Placa de snowboard 159cm All-Mountain
BRAND: CAPITA
NAME: TOTALLY FK’N AWESOME

CASTIGATOAREA OUTSIDE MAGAZINE “GEAR OF THE YEAR”.

WHY WOULD YOU LIKE IT: Because you don’t get a name like Totally Fk’n Awesome if you’re anything less.

FLEX: Medium-Stif (6-7 din 10)
ROKER TYPE: Roker-Camber-Roker
LEVEL: Medium-Advanced to Expert
SHAPE: Directional Twin
TERRAIN: Freestyle – All-Mountain – Freeride – Powder
SPEED: it holds really well with just about any run you encounter.
JUMPS: Very good pop for an ollie and the board springs well off natural features without a problem.
However, it pops with the best of them off natural terrain and you can get pretty high.

CONSTRUCTION:
These hybrid camber Capita Totally FK’N Awesome snowboards were built to manhandle each
and every feature of Mother Nature’s great mountainous terrain.
The elevated contact points are rockered just enough to float through soft snow,
while the cambered midsection and slightly reversed side-cut arc allow you to grip it,
rip it & staying in complete control.

KEY FEATURES:
Camber Type: Freeride FK DS SELECT RFC Sustainable Core Custom Weave & E Class Fiberglass Configuration
4 x 30mm Carbon V Tech Reinforcements Wax Infused Rotation Sintered Speed Base Die Cut
+ Silkscreened Combo Base Graphics 360 Degree Steel Edges 4 x 2 Inserts Aluminum Logo Base Inlay

Length (cm): 159
Effective Edge (cm): 120.1
Tip/Tail Width (cm): 30.33
Waist Width (cm): 25.89
Sidecut (m): 8.00 > 1.30 > 8.00

GOOD RIDE REVIEW:
“It’s a good aggressive all-mountain ride that gives what most riders in this category want.
They want a poppy, stable and aggressive camber-like ride but also want to get a little modern float.”
RECOMAND:
Pt barbati peste 175cm pt un control mai bun, si pt cei cu Boots mari (picior mare).

DE CE O VAND:
Am alta placa asemanatoare de 153cm care este mai potrivita pt inaltimea mea.

PRETUL: 1100 LEI FARA LEGATURI (o gasesti la 500$ noua)
A fost folosita de maxim 5 ori.
Arata foarte bine, fara zgarieturi adanci (se poate vedea in foto ca este aproape neatinsa).

PS: Bucuresti, sector 1 – Metrou 1 Mai, Facultatea de Agronomie, sau chiar Casa Presei.
Nu trimit in tara fara plata in avans.

The post CAPITA “Totally Fk’n Awesome” + NITRO “Staxx” appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Am plecat vineri pe o ploaie măruntă. Pe la Vâlcea ploaia s-a transformat în lapoviță și ninsoare, iar cu cât urcam mai mult, precipitațiile se răreau și vântul înceta să mai bată. Vremea era în continuare mohorâtă. Încă de pe serpentinele de raliu de la Novaci și până la Rânca, peisajul a dispărut treptat-treptat înghițit de o ceață densă cu o vizibilitate până la maxim 10 metri.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Când am ajuns la Rânca, pârtiile nu se vedeau din cauza ceții, deși instalația de transport pe cablu (teleski) de pe pârtia M1 funcționa. Dacă nu avea rost să filmez pe o asemenea vreme, am vizitat stațiunea la picior până în locul în care nu mai era deszapezit cel mai înalt drum din România: Transalpina.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Ne-am cazat la Taverna Olteanului. Modul de alegere a pensiunii: avea parcarea curațată de zăpadă și arata mai bine decît celelalte 2-3 pensiuni cu parcările curățate de zăpadă. Nu am fost dezamăgiți de alegerea făcută – o pensiune ospitalieră, cu camere nu doar curate ci și moderne (abia împlinise 6 luni de existență). Mâncarurile erau ca în poveste, nu doar alese ci și foarte gustoase, iar prețurile deși nu erau cele mai mici din stațiune, nu erau foarte mari.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Bucătarul merită toate laudele, iar peisajele schimbătoare din camera de la etajul 3 au făcut deliciul serii.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime – Sunt 9 fotografii cu peisajele schimbatoare in decursul a 2-3 ore

Pârtiile de la Rânca

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

A doua zi am vizitat Pârtiile Stațiunii Rânca. Erau deschise doar 2 din cele 4 pârtii, respectiv M1 și M2. Pârtiile de la Rânca sunt destinate în principal începătorilor având un grad de dificultate mic.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Sunt câteva porțiuni frumoase, printre copaci, pe lângă pârtie, unde în zilele cu powder merită să te dai off-piste.

Tot în Rânca mai există o pârtie de ski și snowboard, la aproximativ 1-2 kilometri distanță față celelalte, Pârtia Rânca 1 – Păpușa.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia și Apres Ski-ul erau aproape îngropate în zăpadă, dar nu erau deschise.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Oamenii din zonă spuneau că investiția nu a fost făcută cu cap și că este singura zăpadă pe care a văzut-o pârtia pe sezonul acesta, deoarece patronii nu au investit și în câteva tunuri de zăpadă. Având în vedere că temperatura a fost constant sub 0 grade, probabil localnicii au un punct de vedere solid pentru atragerea și altor turiști în una din cele mai înalte stațiuni din România.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Am plecat de la Rânca cu amintiri frumoase și imagini de vis imprimate pe retină.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

The post Excursie de poveste la Rânca FOTO+VIDEO appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Am așteptat până la ora 10 când am hotărât să coborâm să tragem câteva cadre și apoi să ne întoarcem acasă că avea drum lung.

Arieșeni-Vârtop

Am vizitat pârtiile Vârtop 1 și Vârtop 2 care aparțin de Arieșeni-Vârtop, Județul Alba. Și deși ploua afară în toată regula, în special copiii se distrau pe Pârtia Vârtop 2, iar pe la 12.00 au dat drumul și la teleskiul Pârtiei Vârtop 1.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Cum s-au prezentat pârtiile la Arieșeni-Vârtop pe o vreme ploioasă vedeți mai jos:

Piatra Grăitoare – Vârtop

După aceea am vizitat la câteva sute de metri distanță Pârtia Piatra Grăitoare-Vârtop. Am dat o tură pe ploaie, vânt și zăpadă apoasă și m-am oprit.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Cum arăta pârtia Piatra Grăitoare – Vârtop pe o vreme ploioasă vedeți mai jos:

Deși sunt 3 pârtii ce s-ar putea uni sa formeze un domeniu schiabil mai mare și să împartă câștigurile oamenii încă fac afaceri românește și fiecare trage pentru el și niciunul nu înțelege că unde-s mulți puterea crește, numărul vizitatorilor crește și, evident, câștigurile cresc

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

La plecare am facut și câteva fotografii de pe marginea drumului, Domeniului Schiabil Ghețarul (Gârda de Sus) care din informațiile noastre este o stațiune închisă. Din ce motive pârtiile de la Gârda de Sus sunt nefuncționale deși s-au investit mulți bani, poți citi AICI.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

The post VIDEO: În trecere pe la Vârtop (pârtiile Arieșeni-Vârtop și Piatra Grăitoare) appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Drumul până la Șureanu

Drumul lung până la Sebeș, pentru că la Domeniul Schiabil Șureanu iarna se intră doar dinspre Sebeș, iar noi nu am plecat tocmai cu noaptea în cap.

DN67c – Transalpina este un drum închis pe perioada anotimpului alb, de la Barajul Oașa la Obârșia Lotrului (Vâlcea) și până la Rânca (Gorj).

Urmând ruta Sebeș – Șugag – Oașa – ajungem la o splendoare de lac de acumulare/baraj cu toata apa înghețată. Barajul Oașa.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Drumul de la Barajul “cu apa înghețată” Oașa spre Luncile Prigoanei – Poarta Raiului – Domeniul Schiabil Șureanu se face pe o bandă și jumătate, este înzăpezit (uneori poate fi înghețat) și dacă mergeți cu mașina cel mai indicat ar fi să aveți lanțuri antiderapante.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Am avut noroc de o vreme frumoasa toată ziua așa că zăpada nu înghețase pe drum și nu am întâmpinat dificulăți până la cazarea din Luncile Prigoanei, respectiv Cabana Ana-Simona. O primire călduroasă, zâmbete, voie bună, dar am fost preveniți că doar o noapte putem sta pentru că totul este rezervat până în weekend. Dacă revenim știm unde să ne cazăm pentru că ne-a plăcut și recomandăm Cabana Ana-Simona!

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Apropo’ să îți faci rezervare din timp pentru a fi sigur că ai unde să dormi, că nu sunt așa multe opțiuni în zonă.

Domeniul Schiabil Șureanu

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

După ce am ajuns la Domeniul Schiabil Șureanu am înțeles de ce nu se numește Stațiunea Șureanu sau Pârtiile de la Șureanu. Pentru că nici una nici alta nu ar fi corecte. Nu există o stațiune, nu există pârtii (deși sunt numerotate:)) ), există un domeniu întreg pe care să te dai și unde să-ți faci pârtia ta, printre pădurici, pe lângă ele, să tai pârtiile, pe coline pline de zăpadă cât vezi cu ochii. O priveliște superbă (dacă ai noroc și se ridică ceața), un telescaun, 3 teleskiuri și 2 apres-ski-uri. Pârtiile deschise erau A1 – A2 – A3 și C1 – C2 – C3 – C4, adică cele de la Telescaunul Aușel și cele de la Teleskiul Curmătura. Dar rute printre copăcei, prin padurici, pe întreg domeniul au fost îndeajuns. Dacă ai norocul să prinzi o zi cu 10-20 cm de zăpadă proaspătă și neatinsă, nu cred că ai pleca de pe pârtie până nu ai toca-o toată.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Prețul pentru un ski-pass toată ziua la Domeniul Schiabil Șureanu era de numai 85 de lei.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Ne-am dat, ne-am bucurat, ne-a plăcut și mergem mai departe… următoarea destinație Arieșeni-Vârtop. Dar până atunci aveți mai jos filmulețul cu Domeniul Schiabil Șureanu.

The post VIDEO: În vizită la Domeniul Schiabil Șureanu appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Ioana Savu

       Suntem boarderi cu bun-simț, n-avem noi treabă, dar ne mai aud urechile câteodată niște dume ce ne cam calcă pe tail. Din proprie experiență și nu numai, tind să cred că următoarele replici, care încep să-și cam merite și statutul de clișee, ar bucura destul de mult majoritatea boarderilor dacă ar fi, pe cât posibil ocolite sau măcar adresate la “bâză” atunci când chiar nu te poți abține.

1. “Ah, tu porți cască pentru că nu știi să te dai…”

Amuzant sau nu, minunata replică mi-a fost transmisă cu toată încrederea că singurii care ar trebui să poarte cască sunt începătorii. Că sunt un mic kamikaze atunci cand mă chinui cu ceva anume pe pârtie și aterizez în cap de cele mai multe ori până-mi iese… e altă tocană de cartofi. Pentru mine casca e un must have și ar trebui să fie pe primul loc în lista de protecții pentru snowboarding, no matter what, fie că te dai pentru distracție sau în competiții. Și motivul e cât se poate de simplu: Gândește-te că vrei să te dai. Mult. Pentru tot restul vieții și dincolo de ea. Mai mult decât atât, nu porni de la premisa că o să vină un moment al vieții în care o să fii atât de bun încât nici nu-ți va mai trebui cască vreodată.

2. “Vai, de s-ar opri odată ninsoarea asta…”

Ne udăm la picioare, n-avem încălzire în scaune, musai să rașchetăm parbrizul, ne pică fulgul pe nas de ni-l julește, măcar o umbrelă de-aveam…și lista tânguirilor continuă în timp ce eu zâmbesc diabolic privind la ninsoare prin cei 2 metri de geam de la birou, ascultând colegi de muncă cu probleme grave de sezon. Și mă gândesc că trebuie să verific legăturile, să-mi încarc skipass-ul și să o șterg de-acolo, direct în munți. Văd, văd că ninge și nu pot să mă gândesc decât la dragul meu Postăvar, ascuns sub valurile de alb unite cu cerul. Și seara, în drum spre casă, mai dau și de un taximetrist văicărindu-se că “ce iarnă grea, tu copilă… ce geruri, ne prăpădim cu toții mintenaș!”

3. “Da’ ce… mai e zăpadă?!”

Nu, îmi scot placa la un film. Bine, recunosc, era 5 iunie… într-o dimineață când m-am trezit înaintea celui mai șmecher cocoș din sat și m-am urcat în tren direct spre Sinaia. Planul era să ne dam pe una din văile rămase înzăpezite din Bucegi și eu să mă încumet a face primele sărituri. Având în vedere tonele de grade de afară, oamenii se abțineau în măsura în care puteau să nu se uite la mine contrariați că avusesem toate șansele să greșesc anotimpul. Ei bine, n-am greșit și mai mult decât atât, am avut parte de super-zăpadă, cu prima săritură făcută la kicker de un metru și, deși n-am pupat landing frumos (pentru că m am înfipt în el, teehee!), m-a ambiționat să exersez toată ziulica aceea frumoasă de început de vară. Așa că… dacă nu-i zăpadă în fața blocului, sigur nu-i nicăieri 😉

4. “Nu puteai si tu sa alegi ski-ul?”

Păi ba da, numai că nu. Eterna și nemuritoarea gâlceavă dusă la extrem câteodată, căreia unii îi acordă mai multă importanță decât ar trebui. Într-adevăr, boarderule, nu-ți convine, de exemplu, că pierzi viteza atunci când trebuie să ocolesti vreun schior, dar eviți totuși să te opărești și cauți să te dai și off-piste pentru că la urma urmei îți place liniștea muntelui, că de-aia te dai, apreciezi și contribui la pacea de pe munte. Și totuși… deși ești conștient că nu te face mai grozav faptul că ești hater de schiori, ai prefera ca replicile de genul ăsta să rămână în creierele celor care le-au “gândit”, nu?

În altă ordine de idei – sigur te-a lovit și pe tine:

“Hopa, pârtie cu teleski, ce facem?”

Ce să și facem, ne adaptăm. Ba cu o legătură prinsă, ba cu ambele, ba ne tragem pe fese la propriu. Unii boarderi au devenit experți, alții încă se mai chinuie sau nici nu se mai complică să elaboreze vreun skill de urcat mai ușor cu teleski-ul. Primele mele experiențe cu teleski-ul? Să fi fost vreo 10-15 metri de “călătorie”cel mult, în care tot ce făceam era să stau crispată şi să mă închin imaginar, poate-poate ajung şi eu într-un final. N-a fost să fie chiar atunci, dar şi când a fost! Ideea e că pe orice parte ai intoarce și ai suci datele problemei, schiorii vor fi forever avantajați la asta, motivul e lesne de priceput. Cu toate astea, vremurile în care boarderii erau descalificaţi din prima la teleski sunt demult apuse, pentru că, vorba aia…la vremuri grele, şi boarderi pe măsură!

The post Replici de evitat când vorbești cu un boarder appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Am pornit la drum, joi 19 martie 2015, în loganul meu 1.4 benzină, cu un rucsac, un ghiozdan, bootsii si noul meu prieten Funkistu’ (noul meu snowboard, Bataleon – Funkink). Drumul a fost cel putin interesant pentru un om obișnuit, dar pentru un pasionat al imaginilor și culorilor, a fost o adevărată expoziție de priveliști ce treceau parcă cu încetinitorul de la un cer normal de orele 6 dimineața – București, la o ușoară lapoviță și ninsoare cu lumina din ce în ce mai puternică (orele 7-8), iar mai apoi și-a făcut apariția prietenul soare, ce parcă împărțea lumina pe dealuri și pajiști într-un caleidoscop de culori. A urmat o perdea de fulgi de nea răzleți care au trecut pe repede înainte, și încetul cu încetul soarele a revenit și a pus stăpânire pe nesfârșitul cer, exceptand cazurile în care era înconjurat de nori ca într-un ring de dans. Aproape de orele 14 ajung în Stațiunea Muntele Băișorii și merg și merg până dau de un indicator către Buscat ski and summer resort – 2,5 km.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Drumul către Buscat este un drum forestier pe o singură bandă, din pământ cu zăpadă, hârtoape, gropi și bălți de la zăpada topită. Când am ajuns sus, la Buscat, am uitat instant tot drumul rău parcurs cu câteva minute în urmă și asta datorită imaginii minunate oferite de muntele de n nuanțe de verde, cu porțiuni cu zăpadă intercalate cu cele de uscat, o paleta de culori îmbinate perfect cu albastrul cerului și albul norilor.

La pârtiile Buscat, telescaunul nu funcționa, erau 3-4 clujeni cu plăcile și schiurile veniți să se dea (că pe site scria că telescaunul este funcțional încă de miercuri) dar care au fost surprinși și ei să constate că nu se pot da pe pârtii. Nu s-au lăsat afectați și au improvizat un kickeraș la care săreau, se distrau și făceau poze și filmulețe. Am stat câteva minute la taclale, am dat câteva stickere și am coborât pe drumul plin de noroi și gropi.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Ajuns în Stațiunea Muntele Băișorii, merg mai departe de locul unde am făcut stânga spre Buscat și ajung în scurt timp la Hotel Alpin, zonă în care sunt și majoritatea cabanelor și vilelor de cazare. Am căutat ceva timp pârtia, am căutat chiar și un om să întreb, dar nu am avut noroc să găsesc. Am observat 5-6 centre de închiriat schiuri și plăci de snowboard, dar nevăzând pe nimeni, am intrat în Hotel Alpin (vis-a-vis de aceste centre), și am gasit un bărbat mai învârstă, cu o voce caldă care mi-a spus că pârtia e chiar în spatele centrelor la 150 de metri și se intră pe poarta de aluminiu între-deschisă. M-am bucurat că era aproape și am ajuns în Pârtia Băișoara Mare, la propriu în mijlocul pârtiei. Zona de acces la această părtie este pe la jumătatea ei, dar… din păcate teleschiul era închis. Puțin dezamăgit că nu am apucat să dau măcar o tură pe o pârtie după mai bine de 6 ore de condus încontinuu, am făcut câteva poze pentru pagina de facebook a site-ului skisisnowboard și pentru grupul de facebook  SKI-SI-SNOWBOARD.RO.

M-am cazat la Cabana Turistică Montana, cu 60 lei pe noapte, este o cabană în care merită să mergi în grupuri mai mari cu gașca, fără televizoare în camere, dar cu wireless, cu paturi suprapuse, 3 locuri în cameră și baia la comun pe hol. La demisol există și un bar unde se servește alcool, răcoritoare, mâncărică gustoasă și deloc scumpă, în timp ce urmărești emisiunile de la televizor sau asculți poveștile muntenești ale oamenilor locului.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

A doua zi pe la orele 10 am servit micul dejun, pe la orele 11 am urcat spre Buscat pe un drum puțin mai bun decât ieri (probabil că apa din gropi nu se dezghețase și nu mai erau așa diferențe de nivel). Nu am avut noroc să testez snowparkul Buscat de care îmi povestea Ilie Stupar, pentru că telescaunul nu mergea nici azi. Am vorbit cu un domn de acolo și mi-a spus că probabil dupa orele 13.00… Mai erau 2 rideri pe pârtie se dădeau apoi urcau la picior… Am filmat pârtiile, telescaunul și am pornit spre Pârtia Băișoara Mare.

Ajuns la Pârtia Mare Băișoara, m-am bucurat văzând teleschiul funcțional, am stat la o poveste cu Ionuț Brad, nu știu cu ce se ocupă în afara pasiunii pentru ski și snowboard, dar avea o grămadă de cunoștințe despre construcția snowboardurilor, despre riderii români prezenți la competițiile naționale și internaționale, despre titlurile câștigate și cel mai important pentru Echipa SSS, despre Stațiunea Muntele Băișorii, despre munte, despre Pârtia Băișoara Mare și celelalte pârtii care nu mai există, și despre pârtiile de la Buscat. Probabil în interviul pe care-l pregătim cu administratorul Pârtiei Băișoara Mare o să strecurăm câteva informații primite de la Ionuț.

Pe Pârtia Băișoara Mare m-am dat bine, zăpada era foarte bună, pârtia foarte bine îngrijită având în vedere că era pământ pe lângă și stratul aici măsura 25-28 cm de zăpadă bătută. Pârtia are cel mai înalt punct al său la 1500 de metri și coboară până la 1300 de metri. Ea este deservită de una din cele mai lungi instalații de transport pe cablu tip teleski din tara noastră (1200 de metri). Băișoara Mare are zone pentru toate tipurile de rideri, deși per total este catalogată ca o pârtie roșie destinată celor cu nivel mediu. Echipa de administrare a pârtiei este formată din oameni pasionați, iubitori de ski și snowboard, dar în special de natură și de Muntele Băișorii. Și au și de ce, pentru că este o zonă benefică sănătății datorită calității ridicate a aerului din zonă și muntele oferă atât activități de iarnă frumoase (ski, snowboard, schi de tură), dar și activități de vară cel puțin interesante (parapantă, mountain biking, treckking, offroad, enduro, atv…).

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Am părăsit Stațiunea Muntele Băișorii cu dorința de a revedea locurile acestea, la anul în plin sezon, să mai cunosc oameni din zonă și să văd cum se distează pasionații de ski și snowboard din Cluj și Turda (căci ei sunt cei mai mulți care vin) pe pârtiile de la Buscat și Băișoara.

Pentru toți cei pasionați de imagini și culori, acestea de mai jos sunt câteva zeci de poze cu o parte din momentele surprinse pe traseul București – Muntele Băișorii și retur!

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtii Buscat // Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia P1 Buscat // Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Băișoara Mare // Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Băișoara Mare // Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Băișoara Mare // Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Băișoara Mare // Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Funkistu (noul meu snowboard) // Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

The post Excursie de 2 zile în Stațiunea Muntele Băișorii (la pârtiile Băișoara și Buscat) appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Ca să ne răspundem la aceste întrebări, am pus plăcile pe mașini și nu ne-am oprit decât la baza telegondolei de la Ski Resort Transalpina. Nu veneam pentru prima dată în stațiune. O parte din echipa SSS mai fusese acolo și la întoarcere a rămas cu ceva… cu un gând că “trebuie să ne întoarcem!”. Și ne-am întors. Drumul de la București până la Voineasa a fost bun, excepție făcând micile porțiuni cu gropi și pietre prăvălite de pe Valea Oltului. Din Voineasa până la pârtii am făcut cam o oră pe serpentine. Cu vreo 6 km înainte de a ajunge la pârtie, vei face la stânga la indicatoarele rutiere. Vei întâlni apoi vreo 3 porțiuni de drum nu prea bune, dar nici foarte lungi, pe care va trebui să conduci cu grijă. Din mers, căutam cu privirea petice de zăpadă care să ne spună “tot înainte, că e zi de dat”. Dar zăpada de pe marginea drumului și de pe versanți se tot lăsa așteptată, iar termometrul indica multe grade cu plus! Doar în depărtare se mai ițea câte un vârf pietros și ascuțit cu fruntea albă. Nu e bine, am zis… Cu vreo 2-3 kilometri înainte de a ajunge însă, în stânga și în dreapta fâșii albe au început să se aștearnă prăfuite, dar din ce în ce mai groase. Am oprit un pic și am făcut un bulgăre. Zăpada era apoasă și grea. Nu mai ninsese consistent de vreo săptămână. Oare ce o fi pe pârtie?

Parcarea SRT // Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Cu inima strânsă am intrat în parcarea stațiunii și când am coborât din mașină, un vânt tăios și rece s-a repezit în obrajii noștri. Și nu ne spunea “plecați!”, ci “hai cu mine sus!”. L-am ascultat și am privit pârtia de sus. Prima oară din gondolă, în care ne-am întrebat “pârtia asta are congelator dedesubt?” Pantele se unduiau într-un alb perfect și purtau cu delicatețe puținii rideri care se aflau în stațiune. Pădurea de molid își scuturase demult mantaua și era de un verde-cenușiu descurajant. Vântul nu s-a lăsat mai domol nici sus. Telegondola 2 și Telescaunul erau închise din cauza rafalelor, așa că singura cale de urmat era în jos, spre Vidra. Zăpada nu era la fel ca cea de pe marginea drumului. Era consistentă și bine așezată. Poate un pic udă… Senzația care ne-a cuprins la carve-ul până jos este greu de descris. La fel și cea din timpul coborârii pe drumul din pădure, unde pe alocuri se formaseră half-pipe-uri naturale. Cu toate că era o zi cenușie, norii se mai îndurau câteodată deasupra lacului, iar ochiul bucura sufletul la vederea peisajului de vis, în plină viteză.

Pe la ora 14 norii și-au făcut milă potolind vântul și imediat a început să se miște și teleski-ul 1.  Curând, foamea din stomac a biruit foamea de alunecat. Cartofii prăjiți și cârnații de la baraca restaurant de la baza teleskiului 2 au făcut o treabă bună pe instalațiile noastre interioare. Le fel și cafeaua și vinul fiert servite la apres-ski chiar de Fery. Cum care Fery? Fery Independentul. Omul care printr-o pagina neoficiala de facebook dedicată stațiunii, a strâns mii de fani iubitori de zăpadă, aducându-i pe pârtie. Pentru că omul ăsta urcă zilnic pe pagină zeci de fotografii cu pârtia, cu zăpada, cu atmosfera din bar, astfel încât să știe toată lumea cum e la Transalpina. Gondola îl lasă dis-de-dimineață la apres-ski, face oridine cu echipa lui, are grijă ca terasa barului să fie deszăpezită și pune muzică. Ca să îți dai seama cât iubește omul ăsta locurile acelea e suficient să mergi în barul lui și să comanzi un Jager sau o cană cu vin. Vei vedea în spatele mâinilor cere îți servesc băutura un zâmbet sincer. Zâmbet pe care îl au mulți oameni care muncesc pe pârtiile de la Transalpina, și care vine dintr-un vis care se împlinește cu fiecare zi de sezon. Vedeta barului este însă Sky, o corcitură de husky cu schnauzer. Somnul de frumusețe și-l face pe podeaua de lemn iar toată pârtia este a lui, inclusiv parcarea, la care ajunge, evident, cu telegondola. Nu ai cum să-l ratezi pe Sky dacă vii la Transalpina. Ochii lui de un albastru metalic și blana lui cârlionțată îți vor atrage cu siguranță atenția. Va accepta să îl pufărești nițel, la fel cum va accepta și un sandwich. Preferabil cu carne.Pentru că era vineri și nu era aglomerație, am profitat până la ultima urcare a gondolei de fiecare metru de pârtie.

Sky – vedeta patrupedă de la SRT // Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtie liberă la SRT // Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Am înnoptat la o pensiune în Voineasa unde am avut posibilitatea să ne pregătim singuri mâncarea adusă de acasă. Merită să iei în calcul această opțiune când vine vorba de cazare și masă, deoarece în stațiune nu sunt suficiente locuri care să acopere serviciile de genul ăsta pentru un flux mare de oameni. Dacă este week-end și vârf de sezon, restaurantele vor fi pline, mai ales seara, și vor acorda prioritate la masă turiștilor cazați în unitățile care aparțin de acestea. Voineasa mai are mult până să se dezvolte la acest capitol. Așadar, ca să eviți momentele neplăcute, fă rezervare din timp la pensiuni care au și restaurant sau cazează-te la altele care îți pun bucătăria la dispoziție. Iar dacă îți este incomod să cari mâncare de acasă, în mijlocul localității există un supermarket bine aprovizionat. Variante bune de cazare și masă mai sunt și la Obârșia Lotrului, la doar 7 km de pârtie, dar oferta fiind restrânsă, iarăși va trebui să îți faci rezervare din timp.

Dimineața am hotărât să mergem la snow park-ul de pe pârtie – Adrenalin Mountain Park (AMP) este cel mai mare din țară. Am plecat iar cu inima strânsă pentru că plouase toată noaptea. Cu fiecare kilometru cu care ne apropiam însă, vedeam cum stropii de ploaie erau alungați de fulgi mari, puși pe fapte și mai mari. Am aflat mai târziu că de obicei dacă plouă la Voineasa, sus pe pârtie precipitațiile sunt sub formă de ninsoare. Am ajuns destul de devreme la baza telegondolei, de teamă să nu ne oprim iar la foarte multe sute de metri de parcare, ca la ultima noastră vizită din sezonul trecut. Să parchezi departe de pârtie este și rău și bine. Este rău pentru că va trebui să îți cari echipamentul de la mașină, pentru că șoseaua se va aglomera și va fi destul de greu să te deplasezi în clăpari sau să întorci autoturismul, mai ales dacă zăpada este mare și ninge. Și este bine pentru că această aglomerație face bine acestei stațiuni, în ciuda lipsei de mediatizare la care este supusă de presă. Pentru că televiziunile se concentrează mai ales pe stațiunile din Valea Prahovei sau pe alte stațiuni mai populare, din cine știe ce interese. Să nu înțelegi greșit:  nu e un lucu rău să mergi la Poiană, la Bușteni, Azuga, Sinaia, Feleacu sau Cozla! Nicidecum! Noi iubim toate pârtiile din România! Spun doar că mijloacele de informare prezintă lucrurile un pic în defavoarea stațiunii Transalpina. De ce? Poate reușiți voi să vă dați seama… Aglomerația din parcare nu poate însemna decât că turiștilor le face plăcere să vină să se bucure de zăpadă prin aceste locuri mirifice. Iar asta ar trebui să fie un semnal pentru cei care vor să investească aici, pentru primărie și pentru guvern.

Parcarea SRT // Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Surprinzător, în acea sâmbătă nu a fost îmbulzeală nici în parcare și nici pe pârtie. Oamenii locului ne-au spus că rar se întâmplă să fie așa în week-end. Ca să eviți aglomerația, e bine să fii acolo până în ora 9. Să fim bine înțeleși: aglomerația de pe pârtiile de la Transalpina este mult sub celelalte stațiuni mari. Este suportabilă.

Sus la snow-park ne așteptau Bogdan Rusu cu o parte din echipa care se ocupă de întreținere și funcționare: Mânuță și Buu de la forumul Snow Rippers, care modelau kickerele și landingul elementelor din parc. Oamenii aceștia, împreună cu membrii echipei five-O din Baia Mare, formează o gașcă de snowboarderi bine închegată. Pe lângă snow-park, ei se ocupă și cu instructajul și inițierea în snowboarding în cadrul școlii Project Ride. Bogdan Rusu, instructor de snowboarding acreditat pe 2 continente, ne-a acordat și un interviu, pe care o sa îl puteți vedea foarte curând. Ne-a povestit despre AMP, visul lui care s-a realizat prin amabilitatea administratorilor de la Ski Resort Transalpina, despre cum s-a luptat, cum a căzut de multe ori și s-a ridicat, mânat de o singură dorință: să facă cel mai mare snow-park din România. Acum își vede visul împlinit, alături de echipa sa de rideri. Nu a fost ușor să se lupte cu birocrația, să aducă sponsori, să facă rost de bani și să adune oameni de bază în jurul lui. Pe toți îi veți recunoaște după tricoul negru cu logo-ul colorat al AMP, tras peste echipamentul de snow. Am făcut câteva ture cu băieții printre picături, pentru că erau ocupați cu instructajul și cu supravegherea parcului.

Turele din ziua aceea au fost incredibile, senzația de fericire find sporită de powder-ul depus mai ales pe marginea pârtiei și prin pădure, powder care se îngroșa centimetru cu centimetru sub fulgii hotărâți. Au funcționat tronsonul 1 al telegondolei și cele două teleski-uri, restul instalațiilor fiind oprite din cauza ceții. Ne-am dat până când ne-am dat seama că programul pârtiei s-a terminat iar Fery ne-a urat vesel o seară bună, îndreptându-se către ultima gondolă. Noi am alunecat până jos prin semi-întuneric împreună cu Project Ride și Snow Rippers. Pe drumul de întoarcere mă gândeam că nu ai cum să nu iubești un loc dacă trăiești, muncești și te distrezi alături de alți oameni care iubesc locul ăla.

De ce să vii să te dai la Ski Resort Transalpina? Pentru pârtiile bine întreținute (ai zăpadă tot sezonul, fie că plouă sau e secetă), pentru atmosfera mișto de la apres-ski, pentru hot-dog-ul delicios de la terasa de la baza telegondolei, pentru evenimentele originale care au loc de-a lungul sezonului, pentru peisajul care îți taie respirația, pentru a sări pe Adrenalin Mountain Park,  pentru a împărți un vis cu oamenii care lucrează acolo. Aaa.. și pentru Sky cel răsfățat! Fă asta, și încet-încet (pentru că suntem în România) dar sigur, vor fi și locuri de parcare suficiente, restaurante și drumuri mai bune.

În video-ul de mai jos ai să vezi doar o mică parte din ce înseamnă să te dai la SRT.

Ski-si-snowboard.ro recomandă Ski Resort Transalpina. Tu? Te dai?

The post De ce să iubești Ski Resort Transalpina. VIDEO appeared first on ski-si-snowboard.ro.

În vară m-am alăturat Echipei ski-si-snowboard.ro și de atunci am știut că o să-mi placă snowboardul. După principiul “vara visăm, iarna practicăm”, am mers pentru prima dată la snow acum trei săptămâni cu prietenul meu și cu un alt coleg de la site și mi-a plăcut foarte mult. I knew iiiiiit! Săptămâna trecuta a avut loc cea de-a treia plecare la snowboard, dar de data aceasta doar cu prietenul. Am fost mai întâi în Azuga și a doua zi am mers în Predeal. Era mult soare, o vreme perfectă pentru snowboarding.

De cum am ajuns pe Pârtia Cazacu Stație (albastră) mi-am pus placa în picioare, am urcat pe banda care ne ducea puțin mai sus și apoi am coborât mica porțiune din pârtie într-o formă ce avea să se numească “frunza”, dar eram departe de coborârea perfectă, eram o frunză de toamnă fără vitalitate si îndemânare. Fiind marți, erau destul de puține persoane, ceea ce mi-a favorizat mai mult loc și timp de joacă pe pârtie. Cum instructor mi-a fost prietenul meu, a stat mereu lângă mine la fiecare coborâre, explicându-mi ce ar trebui să fac, cum ar trebui să stau pe placă, cât și unde greșesc. Minute întregi am încercat să merg corect în frunză, dar mereu ratam nepotrivindu-mi corect brațele, șoldurile, călcâiele, vârfurile ori neîndreptându-mi capul spre direcția unde voiam să merg. De fiecare dată era ceva ce rămânea în urmă. Mă surprindeam cu privirea în față și brațele în spate sau cu șoldurile și umerii într-o direcție și privirea în jos spre placă. Ușor, ușor începuse să-mi iasă și frunza controlată, pentru că în primele două experiențe la snowboard, dar și în prima parte petrecută la Azuga, schimbările de direcție nu erau conștiente. De cele mai multe ori mă duceam într-o parte sau în cealaltă a pârtiei din cauza poziției greșite a corpului. Lucrul care mi-a reușit destul de repede a fost frâna pe cantul din spate, pe care o învățasem încă din prima ieșire la snow.
Am mai dat alte câteva coborâri pe mica porțiune din pârtia dedicată începătorilor și nu târziu am început să fac frunza controlând placa mai bine și îndreptând-o în direcția dorită exact atunci când voiam.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

La puțin timp a urmat coborârea primei pârtii medii. Senzația a fost minunată! Îmi aduc aminte că am trecut printr-o aglomerare de sentimente unice ca: extaz, teamă, libertate, exuberanță, mândrie… Eram pe pârtie, singura responsabilă de situația în care mă aflam și îmi plăcea felul în care mă simțeam. Am trecut și prin scurte momente de panică, realizând abia pe la jumătatea drumului că mă aflu pe o pârtie roșie, cu o înclinație de 29 de grade, însă el m-a încurajat mereu și am continuat. “Alunecam” în zăpadă și eram tare mândră de mine. Muntele, cu grandoarea și infinitatea lui, mi-a dat curajul să-l cobor, m-a ajutat să mă descopăr în alt fel, m-a făcut să vreau să-mi depășesc limitele, iar snowboardul prin zăpadă a făcut drum spre o nouă reușită personală. Sentimentul pe care îl ai este că ești atotputernic printre toți acei munți și brazi și că singurul care are controlul ești tu. Înainte de plecare am încercat să traversez pârtia pe vârfuri și cu chiu cu vai mi-a reușit ceva. Nu am avut control la schimbarea direcției de mers sau la frânare, dar am reușit să merg puțin. Seara ne-am cazat în Predeal la Casa Bunicii, unde am avut impresia că suntem din nou în copilărie, la mamaia acasă. Am mâncat gustos, am băut ceai cald și apoi ne-am culcat.

A doua zi am mers pe pârtiile din Predeal. Vremea a fost la fel de frumoasă și noi la fel de entuziaști. Ne-am jucat puțin pe o pârtie ușoară și apoi am luat telescaunul să coborâm pârtiile mari. A fost pentru prima dată când m-am suit în telescaun și mi-a fost puțin teamă, dar sentimentul că mă aflam acolo era plăcut și-mi dădea o ușoară amorțeală în tot corpul. Am ajuns sus și pentru câteva minute am privit cerul, masivii muntoși acoperiți de zăpadă și am făcut poze. Orașul se arăta foarte frumos printre atâția munți înzăpeziți. Au urmat nu mai puțin de trei pârtii medii ce le-am coborât. Fiind destul de plat pe alocuri traseul, am reușit să experimentez lucruri noi, am mers cu vârful plăcii spre linia de coborâre, am frânat, am căzut, m-am ridicat, m-am rostogolit, timp în care prietenul meu mă filma. Au fost destul de multe porțiuni cu gheață unde am și căzut, dar parcă pantele nu au fost atât de înclinate ca cea de la Azuga pe care o coborâsem cu o zi în urmă …ori poate deja mă acomodasem cu senzația. Am întâlnit și porțiuni plate unde am fost nevoită să-mi dau jos placa din picioare și să merg la pas, am rămas în unele locuri și cu placa în picioare, încercând să mă zgâlțâi și să mă împing spre direcția de coborâre pentru a prinde viteză, am reușit să fac și două “360-uri” cu viteză mică, care mi-au reușit mai mult de teama de a nu cădea, pentru că nu asta mi-a fost intenția. Văzând că nu mai aveam control asupra plăcii, din încercarea de a pune frană, am reușit un viraj pe care neputând să-l mai opresc, a dus la o continuare a mișcării în formă de cerc, și uite așa a ieșit un 360. Și asa a fost și cu cel de-al doilea. Apoi mi-am dorit să merg cu piciorul stâng și apoi cu cel drept în față, spre linia de coborâre a pârtiei. E drept, au fost și câteva căzături incluse din neputința de a frâna prea ușor, dar nu se iau în seamă atât timp cât mi-a reușit ce mi-am propus.

Ne-am distrat, am învățat foarte multe lucruri și lucrul cel mai important este că am căpătat mai multă încredere în mine cu placa în picioare. Martori la ce am văzut și simtit împreună am fost eu și el, cel care a realizat primul filmuleț al trăirilor mele pentru prima dată pe pârtii. A surpins mai mult decât a vrut, de la zâmbete și încruntări, până la coborâri, cazături, 360-uri, frâne și viraje, cu sufletul și entuziasmului lui. Sunt momente ce nu le vom uita niciodată, a fost ceva unic, a fost ceva ce doar trăit poate fi înțeles!

Privirea lui a înregistrat reacții, vorbe, fapte, iar inima lui a surprins emoțiile mele, ce au interferat instant cu euforia mea și am împărtășit într-o clipă tot ce trăisem amândoi. Genul acesta de imagini rămân pentru totdeauna și nu pot fi alterate, înlocuite, șterse sau uitate. 
Te-ai pus vreodată cu capul pe pernă noaptea, gândindu-te că vor urma cele mai frumoase momente din viața ta?

Mulțumesc, Robert!

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

The post 2 zile la snowboard în Azuga și Predeal appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Sezonul trecut iarna a venit pe fugă și la fel a și plecat, iar pasionații de sporturi de iarnă nu au avut timpul necesar să se bucure îndeajuns. Crăiasa Zăpezii sper să campeze cât mai mult timp de data aceasta pe plaiurile mioritice, poate chiar până spre jumătatea anului 2015.
Ar fi frumos să vedem cât mai pline stațiunile montane destinate schiului și snowboardului, cu pârtii bine amenajate cu cât mai multe concursuri, evenimente și competiții, rideri cât mai mulți, mai uniți și mai fericiți, iar platforma ski-si-snowboard.ro să fie alături de ei, promovând toate aceste lucruri, oferind informații folositoare celor interesați.

Pe lângă mantia-i albă întinsă peste toată țara, iarna a venit împreună cu doi prieteni buni, gerul și viscolul, care au împiedicat mulți dintre iubitorii de zăpadă să ajungă la munte zilele acestea. Ei încă nu se manifestă la potențial maxim, dar chiar și în aceste condiții creează probleme autorităților statului, care deși NU “au fost luate prin surprindere” anul acesta, nu au reușit să facă față tuturor problemelor apărute în ultimele zile. Pe pârtii este frumos, sunt condiții foarte bune de schiat, chiar dacă multe dintre drumurile din țară sunt impracticabile.

Strategia de deszăpezire ar fi trebuit plănuită din timp, în funcție de cantitățile anunțate de zăpadă, asta știm cu toții, pentru că mai sunt și alte acțiuni care se pot face înainte de prima zăpadă, în afară de ieșirea cu plugurile, dar care nu sunt aplicate de autorități, se pare. Probleme fac și cei care se aventurează inconștient la drum cu mașina, fără a fi echipați corespunzător, neținând cont de toate avertizările meteorologice. Serios acum, dar vrem drumuri circulabile pentru a ne da pe pârtie!

Este o iarnă în toată regula și ar fi bine să iei în seamă și alte câteva aspecte, pe lângă echiparea cu cauciucuri potrivite și lanțuri, fie că alegi un drum la munte, fie că mergi spre orice altă localitate din țară.

Ninge și acum în București și abia așteptăm să dăm o tură la munte, să simțim aerul rece cum ne mângâie fețele zâmbitoare, să respirăm aerul curat din mijlocul naturii, să ne distrăm alături de alți rideri, să ne facem prieteni noi și să ne vedem cât mai des pe pârtii.
Pentru că a venit iarna, ski-si-snowboard.ro înseamnă “libertate și distracție în natură!”.
Hai pe pârtie cu noi! TU, TE DAI?

The post A venit iarna! Avem zăpadă pe munte, pe pârtie, pe drumuri… appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Fie că ești schior sau snowboarder, fie că ești doar iubitor de zăpadă, știu că abia aștepți să dai o fugă la munte, spre pârtii, mai ales când ești în vacanță sau concediu. Înainte să pleci la drum ar trebui să ai în mașină un strict necesar în ceea ce privește echipamentul de siguranță în caz de înzăpezire, având în vedere starea vremii din ultimele zile. În plus, ar trebui să fii prevăzător, (siguranța ar trebui să primeze!) și să conștientizezi faptul că majoritatea condițiilor meteo se pot schimba foarte ușor, iar aceste mici “provizii” te pot salva.

În primul rând, nu ar trebui să pleci la drum când se anunță cod galben sau portocaliu de ninsoare, ger și viscol. În cazurile excepționale, când nu ai alternativă, ar trebui să-ți verifici și să-ți echipezi bine mașina înainte de drum. Trebuie să te asiguri că funcționează sistemele de încălzire, dezaburire, dezghețare, alimentare, ștergătoarele, și să-ți cureți farurile, stopurile, proiectoarele, luneta, parbrizul și geamurile. Asigură-te că ai rezervorul plin, ulei suficient, lichid de parbriz de rezervă, o lopată, un saculeț cu nisip, lanțuri, trusa de prim-ajutor, trusa de scule, racletă, roată de rezervă, cabluri de pornire și cablu de tractare.

Înainte de a te urca în mașină ar trebui să verifici prognoza meteo și starea drumurilor. Este indicat ca atunci când pleci să anunți pe cineva cu privire la ruta pe care o vei urma și momentul când preconizezi că vei ajunge la destinație. Intră pe ski-si-snowboard.ro pentru a afla toate detaliile necesare despre stațiunea aleasă. Pe lângă toate pârtiile din țară, avem și harta interactivă cu fiecare stațiune, cu traseu din orice punct al țării spre destinația dorită.

În mașină trebuie să mai ai câteva lucruri esențiale pentru depășirea oricăror probleme pe parcursul drumului: telefon cu încărcător de mașină, apă (ai grijă, că în portbagaj poate îngheța!), hârtie igenică, șervețele, chibrituri, brichetă, cuțit, bandă adezivă, sare, hrană neperisabilă (conserve, ciocolată, biscuiți sau alune), haine în plus, un sac de dormit sau o pătură.

Ca să te poți bucura pe pârtie de senzațiile oferite de ski sau snowboard, trebuie mai întâi să ajungi în siguranță în stațiune, dar pentru asta trebuie să ții cont de cele scrise mai sus. Pregătirea nu ia foarte mult timp, însă poate valora mult în cazul în care rămâi înzăpezit, iar în unele cazuri îți poate salva viața!

The post Echiparea corespunzătoare pentru un drum la munte cu mașina, iarna appeared first on ski-si-snowboard.ro.