La Izvorul Mureșului există o singură pârtie dedicată sportului de iarnă, ce aparține de Județul Harghita. În articolul complet prezentat pe ski-si-snowboard.ro despre Izvorul Mureșului poți găsi amplasare geografică, scurt istoric, acces și cazare, pârtii, transport pe cablu, program, prețuri, ponturi/bine de știut, starea vremii, stratul de zăpadă, web-cam, galerie foto, video și mult mai multe informații folositoare.
Pârtii de ski și snowboard din Județul Harghita se găsesc în Toplița, Izvorul Mureșului, Mădăraș, Havas Bucsin, Harghita-Băi, Ciumani Snowpark, Borsec, Băile Tușnad, Băile Sărate Praid (Bucin), Miercurea Ciuc, Valea Rece (Csango) și Băile Homorod (Lobogo).
Izvorul Mureşului este o localitate montană la poalele Hăşmaşului Mare (1793 m), pe versantul sudic al Muntelui Negru (1538 m), în partea centrală a Județului Harghita, la poalele sudice ale Munților Giurgeului, la o distanță de 35 km nord de Miercurea Ciuc.
Staţia de cale ferată reprezintă punctul cel mai înalt (850 m) al căii ferate circulare ce străbate Secuimea. Izvorul Mureşului se află pe DN12, la 45 km de Miercurea-Ciuc şi 23 km de Gheorgheni, la cumpăna apelor dintre bazinul hidrografic al Mureşului şi Oltului. Stațiunea climaterică este situată la altitudinea de 880 m și aparține de Comuna Voșlăbeni.
Stațiunea Izvorul Mureșului este cunoscută la nivel național drept o stațiune de recreere pentru tineret. În cei câțiva zeci de ani de existență, stațiunea s-a dezvoltat și a devenit una dintre cele mai dotate centre turistice din zonă, pârtia fiind, desigur, unul dintre punctele de atracție principale.
Atât mica stațiune de odihnă, cât și pârtia de ski și snowboard, au fost denumite astfel după Râul Mureș, care își are izvorul în masivul montan de aici. Numele de Mureș provine, conform lingviștilor, din două cuvinte de origine celtică: muor, care înseamnă mlaștină si acha, care înseamnă râu.
Județul Harghita este situat în regiunea Transilvania din România. El se învecinează la est cu Județele Neamț și Bacău, la vest cu Mureș, la sud cu Brașov și Covasna, iar la nord cu Județul Suceava.
Zona de munte din sectorul vestic cuprinde: Munții Călimani, situați în nordul Defileului Mureșului, cu altitudini peste 2000 m (Vârful Pietrosu 2102 m); Munții Gurghiu, dispuși între Defileul Mureșului la nord, Pasul Sicaș la sud, Depresiunea Giurgeului la est, iar la vest Dealurile Mureșului și Subcarpații Târnavelor; Munții Harghitei formează un lanț lung de 70 km și lat de cca. 25 km cu Vârfurile Harghita Racu (1757 m), Harghita Ciceu (1759 m) și Harghita Mădăraș (1800 m). Ei se delimitează de Pasul Sicaș și Obârșia Târnavei Mari la nord, de linia Localităților Feliceni, Văleni, Merești și Mărtiniș spre vest, iar spre sud de Depresiunea și Munții Baraolt, pe linia Localităților Herculian și Filia. În est, limita trece pe la baza conului vulcanic Pietrosu și Depresiunea Ciucului.
Zona de munte din sectorul estic cuprinde: Munții Budacului, situați în sud-estul Munților Bistriței, între Râurile Neagra Broștenilor, Borca și Bistricioara; Munții Giurgeului se prezintă sub forma unei culmi prelungi între Munții Călimani la nord, Depresiunile Borsec și Bilbor în est și nord-est, Munții Hășmaș în sud și depresiunea cu același nume la vest; Munții Hășmaș, dispuși între apele Bistricioarei și Pârâul Lavardi; Munții Ciucului, situați la limita estică a Depresiunii Ciucului, între Obârșiile Oltului, Trotușului și Uzului; Munții Perșani pătrund în Județul Harghita prin culmile nordice situate pe valea Pârâului Vârghiș.
Zona de deal este împărțită de Dealurile Târnavei Mici, care se întind de la Valea Nirajului până la Pârâul Nicou Alb, și Dealurile Odorheiului, ce au dominante în partea de vest, Culmile Tăietura, Cetatea Bădeni și Rez.
Zona depresionară a Harghitei cuprinde: Depresiunea Giurgeului pe valea superioară a Mureșului, cu o lungime de 40 km și o lățime maximă de 25 km; Depresiunea Ciucului este situată în partea centrală a Carpaților Orientali, drenată de cursul superior al Oltului și al afluenților săi și se întinde pe o lungime de peste 50 km și o lățime de 10 km; Depresiunea Cașin se află în vestul Munților Ciuc, la limita cu Munții Bodoc și are o lungime de aproximativ 20 km.
Clima prezintă diferențieri importante în funcție de înălțime, văi, depresiuni, curenți.
În Harghita întâlnim două tipuri de climă: În dealurile subcarpatice există climă continental moderată, cu veri calde, bogate în precipitații și ierni friguroase, uneori și viscolite. Temperatura medie vara, în luna iulie, este de 18 grade Celsius, iar iarna, în luna ianuarie, este de -5,5 grade. Specifică zonelor înalte în care verile sunt scurte, răcoroase și bogate în precipitații, iar iernile geroase, viscolite și cu un strat de zăpadă gros și stabil o perioadă îndelugată este clima montană. Media temperaturilor este de 10 grade vara și -8 grade Celsius iarna.
Poți ajunge cu trenul, pe ruta București – Baia Mare, sau cu mașina, pe drumul național DN12, de la Miercurea Ciuc sau de la Gheorgheni.
Cele mai apropiate aeroporturi sunt: Cluj-Napoca International Airport (CLJ) și Sibiu Airport (SBZ).
Cazarea se realizează la vilele, pensiunile și hotelurile din zonă.
Pârtia Greces este o pârtie albastră cu un grad mic de dificultate și lungimea de 620 de metri. Are altitudinea de plecare la 900 de metri, înclinația de 17% și diferența de nivel de 100 de metri. Se desfășoară pe o lățime de 55 de metri, ocupă suprafața de 1 hectar și are altitudinea de sosire la 800 de metri. Pârtia Greces de la Izvorul Mureșului este deservită de teleski-monopost și este omologată de Ministerul Turismului.
Programul Pârtiei Greces de la Izvorul Mureșului este de la 11.00 – 16.00, dar se poate modifica uneori în funcție de numărul de pasionați de ski și snowboard de pe pârtie.
Costurile pentru o urcare cu teleski-ul și pentru un ski-pass de o zi sunt foarte, foarte mici.
1 urcare cu teleski-ul costă 1 leu, iar un abonament de zi sau ski-pass pe o zi costă 30 lei.
Pârtia rareori devine aglomerată, motiv pentru care este foarte potrivită pentru începătorii care vor să învețe să se dea.
Altă modalitate de agrement este plimbarea cu sania trasă de cai, asigurată de localnici.