Valea Măriilor (Poiana Zânelor)

Pârtia Valea Măriilor sau Pârtia Poiana Zânelor (cum este denumită de locuitori) aparține de Comuna Șanț, Județul Bistrița-Năsăud.
Comuna Șanț a fost înființată în jurul anului 1600, la început fiind un cătun al Comunei mamă Rodna Veche. Din anul 1773 este atestată documentar ca o comună de sine stătătoare, sub denumirea de Rodna Nouă și apoi Șanț care provine de la șanțurile de aparare împotriva popoarelor invadatoare, situate pe locul actualei Primarii. Relieful este format din munți și dealuri foarte înalte.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Bistrița-Nasăud este un județ în Transilvania, împărțit din punct de vedere administrativ într-un municipiu – Bistrița, 3 orașe și 58 de comune cu 235 de sate. Se învecinează cu Județele Cluj – la vest, Maramureș – la nord, Suceava – la est și Mureș – la sud.

Relieful Judeţului Bistriţa-Năsăud este variat şi complex, dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Podişul Transilvaniei, conturându-se astfel diferite zone de relief.

Zona montană străjuieşte judeţul în partea de nord şi est şi cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, din care fac parte: Munţii Ţibleşului, în nordul judeţului, cu înălţimi de până la 1800 m, alcătuiţi din formaţiuni vulcanice; Munţii Rodnei, desfăşuraţi în partea de nord-est a judeţului, constituind un masiv format din şisturi cristaline, cu văi adânci şi puţin accesibile. Cel mai înalt vârf muntos din judeţ îl reprezintă Ineul-2280 m; Munţii Bârgăului, amplasaţi în partea de est a judeţului, fiind alcătuiţi din roci vulcanice. Sunt munţi de înălţimi mai mici, cel mai înalt vârf fiind Heniul Mare-1410 m; Munţii Călimani, aflaţi la sud de Munţii Bârgăului, cel mai înalt vârf al lor de pe teritoriul judeţului fiind Bistriciorul.

Zona dealurilor ocupă partea centrală, de sud şi de vest a judeţului cu unităţi bine individualizate, cum ar fi: Dealurile Năsăudului, Dealurile Bistriţei, Piemontul Călimanilor, Culmea Şieului.

Zona de câmpie evidenţiază o unitate morfostructurală, Câmpia Transilvaniei, o unitate de coline înalte, cu limita la nord a râului Someşul Mare, la sud-vest Valea Mureşeni, la sud Valea Mureşului, iar la est interfluviul Şieu-Teaca şi Valea Şieului.

Zona de luncă însoţeşte cursurile principalelor râuri, în special al Someşului Mare, şi reprezintă aproximativ 3% din suprafaţa judeţului.

Din punct de vedere climatic, Judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continental moderată, cu unele influenţe polar maritime şi temperat maritime. Evoluţia temperaturii este tipic continentală, cu maximă în luna iulie şi minimă în luna ianuarie.

Teritoriul  judeţului, prin poziţia sa geografică, este străbătut de drumuri de importanţă deosebită pentru legăturile Transilvaniei cu Moldova şi Maramureşul, cel mai cunoscut fiind Drumul European E58.

Odată ajuns în Bistrița o iei spre Năsăud, pe DN17D spre Sângeorz-Băi, după care ajungi în Comuna Șanț, iar din acel punct locuitorii îți pot indica drumul spre Valea Măriilor – Pârtia Poiana Zânelor .

Dinspre Cluj: Cluj Napoca – Gherla – Dej – Beclean – Salva – Năsăud – Sângeorz Băi – Maieru – Rodna – Șanț – Valea Măriilor – Pârtia Poiana Zânelor

Dinspre Mureș: Târgu Mureș – Reghin – Teaca – Bistrița – Năsăud – Sângeorz Băi – Maieru – Rodna – Șanț – Valea Măriilor – Pârtia Poiana Zânelor

Dinspre Suceava: Suceava – Vatra Dornei – Bistrița – Năsăud – Sângeorz Băi – Maieru – Rodna – Șanț – Valea Măriilor – Pârtia Poiana Zânelor

Dinspre Maramureș: Baia Mare – Sighet – Vișeu – Pasul Setref – Romuli – Telciu – Salva – Năsăud – Sângeorz Băi – Maieru – Rodna – Șanț – Valea Măriilor – Pârtia Poiana Zânelor

Principalele noduri de cale ferată din judeţ sunt la Beclean, Sărăţel şi Salva.

Din punct de vedere al transporturilor aeriene Judeţul Bistriţa-Năsăud este deservit de Aeroportul din Cluj-Napoca, situat la distanţa de 125 km de Bistriţa sau de Aeroportul din Târgu Mureş aflat la o distanţă de aproximativ 100 km.

CAZAREA în zona Valea Măriilor – Pârtia Poiana Zânelor se poate face în complexul turistic de lângă pârtie sau la pensiunile și cabanele din zonă.

Turismul este într-o continuă dezvoltare, oferindu-ți cazare şi pensiune completă în pensiuni, cabane şi complexe turistice unde ai asigurate confortul optim şi servicii de cea mai bună calitate. Vei cunoaşte oameni cu sufletul curat, primitori, extrem de harnici şi întreprinzători şi vei fi uimit de frumuseţea peisajului, de splendoarea munţilor şi lacurilor de la noi.

Pârtia Poiana Zânelor este o pârtie roșie de nivel mediu, cu lungimea de 1 kilometru. Pleacă de la altitudinea de 900 de metri, are un grad de înclinație de 21% și o diferență de nivel de 205 metri. Se desfășoară pe o lățime de 35 de metri, are o suprafață de 3 hectare și o altitudine de sosire de 695 de metri. Capacitatea medie este de 450 de persoane. Dispune de teleschi monopost.

Programul instalațiilor de transport pe cablu de la Pârtia Poiana Zânelor, pentru sezonul 2014-2015:

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Tarifele pentru urcarea cu telefericul la Pârtia Poiana Zânelor (Valea Măriilor) pentru sezonul 2014-2015:

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

În zona Valea Măriilor – Pârtia Poiana Zânelor există un centru de închirieri echipament de ski și snowboard foarte ieftin. Schiurile, clăparii și bețele se pot închiria cu 20 lei.

Aici se desfășoară concursurile județene Cupa Poiana Zânelor de ski-alpinism și Campionatul de Ski de Tură.