Am plecat vineri pe o ploaie măruntă. Pe la Vâlcea ploaia s-a transformat în lapoviță și ninsoare, iar cu cât urcam mai mult, precipitațiile se răreau și vântul înceta să mai bată. Vremea era în continuare mohorâtă. Încă de pe serpentinele de raliu de la Novaci și până la Rânca, peisajul a dispărut treptat-treptat înghițit de o ceață densă cu o vizibilitate până la maxim 10 metri.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Când am ajuns la Rânca, pârtiile nu se vedeau din cauza ceții, deși instalația de transport pe cablu (teleski) de pe pârtia M1 funcționa. Dacă nu avea rost să filmez pe o asemenea vreme, am vizitat stațiunea la picior până în locul în care nu mai era deszapezit cel mai înalt drum din România: Transalpina.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Ne-am cazat la Taverna Olteanului. Modul de alegere a pensiunii: avea parcarea curațată de zăpadă și arata mai bine decît celelalte 2-3 pensiuni cu parcările curățate de zăpadă. Nu am fost dezamăgiți de alegerea făcută – o pensiune ospitalieră, cu camere nu doar curate ci și moderne (abia împlinise 6 luni de existență). Mâncarurile erau ca în poveste, nu doar alese ci și foarte gustoase, iar prețurile deși nu erau cele mai mici din stațiune, nu erau foarte mari.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Bucătarul merită toate laudele, iar peisajele schimbătoare din camera de la etajul 3 au făcut deliciul serii.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime – Sunt 9 fotografii cu peisajele schimbatoare in decursul a 2-3 ore

Pârtiile de la Rânca

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

A doua zi am vizitat Pârtiile Stațiunii Rânca. Erau deschise doar 2 din cele 4 pârtii, respectiv M1 și M2. Pârtiile de la Rânca sunt destinate în principal începătorilor având un grad de dificultate mic.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Sunt câteva porțiuni frumoase, printre copaci, pe lângă pârtie, unde în zilele cu powder merită să te dai off-piste.

Tot în Rânca mai există o pârtie de ski și snowboard, la aproximativ 1-2 kilometri distanță față celelalte, Pârtia Rânca 1 – Păpușa.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia și Apres Ski-ul erau aproape îngropate în zăpadă, dar nu erau deschise.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Oamenii din zonă spuneau că investiția nu a fost făcută cu cap și că este singura zăpadă pe care a văzut-o pârtia pe sezonul acesta, deoarece patronii nu au investit și în câteva tunuri de zăpadă. Având în vedere că temperatura a fost constant sub 0 grade, probabil localnicii au un punct de vedere solid pentru atragerea și altor turiști în una din cele mai înalte stațiuni din România.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Am plecat de la Rânca cu amintiri frumoase și imagini de vis imprimate pe retină.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

The post Excursie de poveste la Rânca FOTO+VIDEO appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Am așteptat până la ora 10 când am hotărât să coborâm să tragem câteva cadre și apoi să ne întoarcem acasă că avea drum lung.

Arieșeni-Vârtop

Am vizitat pârtiile Vârtop 1 și Vârtop 2 care aparțin de Arieșeni-Vârtop, Județul Alba. Și deși ploua afară în toată regula, în special copiii se distrau pe Pârtia Vârtop 2, iar pe la 12.00 au dat drumul și la teleskiul Pârtiei Vârtop 1.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Cum s-au prezentat pârtiile la Arieșeni-Vârtop pe o vreme ploioasă vedeți mai jos:

Piatra Grăitoare – Vârtop

După aceea am vizitat la câteva sute de metri distanță Pârtia Piatra Grăitoare-Vârtop. Am dat o tură pe ploaie, vânt și zăpadă apoasă și m-am oprit.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Cum arăta pârtia Piatra Grăitoare – Vârtop pe o vreme ploioasă vedeți mai jos:

Deși sunt 3 pârtii ce s-ar putea uni sa formeze un domeniu schiabil mai mare și să împartă câștigurile oamenii încă fac afaceri românește și fiecare trage pentru el și niciunul nu înțelege că unde-s mulți puterea crește, numărul vizitatorilor crește și, evident, câștigurile cresc

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

La plecare am facut și câteva fotografii de pe marginea drumului, Domeniului Schiabil Ghețarul (Gârda de Sus) care din informațiile noastre este o stațiune închisă. Din ce motive pârtiile de la Gârda de Sus sunt nefuncționale deși s-au investit mulți bani, poți citi AICI.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

The post VIDEO: În trecere pe la Vârtop (pârtiile Arieșeni-Vârtop și Piatra Grăitoare) appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Mult dorita zăpadă de Crăciun nu a venit, dar o așteptăm la finalul celor 3 zile de sărbătoare. Și chiar dacă am fi avut zăpadă înțelegem că ar fi existat un interes mult mai scăzut pentru aer curat şi mişcare decât pentru oala cu sarmale, pentru că altă explicaţie nu există, în condiţiile în care multe pârtii care sunt practicabile preferă să fie închise. Noi sperăm că se va schia în weekend-ul 25-28 decembrie, mai mult decât în cel dedicat evenimentului World Snowboard Day 2014, în toate stațiunile care dispun de condiții favorabile și sperăm ca zăpada să vină în cantități cât mai mari. Pentru a verifica mai ușor informațiile puteți accesa articolul cu HARTA INTERACTIVĂ a pârtiilor de ski și snowboard din România.

Azuga

Pârtiile Cazacu din Azuga se prezintă în continuare în bune condiţii. Se poate schia pe Pârtia Cazacu Începători, cunoscută de rideri şi localnici ca Debreczy, dar şi pe Pârtia Cazacu Variantă. Pe ambele pârtii stratul de zăpadă este între 20 -25 cm.

Sinaia

La Sinaia practicarea sporturilor de iarnă este posibilă doar pe pârtiile aflate pe platou, cele din Valea Soarelui şi Valea Dorului. Se poate schia de la Cota 2000 până la Cota 1500. Stratul de zăpadă este de de aproximativ 30 cm, nefiind însă uniform. Pârtiile de la altitudine sunt bătute, marcate, balizate și pregătite pentru asaltul pasionaților de sporturi alpine. Cu toate acestea, vântul puternic care suflă deseori în rafale puternice poate provoca oricând neplăceri prin închiderea instalaţiilor de transport pe cablu sau spulberarea stratului de zăpadă, făcând impracticabile porţiuni bune din pârtii.

Predeal

La Predeal stratul de zăpadă bătătorit este de aproximativ 18 cm, râmânând practicabilă doar Pârtia Clăbucet.

Deschiderea oficială a sezonului de schi 2014-2015 este programată pentru data de 27 decembrie. Din păcate nu vă putem oferi încă informaţii despre eveniment, dat fiind că mult lăudatele centre de infromare turistică există doar pe hârtii, bune de statistici, la nevoie uşile acestora fiind ferecate.

Pentru acces pe pârtiile de schi și snowboard de la Predeal, Bușteni și Sinaia se poate achiziționa abonamentul skipass care dă dreptul utilizatorului să schieze pe oricare din pârtiile pe care le gestionează Teleferic Prahova.

Poiana Brașov

În Poiana Brașov sunt practicabile tronsoanele superioare ale pârtiilor situate pe Masivul Postăvarului: Lupului, Sulinar, Kanzel, Drumul Roșu. Stratul de zăpadă artificială bătătorită de pe pârtii este între 20-40 cm. Pârtia Bradul rămâne nepracticabilă, stratul de zăpadă nu este mai mare de 10 cm şi cu greu rezistă “asaltului” temperaturilor şi micilor schiori, dar a devenit locul potrivit şi preferat pentru învăţăcei. Tarifele pentru acces la instalaţiile de transport pe cablu care deservesc pârtiile de ski și snowboard au rămas la nivelul sezonului trecut.

Şureanu

Începând de marţi s-a deschis sezonul de ski și snowboard la Şureanu. Stratul de zăpadă pe pârtiile situate în Munţii Şureanu măsoară aproximativ 25 cm. Sunt deschise Pârtiile Auşel 1, 3 şi Curmătura 1, 3.
Începând din acest an, pe site-ul www.schisureanu.ro funcţionează streaming-ul live pe camerele web montate la Domeniul Schiabil Şureanu. Administratorul pârtiei a montant un număr de 3 camere pentru a oferi posibilitatea turiştilor să vadă în timp real condiţiile meteo, practicabilitatea pârtiilor de ski și snowboard şi existenţa zăpezii.

Arena Platoş

Imagini live cu atmosfera de distracţie şi starea pârtiilor pot fi văzute pe site-ul arenaplatos.ro. Sunt practicabile Pârtiile Arena şi Platoş, stratul de zăpadă bătătorit măsurând în medie 25 cm.

Bâlea

La Bâlea Lac stratul de zăpadă măsoară aproximativ 72 cm, există risc însemnat de avalanşe, prin urmare practicarea sporturilor de iarnă și a celor alpine este interzisă. La peste 1800 m altitudine, atât în Masivul Făgăraş cât şi în Munţii Bucegi, stratul de zăpadă este mai consistent şi mediu stabilizat pe pantele suficient de înclinate, iar creşterea temperaturilor şi insolaţia vor umezi şi îngreuna suplimentar stratul. Declanşarea avalanşelor, atât de placă cât şi de topire, este posibilă, atât la supraîncărcări slabe, dar şi în mod spontan.

Rânca

La Rânca condiţiile de ski și snowboard se menţin excelente, media stratului de zăpadă depăşeste 30 cm. Sunt practicabile pârtiile M1, M2, Teleschi M3, Teleschi M4 şi Junior (Plopu).

Borsec

Pârtia Speranţa din Borsec este bătătorită şi pregătită pentru afluxul de turişti. Grosimea stratului de zăpadă pe Pârtia Speranţa este de maxim 25 cm.

Harghita-Băi

Se va putea schia doar pe Pârtia Csikip din Harghita-Băi, unde nivelul stratului de zăpadă estimat este de 25 cm.

Mădăraş

La Mădăraș toate pârtiile de ski și snowboard vor fi funcţionale din 26 decembrie. Pe pârtie stratul de zăpadă este de maxim 18 cm și se schiază în condiţii dificile.

Straja

La Straja se poate schia în condiţii foarte bune pe toate pârtiile din staţiune. Media stratului de zăpadă este de 40 cm.

Cavnic

În Maramureş, la Cavnic, în cadrul resortului de ski și snowboard Icoana sunt funcţionale pârtiile Icoana 2 şi 3, dar şi tubing-ul, stratul de zăpadă măsurând între 30-40 cm. La Complexul Roata sunt funcţionale Pârtiile Roata 1 şi 2.

Borşa

În nordul ţării, la Borşa, stratul de zăpadă este în medie de 20 cm, dar pe Vârful Ştiol a nins suficient încât riderii să îşi facă antrenamenetele cuvenite. Se poate schia în condiţii bune până spre cota 1400.

Transalpina Ski Resort

Chiar dacă pârtiile sunt practicabile, acestea râmăn închise pe 24 şi 25 decembrie și abia din 26 vor fi funcţionale.
Domeniul Schiabil Transalpina Ski Resort din Munţii Latoriţei cuprinde 9 km de pârtii de ski și snowboard cu diverse grade de dificultate, dotate cu lănci şi tunuri pentru zăpadă artificială. Pârtiile sunt deservite de mai multe instalaţii moderne de transport pe cablu, două telegondole interconectate, două teleski-uri şi un telescaun.
Riderii pot apela la sprijinul instructorilor de ski şi snowboard, iar pentu echipare corespunzătoare există un centru de închiriere echipament sportiv.

Notă:

Toate informațiile sunt provizorii și se pot modifica în funcție de cum dorește vremea:)!

The post Unde se schiază în perioada 25-28 decembrie 2014
  appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Acesta este doar primul pas, căci ski-si-snowboard.ro dorește ca iarna aceasta să viziteze fiecare stațiune și fiecare pârtie în parte, ca să știi exact cum este acolo. În plus, Echipa SSS mai are două proiecte legate de hărțile pârtiilor, dar toate la timpul lor.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

După cum spuneam, Pârtieeeeee! Ai toate pârtiile de ski și snowboard din România, categorisite ca la școală pe regiuni geografice, cu județele și stațiunile aferente.

Banat – 3 stațiuni pentru “fruncea țării”

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

“Banatu-i fruncea” pare a nu fi valabil tot timpul, având în vedere că nu există decât 3 stațiuni de ski și snowboard, și acestea doar în Județul Caraș-Severin. Județul Timiș nu are pârtii pentru sporturile de iarnă. Cele 3 stațiuni țin stindardul sus pentru Banat, cu două dintre ele mai vechi, ce sunt într-un permanent proces de dezvoltare, Semenic și Muntele Mic, și cea de-a treia, anul trecut inaugurată la Gărâna.

Bucovina – Un județ și câteva pârtii

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

A doua regiune geografică a României, în ordine alfabetică, este Bucovina, care înglobează 2 județe, Suceava și Botoșani, dintre care doar primul are pârtii de ski și snowboard.

În Județul Suceava există 5 stațiuni dedicate sporturilor de iarnă. Vatra Dornei este probabil cea mai vizitată, deoarece are nu mai puțin de 5 pârtii amenajate. Pârtiile încadrate în stațiunea Câmpulung Moldovenesc sunt destul de mici ca lungime (până-n 600 de metri) și nu sunt legate între ele. Proiectul Pârtiilor Rarău – Câmpulung Moldovenesc sperăm să fie finalizat cât mai curând pentru a avea încă o pârtie mare unde să putem să ne dăm. Pârtiile Măgura de la Cârlibaba au 1,5 kilometri împreună. La Gura Humorului există 2 pârtii destinate sporturilor de iarnă, ce aparțin de Complexul de Agrement Ariniș. La Mălini sunt două pârtii de ski și snowboard. Cea de-a doua a fost amenajată în paralel cu prima. Lumea cunoaște acest domeniu sub denumirea de Pârtia Pojorâta.

Crișana – Doar două-s funcționale

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtii de ski și snowboard funcționale din Crișana sunt în Județul Bihor și în Județul Arad. Piatra Grăitoare se află la 200 de metri de baza pârtiei Arieșeni – Vârtop și aparține de Judeșul Bihor. În același județ mai există și Pârtia Măgarul din Stațiunea Stâna de Vale, ea nu este amenajată și nu are nici transport pe cablu. În Județul Arad există o pârtie  la Moneasa. 

Dobrogea – Nicio pârtie

Dacă tot am împărțit stațiunile de ski  și snowboard pe regiuni geografice, trebuia să menționăm și Dobrogea (compusă din Județele Constanța și Tulcea). În această regiune de câmpie nu este amenajată nicio pârtie destinată sporturilor de iarnă.

Maramureș – Plai cu pârtii de ski și snowboard

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Deși este o regiune ce cuprinde doar 2 județe, Satu Mare și Maramureș, și doar într-unul există pârtii de ski și snowboard, sunt stațiuni care investesc și care măresc domeniul schiabil din zonă, an de an.
Începem cu Mogoșa, care are 2 pârtii foarte bune de nivel mediu-avansat, pentru antrenamentele profesioniștilor. Urmează Stațiunea Șuior cu 3 pârtii foarte bine îngrijite și Stațiunea Izvoare cu 2,5 kilometri împărțiți în 5 pârtii. Ultimele stațiuni montane din Maramureș sunt Cavnic, care s-a extins și a ajuns la 10 pârtii, și Borșa cu 9 pârtii și Funicularul (cel mai lung telescaun din țară – 1920 m).

Moldova –  3 pârtii în 3 stațiuni

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Moldova, deși are în componență 6 județe, doar 2 au împărțit cele 3 pârtii de ski și snowboard. Cea mai nouă pârtie se află în Județul Bacău, în Stațiunea Slănic Moldova și a fost inaugurată în aprilie 2014. La Durău există o pârtie albastră, cu puțin peste 400 de metri și o altă pârtie la Cozla, probabil cea mai vizitată din regiune, ambele făcând parte din Județul Neamț. Tot aici se dezvoltă un proiect pentru încă o pârtie, care nu a fost finalizat încă.

Muntenia – Valea Prahovei ține stindardul sus

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Muntenia este reprezentată pe harta interactivă a stațiunilor de ski și snowboard de celebra zonă Valea Prahovei, din Județul Prahova. Sinaia, una din cele mai cunoscute și vizitate stațiuni de munte, are în componență 18 pârtii, pentru toate cerințele. Este urmată de Azuga, cu nu mai puțin de 7 pârtii, și de Bușteni cu 2 pârtii.

Singura pârtie care nu este în Județul Prahova se află la Mățău, în Județul Argeș, și este cunoscută și ca Pârtia Chilii, Mioarele.

Oltenia – Pârtii la poalele Transalpinei

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Oltenia este reprezentată pe harta interactiva a zonelor de ski și snowboard din România prin Județele Vâlcea și Gorj. Ski Resort Transalpina este cel mai nou domeniu schiabil din Oltenia și are în componență 7 pârtii, iar de anul acesta și un snowpark. Investițiile ar putea fi continuate în zonă datorită opțiuniolor de dezvoltare spre cea mai mare stațiune de ski și snowboard de la noi din țară. Domeniul schiabil Vidra-Transalpina (sau Transalpina Ski Resort) se află în Județul Vâlcea, unde, la Perișani există o pârtie de nivel mediu-avansat de 600 de metri.
În celălalt județ din Oltenia, în Gorj, există o stațiune turistică renumită, Rânca, unde există 6 pârtii omologate.

Transilvania – În centru-s cele mai multe

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Singura regiune în care există pârtii de ski și snowboard în fiecare județ este Transilvania.
Județul Alba are construite nu mai puțin de 14 pârtii de ski și snowboard. Domeniul Schiabil Șureanu ocupă detașat primul loc, datorită celor 9 pârtii care-i aparțin. Pe locul 2, cu 3 pârtii nou construite se situează Gârda de Sus – Domeniul Schiabil Ghețarul. Din cauză că investitorul nu a rezolvat o neînțelegere cu unul din proprietarii de terenuri de aici, există posibilitatea ca nicio pârtie din zonă să funcționeze. Ultimul loc este ocupat de Domeniul Schiabil Arieșeni – Vârtop cu doar 2 pârtii.

Cele 2 pârtii de ski și snowboard din Județul Neamț se află în Comuna Șanț și se numesc Valea Blaznei și Valea Măriilor (Poiana Zânelor).

Cea mai renumită stațiune turistică montană din România este Poiana Brașov. Are în componență 10 pârtii și este una din cele mai scumpe stațiuni din țară. Tot în Județul Brașov, dar pe Valea Prahovei, este și Stațiunea Predeal cu 7 pârtii. De aici poți ajunge ușor în Stațiunea Bran sau la Cheile Grădiștei. În Drăguș există o pârtie de ski și snowboard nou construită de doar 500 de metri.

În Județul Cluj există următoarele stațiuni: Schi Arena (Feleac), Mărișel-Copcea, Dângău Mare, Ciucea, Buscat Resort și Băișoara. Ultimele două oferă mai multe opțiuni de dat și sunt și apropiate una de cealaltă, fiind situate amândouă pe Muntele Băișorii.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

În Județul Covasna sunt 6 stațiuni turistice ce promovează sporturile de iarnă: Șugaș-Băi, Comandău, Întorsura Buzăului, Ghelința și Covasna.
Județul cu cele mai multe stațiuni de ski și snowboard din țară este fără îndoială Harghita, începând cu Băile Homorod, Băile Tușnad, Băile Sărate Praid (Bucin) și Harghita Băi, continuând cu Toplița, Borsec, Havas Bucsin, Izvorul Mureșului, Miercurea Ciuc și Valea Rece (Csango) și terminând cu Ciumani Snowpark și Mădărași.

În Hunedoara găsim un domeniu schiabil în plină dezvoltare, începând cu stațiunile vechi cu renume ca Straja și Parâng și continuând cu Cheile Buții, Pasul Vâlcan și Râușor.

Singura pârtie de ski și snowboard din Județul Mureș se află la Sovata.

Umplem harta interactivă a stațiunilor montane din România cu Județul Sibiu. Acesta are în componență 5 stațiuni dedicate sporturilor de iarnă. Pe lângă Păltiniș și Bâlea s-au mai construit pârtii și stațiuni și la Jina, Gura Râului (Trecătoarea Lupilor) și Arena Platoș.

HARTA INTERACTIVĂ a tuturor pârtiilor de ski și snowboard din România

Echipa SSS îți prezintă harta interactivă a tuturor pârtiilor de ski și snowboard din România.

Ne vedem pe pârtieeeeeeee, nu?

The post Pârtie! Ai toate pârtiile de ski și snowboard din România appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Pârtii de ski și snowboard din Județul Suceava se găsesc la Mălini, Gura Humorului (Complex de agrement Ariniș), Cârlibaba, Vatra Dornei, Domeniul Schiabil Drumul Tătarilor – Valea Putnei (Mestecăniș) și Câmpulung Moldovenesc.

Mălini - Amplasare geografică

Comuna Mălini este situată în partea central sudică a Judeţului Suceava, la hotarul cu Judeţul Neamţ, traversată fiind de drumurile Judeţene 209A şi 209B, acesta din urmă asigurând legătura peste Pasul Stânişoara (1250 m) cu Comuna Borca din Judeţul Neamţ.

Mălini se înscrie în rândul aşezărilor de munte alungite, tip vale, construcţiile îmbinând armonios tradiţionalul cu modernul. Localitatea este situată în zona de contact deal–munte, dispunând de un cadru natural deosebit de pitoresc, bogat şi variat, ceea ce a făcut ca actuala administrație a comunei să se preocupe în mod deosebit și de valorificarea potențialului turistic al zonei.

Au fost create astfel condițiile pentru vânzarea mai multor loturi de teren în vederea înființării a două sate de vacanță, iar pentru sezonul hibernal s-a amenajat o pârtie de ski și snowboard dotată cu instalație de teleschi, fiind o invitație pentru pasionații de sporturi de iarnă din localitățile învecinate. Pârtia și teleschiul sunt amplasate în partea de sus a comunei, și anume în Satul Văleni, la ieșirea spre Pasul Stânișoara, pe un versant nordic, pe partea dreaptă a Pârăului Suha Mare.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României (în Regiunea Moldova), între Pietrosul Călimanului (2022 metri) și Albia Siretului (233 metri), într-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central și nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită, cu o așezare în formă de amfiteatru. Reședința județului este Municipiul Suceava.

Judeţul se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu Judeţul Botoșani, la sud-est cu Judeţul Iași, la sud cu Judeţele Neamţ și Harghita, la sud-vest cu Judeţul Mures, iar la vest cu Judeţele Bistriţa Năsăud și Maramureș.

Zona de munte ocupă 65,4% din suprafața Județului Suceava și cuprinde munţi cu înălțimi între 800 si 2100 de metri. Principalele grupe de munți de pe teritoriul sucevean sunt: Munții Călimani, Munții Giumalău, Munții Rarău, Munții Stănișoarei, Munții Suhard, Munții Țibăului, Obcinile Bucovinei, Subcarpații Moldovei.

Munţii Bistriţei, şi în mod special partea nordică a crestei acestora, se impun în peisajul Ţării Dornelor prin culmile abrupte şi stâncoase, încă relativ bine împădurite. În partea de nord, Valea Bistriţei îi separă de Masivul Giumalău prin spectaculoasele Chei ale Zugrenilor – o secţiune prin două masive cristaline, cu pereţi abrupţi şi o diferenţă de nivel care ajunge până la circa o mie de metri.

În Munţii Bistriţei nu există infrastructură de cazare (cabane, refugii), însă este posibilă camparea. Cu excepţia traseului de creastă (Cheile Zugrenilor – Sat Păltiniş), celelalte trasee pot fi parcurse într-o singură zi, iar o parte dintre acestea pot fi străbătute şi pe bicicletă.

În cadrul zonei montane s-a dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai importantă este Depresiunea Dornei (cu două compartimente: Dorna și Neagra Șarului).

Zona de podiș și dealuri subcarpatice ocupă 34,6% din suprafața teritorială suceveană. Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali și Podișului Sucevei.

Zonele de podiș și dealuri subcarpatice sunt reprezentate de Podișul Sucevei și Subcarpaţii Neamţului, cu altitudini cuprinse între 300 și 500 de metri. Podișul Sucevei se împarte în Podișul Dragomirnei și Podișul Fălticeni, ce încadrează între ele Depresiunea Rădăuţi. Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile și terasele joase de-a lungul râurilor, prezentând ca principală caracteristică faptul că, pe mari întinderi, nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naștere zonelor cu exces de umiditate.

Spaţiul geografic al Judeţului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) si cu climă continental – moderată (partea de vest).

Mălini - Pârtii, transport pe cablu și program

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Mălini 1 (sau Pârtia Pojorâta-Mălini) este o pârtie albastră-roșie cu un grad de dificultate mic-mediu și are lungimea de 800 de metri. Altitudinea de plecare este la 709 metri, are o înclinație de 19% și o diferență de nivel de 106 metri. Se desfășoară pe o lățime medie de 40 de metri, are o suprafață de 3,2 hectare și ajunge la baza pârtiei la altitudinea de 603 metri. Pârtia I din Mălini are capacitatea optimă de 1000 de persoane, beneficiază de nocturnă și este deservită de un teleski.

Pârtia Mălini 2 (a fost amenajată în paralel cu Pârtia Mălini 1) este o pârtie albastră-roșie cu un grad de dificultate mic-mediu și are lungimea de 600 de metri. Altitudinea de plecare este la 709 metri, are o înclinație de 19% și o diferență de nivel de 106 metri. Se desfășoară pe o lățime de 40 de metri, are o suprafață de 3,2 hectare și ajunge la baza pârtiei la altitudinea de 603 metri. Pârtia II din Mălini are capacitatea optimă de 1000 de persoane, beneficiază de nocturnă și este deservită de același teleski ca Pârtia Mălini I.

Printre proiectele de investiții ale Primăriei Mălini există și achiziționarea și amplasarea a 4 tunuri de producere a zăpezii artificiale.

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Mălini, pentru sezonul 2014-2015 este:

Foto captură: romaniaturistica.ro // Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Mălini - Prețuri teleferice și echipament de închiriat

Foto captură: romaniaturistica.ro // Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Mălini - Galerie Foto-Video

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

The post Mălini appeared first on ski-si-snowboard.ro.