea Rânca și apoi la Novaci, unde ia sfârșit Transalpina.

Transalpina Ski Resort - Scurt istoric

Transalpina Ski Resort - Acces și cazare

Transalpina Ski Resort - Pârtii, transport pe cablu și program

Transalpina Ski Resort are în funcționare în acest moment 7 pârtii dotate cu 2 teleschiuri, 1 telescaun, o telegondolă cu stație intermediară, o stație salvamont și baruri apres-ski. Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu este de marți până duminică între orele 09-17 (ultima urcare se face la 16:35 ), luni fiind zi de revizie tehnică.

Pârtia P1 Transalpina este o pârtie roșie-neagră cu grad mediu-avansat de dificultate și o lungime de 2257 m. Are altitudinea de plecare la 1850 m, o înclinație de 23% și o diferență de nivel de 530 m. Se desfășoară pe lățimea de 50 m și are altitudinea de sosire la 1320 m. Este deservită de telegondolă.

Pârtia P2 Transalpina este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de doar 730 m. Are altitudinea de plecare la 1974 m, o înclinație de 16% și o diferență de nivel de 122 m. Se desfășoară pe lățimea de 40 m și are altitudinea de sosire la 1852 m. Transportul persoanelor este asigurat de teleschi.

Pârtia P3 Transalpina este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de 350 m. Are altitudinea de plecare la 1926 m, o înclinație de 18% și o diferență de nivel de 66 m. Se desfășoară pe lățimea de 30 m și are altitudinea de sosire la 1860 m.

Pârtia P4 Transalpina este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de 730 m. Are altitudinea de plecare la 1974 m, o înclinație de 4% și o diferență de nivel de 31 m. Se desfășoară pe lățimea de 30 m și are altitudinea de sosire la 1943 m.

Pârtia P5 Transalpina este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de 675 m. Are altitudinea de plecare la 1943 m, o înclinație de 9% și o diferență de nivel de 66 m. Se desfășoară pe lățimea de 30 m și are altitudinea de sosire la 1877 m.

Pârtia P6 Transalpina este cea mai mică de pe domeniul schiabil și leagă punctul de sosire de la telecabină cu cel de la Telescaunul 2. Este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de 120 m. Are altitudinea de plecare la 1949 m, o înclinație de 5% și o diferență de nivel de 6 m. Se desfășoară pe lățimea de 30 m și are altitudinea de sosire la 1943 m.

Pârtia P7 Transalpina este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de 1230 m. Are altitudinea de plecare la 1949 m, o înclinație de 14% și o diferență de nivel de 179 m. Se desfășoară pe lățimea de 40 m și are altitudinea de sosire la 1770 m.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Telegondola tronson 1 are 8 locuri și merge pe o distanță de 1992 de metri (cota inferioară este la 1320 de metri, iar cea superioară la 1850 de metri). Are o capacitate de transport de 1100 persoane pe oră, o viteză maximă de 6 m/s și parcurge distanța în 5 minute și 30 de secunde.
Telegondola tronson 2 are 8 locuri și merge pe o distanță de 1080 de metri (cota inferioară este la 1850 de metri, iar cea superioară la 1925 de metri). Are o capacitate de transport de 1100 persoane pe oră, o viteză maximă de 6 m/s și parcurge distanța în 5 minute și 30 de secunde.
Telescaunul are 4 locuri și merge pe o distanță de 1170 de metri (cota inferioară este la 1765 de metri, iar cea superioară la 1949 de metri). Are o capacitate de transport de 1400 persoane pe oră, o viteză maximă de 2,3 m/s și parcurge distanța în 8 minute și 30 de secunde.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Teleschi 1 este pentru o persoană și merge pe o distanță de 754 de metri (cota inferioară este la 1858 de metri, iar cea superioară la 1922 de metri). Are o capacitate de transport de 702 persoane pe oră, o viteză maximă de 3 m/s și parcurge distanța într-un minut și 40 de secunde.
Teleschi 2 este pentru o persoană și merge pe o distanță de 351 de metri (cota inferioară este la 1853 de metri, iar cea superioară la 1974 de metri). Are o capacitate de transport de 690 persoane pe oră, o viteză maximă de 3 m/s și parcurge distanța în 3 minute și 53 de secunde.

Programul de funcționare al telefericelor de pe Domeniul Schiabil Transalpina Ski Resort în sezonul 2014-2015:

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Transalpina Ski Resort - Starea vremii, stratul de zăpadă și camere web

Transalpina Ski Resort - Prețuri teleferice și echipament de închiriat

Transalpina Ski Resort - Ponturi / bine de știut

Transalpina Ski Resort - Galerie Foto-Video

The post Transalpina Ski Resort (Domeniul schiabil Vidra-Transalpina) appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Perişani

ERobertul SsS — Thu, 27 Mar 2014 12:27:48 +0000

Pârtia Dalia din Perișani este cea mai nouă pârtie din Județul Vâlcea. În articolul complet prezentat pe ski-si-snowboard.ro poți găsi informații și detalii folositoare despre amplasarea geografică, scurt istoric, acces, cazare, pârtii, teleferice, program, prețuri, ponturi, starea vremii, galerie foto/video.

Pârtii de ski și snowboard din Județul Vâlcea se găsesc la Perişani și Transalpina Ski Resort (Domeniul schiabil Vidra-Transalpina).

Perişani - Amplasare geografică

Comuna Perişani este aşezată în nordul Depresiunii Loviştei, depresiune intramontană din cadrul Carpaţilor Meridionali, în străvechea Ţară a Loviştei, partea din stânga Oltului. Se află la o distanţă de 11 km de drumul naţional de importanţă europeană E81, pe stânga Oltului şi la o distanţă de 62 km de reşedinţa judeţului, Municipiul Râmnicu Vâlcea. Este străbătută de drumul naţional DN7D (Râmnicu Vâlcea-Sibiu), încă nemodernizat.

Teritoriul administrativ al Comunei Perişani este situat în partea nord-estică a Judeţului Vâlcea, învecinându-se la nord cu Comuna Titeşti, la sud cu Comunele Berislăveşti şi Sălătrucel, la est cu limita vestică a Judeţului Argeş şi la vest cu Comuna Racoviţa şi Oraşul Brezoi. Comuna Perişani este străbătută de drumul naţional Câineni – Curtea de Argeş şi de drumul judeţean 703M, precum şi de drumurile comunale: DC4, DC5 şi DC14. Comuna este formată din 8 sate situate de-a lungul drumului naţional Sibiu-Curtea de Argeş.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Prin așezarea sa geografică, Județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de Defileele Oltului și Lotrului, străjuite de Munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng.

Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul Getic și Subcarpații Getici, cu altitudini între 400–800 m.
Râul Olt străbate județul pe o distanță de 135 km, primind apele a numeroși afluenți, dintre care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic care se află în partea dreaptă a Oltului cuprinde aproape toată suprafața județului. Rețeaua hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești Zăvideni Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari.

Perişani - Scurt istoric

Perişani - Acces și cazare

Perişani - Pârtii, transport pe cablu și program

Perişani - Starea vremii, stratul de zăpadă și camere web

Perişani - Prețuri teleferice și echipament de închiriat

Perişani - Ponturi / bine de știut

Perişani - Galerie Foto-Video

The post Perişani appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Arena Platoș

ERobertul SsS — Mon, 17 Mar 2014 08:40:52 +0000

Pârtiile de la Arena Platoș aparțin de Județul Sibiu și se află în apropierea Stațiunii Păltiniș. În articolul complet prezentat pe ski-si-snowboard.ro despre Arena Platoș poți găsi informații și detalii folositoare despre amplasarea geografica, scurt istoric, acces, cazare, pârtii, teleferice, program, prețuri, ponturi, starea vremii, galerie foto, video ș.a.m.d.

Pârtii de ski și snowboard din Județul Sibiu se găsesc la Jina, Păltiniș, Gura Râului (Trecătoarea lupilor), Bâlea și Arena Platoș.

Arena Platoș - Amplasare geografică

Arena Platoș este una din cele mai noi stațiuni montane de la noi din țară și se află situată la intrarea în Păltiniș, Județul Sibiu.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Județul Sibiu se învecinează la est cu Județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu Județul Mureș.

Munții Făgărașului se întind pe teritoriul Județului Sibiu, cu partea lor estică, și sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri cuprinse între 2000 și 2500 m (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu). Munții Făgărașului reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali și în care se află cel mai înalt vârf montan din România, Vârful Moldoveanu-2544 m. Până în perioada interbelică, Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2535 de metri, era considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra. Munții Făgăraș sunt traversați de cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul.

Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează nori proprii, are clima lui. Aici sunt înregistrate cele mai mari valori de precipitații, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe, care fac imposibilă circulația pe drumul alpin Transfăgărășan, care din 1974 traversează masivul.

Munții Lotrului sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârful Șteflești, având 2242 m.

Munții Cindrel, numiți și Munții Cândrel, sunt o subgrupă de munți situată în Carpații Meridionali, delimitată de Râul Sebeș, Râul Sadu și Podișul Transilvaniei. Munții Cindrel au un relief glaciar reprezentat de circuri glaciare, care adăpostesc tăuri glaciare. În porțiunea centrală, vârfurile acestor munți au altitudini de peste 2000 m, cel mai înalt fiind vârful cu nume omonim munților, Vârful Cindrel, cu o altitudine de 2244 m. În rest, altitudinile coboară spre 1700 m. Astfel, Munţii Cindrel, prin morfologia lor (culmi domoale şi platouri) se pretează foarte bine la practicarea skiului de fond.

În partea de nord, la trecerea spre Podișul Transilvaniei, se află zona etnografică Mărginimea Sibiului.

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe Valea Oltului și scad sub 0 grade pe Vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1300 mm, în zona muntoasă.

Arena Platoș - Scurt istoric

Arena Platoș - Acces și cazare

Arena Platoș - Pârtii, transport pe cablu și program

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Arena (Pârtia D) este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și are lungimea de 400 de metri. Altitudinea de plecare este la 1550 de metri, are înclinația de 14%, o diferență de nivel de 100 de metri și altitudinea de sosire la 1450 de metri. Capacitatea pârtiei este de până la 550 de persoane, este deservită de un teleski mono-post și este dotată cu tunuri de zăpadă și instalație de nocturnă.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Panorama Sibiului (Pârtia B1) este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și are lungimea de 600 de metri. Altitudinea de plecare este la 1550 de metri, are înclinația de 22% și o diferență de nivel de 100 de metri. Se desfășoară pe o lățime medie de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 1450 de metri. Capacitatea pârtiei este de până la 1200 de persoane, este deservită de un teleski și este dotată cu tunuri de zăpadă și instalație de nocturnă.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Poiana Poplăcii (Pârtia B2) este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și are lungimea de 600 de metri. Altitudinea de plecare este la 1550 de metri, are înclinația de 22% și o diferență de nivel de 100 de metri. Se desfășoară pe o lățime medie de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 1450 de metri. Capacitatea pârtiei este de până la 1200 de persoane, este deservită de un teleski și este dotată cu tunuri de zăpadă și instalație de nocturnă.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Platoș (Pârtia A) este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și are lungimea de 520 de metri. Altitudinea de plecare este la 1500 de metri, are înclinația de 17%, o diferență de nivel de 50 de metri și altitudinea de sosire la 1450 de metri. Capacitatea pârtiei este de până la 1200 de persoane, este deservită de un teleski monopost și este dotată cu tunuri de zăpadă și instalație de nocturnă.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Soarelui (Pârtia E) este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 600 de metri. Aceasta are altitudinea de plecare la 1525 de metri, are înclinația de 22% și o diferență de nivel de 75 de metri. Se desfășoară pe lățimea medie de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 1450 de metri. Capacitatea pârtiei este de până la 1200 de persoane, este deservită de un teleski monopost și este dotată cu tunuri de zăpadă.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Fun-Park este o pârtie special concepută pentru distracție, sărituri și alte trick-uri, cu anumite elemente ajutătoare, instalate sau făcute pe pârtie (de la box, la jib, la kicker…). Pârtia Fun-Park din Arena Platoș are lungimea aproximativă de 400 de metri.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia de Sanie este o pârtie special amenajată pentru pasionații de săniuș. Pârtia de Sanie din Arena Platoș are aproximativ 400 de metri lungime.

Pârtia Școala de Schi (Pârtia F) este o pârtie albastră cu un nivel de dificultate mic. Are lungimea de 50-100 de metri și este dotată cu baby-ski.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Baby-Ski este o pârtie albastră cu nivel de dificultate mic. Are lungimea de 50-100 de metri și este dotată cu babyski.

Pârtia La Gâscani din Arena Platoș este în curs de amenajare! Este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 800 de metri. Are altitudinea de plecare la 1540 de metri, înclinația este de 22%, diferența de nivel de 100 de metri și altitudinea de sosire este la 1440 de metri.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Toate pârtiile de la Arena Platoș sunt deservite de instalații de transport pe cablu-teleski și un telescaun.

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Arena Platoș, pentru sezonul 2014-2015 este:

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Arena Platoș - Starea vremii, stratul de zăpadă și camere web

Arena Platoș - Prețuri teleferice și echipament de închiriat

Arena Platoș - Ponturi / bine de știut

Arena Platoș - Galerie Foto-Video

The post Arena Platoș appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Bâlea

ERobertul SsS — Mon, 17 Mar 2014 01:46:11 +0000

Bâlea este zona de munte în care zăpada rezistă cel mai mult timp. Din cele 4 pârtii, doar 2 sunt amenajate tehnic. Pârtiile de la Bâlea sunt printre cele mai lungi din țară. Nu este o stațiune în adevăratul sens al cuvântului, dar iubitorii sporturilor de iarnă se simt aici ca acasă. În articolul complet prezentat pe ski-si-snowboard.ro despre Bâlea poți găsi informații și detalii despre amplasarea geografică, scurt istoric, acces, cazare, pârtii, teleferice, program, prețuri, ponturi, starea vremii, galerie foto, video ș.a.m.d.

Pârtii de ski și snowboard din Județul Sibiu se găsesc la Jina, Păltiniș, Gura Râului (Trecătoarea lupilor), Bâlea și Arena Platoș.

Bâlea - Amplasare geografică

Zona Bâlea este un loc destinat snowboarderilor profesioniști, obișnuiți cu zone off-piste. Totodată este un loc de întâlnire al jumperilor cu ocazia organizării de concursuri de sărituri sau Jibbing.

La 2000 de metri înălțime, pe o distanță de 90 de km, se întinde Transfăgărășanul, șoseaua care leagă Muntenia de Transilvania și străbate printr-un tunel de 900 de metri culmea principală, la peste 2200 de metri. Sub denumirea generică de Bâlea se ascund, de fapt, două locuri pereche, situate la un capăt și la celălalt al unui traseu de telecabină. În partea de jos, la circa 65 de km de Sibiu și la o altitudine de 1234 de metri, se află Bâlea Cascadă. Mai sus, spre creasta Făgărașului, la o altitudine de 2034 de metri întâlnim Bâlea Lac. Aici se află și tunelul de 900 de metri prin care Transfăgărașanul străbate culmea Munților Făgăraș, unind Județele Sibiu și Argeș.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Județul Sibiu se învecinează la est cu Județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu Județul Mureș.

În partea de nord, la trecerea spre Podișul Transilvaniei, se află zona etnografică Mărginimea Sibiului.

Bâlea - Scurt istoric

Bâlea - Acces și cazare

Bâlea - Pârtii, transport pe cablu și program

Bâlea - Starea vremii, stratul de zăpadă și camere web

Bâlea - Prețuri teleferice și echipament de închiriat

Bâlea - Ponturi / bine de știut

Bâlea - Galerie Foto-Video

The post Bâlea appeared first on ski-si-snowboard.ro.