Transalpina Ski Resort se află în Județul Vâlcea, fiind situat pe drumul auto cel mai înalt din România, de unde a împrumutat și o parte din nume.

Județul Vâlcea, localizat în sudul României, se întinde pe o suprafață de 5765 km² și se învecinează cu Județele Alba și Sibiu la nord, Județul Argeș la est, Județul Olt la sud și sud-est, Județul Dolj la sud-vest, Județul Gorj la vest și Județul Hunedoara la nord-vest. Reședința județului este Municipiul Râmnicu Vâlcea. Din punct de vedere administrativ, Județul Vâlcea este împărțit în 2 municipii, 9 orașe și 78 de comune.

Prin așezarea sa geografică, Județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele Oltului și Lotrului, străjuite de Munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng.

Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul Getic și Subcarpații Getici, cu altitudini între 400–800 m.
Râul Olt străbate județul pe o distanță de 135 km, primind apele a numeroși afluenți, dintre care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic care se află în partea dreaptă a Oltului cuprinde aproape toată suprafața județului. Rețeaua hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești Zăvideni Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari.

Județul Vâlcea, prin însăși așezarea sa geografică, dispune de importante resurse naturale. Munții au vaste păduri de conifere și foioase unde trăiesc urși, capre negre, cerbi și căprioare. Oieritul este ocupația ancestrală a oamenilor locului.

Transalpina Ski Resort se află în Munții Parâng, care fac parte din Carpații Meridionali, grupa muntoasă Parâng-Șureanu-Lotrului fiind cea mai mare ca suprafață dintre masivele muntoase ale României. De la est la vest măsoară aproximativ 50 de km, iar de la nord la sud circa 25 km.

Munții Parâng sunt delimitați la vest de Valea Jiului, iar la est de Râul Olteț și Râul Lotru. La nord sunt delimitați de Munții Șureanu, prin valea Râului Jiul de Est. Spre sud, delimitarea este făcută de șirul Depresiunilor Novaci și Baia de Fier. Sunt străbătuți de cea mai înaltă șosea de la noi din țară, Transalpina, care ajunge până la altitudinea de 2200 m, oferind imagini rar întâlnite.

Pe cuprinsul întinderii Munților Parâng găsim un vârf muntos de peste 2500 de metri, și anume Vârful Parângul Mare și trei vârfuri de peste 2400 de metri: Gemănarea, cu 2426 m, Stoinița, cu 2421 m și Cârja cu 2405 m și aproximativ 15 vârfuri de peste 2300 m.

Munții Parâng se remarcă prin masivitatea lor, care îi face a fi asemănători cu Munții Făgăraș. Multitudinea de lacuri glaciare (Mija, Câlcescu, Roșiile, Iezerul Înghețat) îi face să semene cu Munții Retezat. Pe traseele sale sunt puține cabane și refugii montane, Parângul fiind unul dintre cele mai sălbatice masive muntoase din România.

Partea sa sudică se remarcă prin existența unor formațiuni calcaroase care au dat naștere unor peșteri: Peștera Muierilor, aflată pe valea Râului Galbena și Peștera Polovragi, pe valea Râului Olteț.

Stațiunea de ski și snowboard Transalpina Ski Resort (sau Domeniul Schiabil Vidra) este situată pe cel mai înalt drum național din România, în apropiere de lacul de acumulare și a barajul Vidra. Barajul Vidra este amplasat pe Râul Lotru, în Cheile Vidra, la 30 km amonte de Stațiunea Voineasa, Județul Vâlcea. Din vârful pârtiilor priveliștea este una incredibilă: zăpadă, păduri dese de brazi… și la bază, marele albastru și impunător, Lacul Vidra.

Transalpina este de fapt drumul național 67c (DN67c) situat la cea mai înaltă altitudine și face legătura între Oltenia și Transilvania, străbate Județele Gorj, Vâlcea, Sibiu și Alba. El traversează Munții Parâng din Carpații Meridionali de la sud la nord, atingând cel mai înalt punct la Pasul Urdele (2145 m). Drumul Regelui, cum mai este denumit, este închis pe perioada iernii, cel puțin pe anumite porțiuni foarte periculoase. Acesta începe din Jina, Județul Sibiu, de unde coboară pe o distanță de 7 km până la Șugag. De aici pornește urcușul frumosului drum spre crestele Carpaților Meridionali. După doar câțiva kilometri ajungi la impresionantul Baraj Tău.

Transalpina își continuă ascensiunea în apropiere de Barajul Oașa, un lac de acumulare pe Râul Sebeș, la granița Județelor Sibiu și Alba, în Munții Șureanu. Șoseaua traversează prin partea stângă Barajul Oașa și merge spre Obârșia Lotrului.

De la Obârșia Lotrului, aflată într-o vale cu o priveliște incredibilă, se poate merge în stânga spre Brezoi (60 km, trecând pe lângă Lacul Vidra, unde se află și Stațiunea Transalpina Ski Resort și apoi prin Stațiunea Voineasa) sau în dreapta spre Petrila (28 km). Pentru a continua însă Drumul Regelui trebuie parcurs DN67C înainte spre Novaci. De abia de acolo începe cea mai spectaculoasă parte a Drumului Regal, prin zona alpină, adevărata Transalpina. Serpentinele parcă se aleargă una pe alta, înșiruindu-se pe munte, dezvăluind locuri tot mai înalte, tot mai frumoase, surprinzătoare: Ștefanu, Cărbunele, Muntinu, Urdele (Pasul Urdele, 2145 m).

La un moment dat muntele dispare, iar în față se întinde platoul de pe Vârful Păpușa, de unde se coboară în Stațiunea Rânca și apoi la Novaci, unde ia sfârșit Transalpina.

În septembrie 2011 a început construcția noului domeniu schiabil Transalpina Ski Resort, domeniu ce s-a dorit a fi unul dintre cele mai mari și mai frumoase din țară. În proiect au fost adunați peste 80 de kilometri de pârtii, ce ajung până la 2100 metri altitudine, majoritatea fiind situate în goluri alpine.

În martie 2012 a fost inaugurată prima pârtie de ski și snowboard, Mioarele, iar în 22 decembrie 2012 s-a deschis oficial Transalpina Ski Resort. Cele 7 pârtii moderne cu punct de pornire de la circa 2000 de metri se află lângă Lacul Vidra, între Munții Lotru, Cindrel și Parâng. Pârtiile de ski și snowboard au o lungime totală de 9 kilometri, sunt prevăzute cu sistem de înzăpezire și instalații de transport pe cablu (telescaun – 1800 metri, teleski – 733 metri și o telegondolă de 3 kilometri cu stație intermediară).

Accesul la instalațiile pe cablu (telegondolă, teleski și telescaun) trebuia să fie gratuit până la 31 ianuarie 2013. Din cauza acestei forme de promovare celelalte pârtii de ski și snowboard au protestat și accesul a fost gratuit doar până pe 15 ianuarie.

Pe timpul iernii, la Vidra se poate ajunge dinspre Valea Oltului pe DN7A (Brezoi – Mălaia – Voineasa – Vidra – Obârșia Lotrului).
Porțiunile din Transalpina, Obârșia Lotrului – Rânca și Obârșia Lotrului  – Lacul Oașa, nu sunt deszăpezite pe timpul iernii, așadar de la Sebeș nu se poate ajunge pe traseul Transalpinei la Pârtia Mioarele (Sebeș – Șugag – Lacul Tau – Lacul Oașa – Pasul Tărtărău – Obârșia Lotrului – Vidra).

În condiții de vreme nu foarte rea se poate ajunge și dinspre Petroșani, dar înainte de a aborda această rută este recomandat să suni la CNADNR pentru a afla dacă drumul este deszăpezit.

De la Sibiu la Transalpina Ski Resort sunt 140 km (3 ore), iar de la Vâlcea până la pârtie sunt 110 km (2.5 ore). Între Brezoi și Transalpina Ski Resort drumul este asfaltat, mai puțin porțiunea dintre Voineasa și Lacul Vidra (24 km), unde asfaltul mai are denivelări și gropi.
Pentru porțiunea de drum Obârșia Lotrului – Petroșani este recomandat să ai la tine lanțuri pentru roți și neapărat cauciucuri de iarnă.
Conform informațiilor de pe site-ul oficial există și un autocar Amal Tour care circulă din Vâlcea spre Domeniul Skiabil Transalpina, în zilele de sâmbătă și duminică. Plecarea este la ora 7 din Autogara Dacos, iar întoarcerea este programată pentru ora 16. Cost: 40 ron dus-întors (iarnă-primăvară 2013).

La Transalpina Ski Resort există o parcare pe 3 nivele, încă nefinisată, care are aproximativ 350 de locuri.

Locuri de CAZARE nu sunt deocamdată în apropierea pârtiei, însă găsești camere la pensiunile din Voineasa și Brezoi și la puținele pensiuni de la Obârșia Lotrului.

Transalpina Ski Resort are în funcționare în acest moment 7 pârtii dotate cu 2 teleschiuri, 1 telescaun, o telegondolă cu stație intermediară, o stație salvamont și baruri apres-ski. Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu este de marți până duminică între orele 09-17 (ultima urcare se face la 16:35 ), luni fiind zi de revizie tehnică.

Pârtia P1 Transalpina este o pârtie roșie-neagră cu grad mediu-avansat de dificultate și o lungime de 2257 m. Are altitudinea de plecare la 1850 m, o înclinație de 23% și o diferență de nivel de 530 m. Se desfășoară pe lățimea de 50 m și are altitudinea de sosire la 1320 m. Este deservită de telegondolă.

Pârtia P2 Transalpina este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de doar 730 m. Are altitudinea de plecare la 1974 m, o înclinație de 16% și o diferență de nivel de 122 m. Se desfășoară pe lățimea de 40 m și are altitudinea de sosire la 1852 m. Transportul persoanelor este asigurat de teleschi.

Pârtia P3 Transalpina este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de 350 m. Are altitudinea de plecare la 1926 m, o înclinație de 18% și o diferență de nivel de 66 m. Se desfășoară pe lățimea de 30 m și are altitudinea de sosire la 1860 m.

Pârtia P4 Transalpina este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de 730 m. Are altitudinea de plecare la 1974 m, o înclinație de 4% și o diferență de nivel de 31 m. Se desfășoară pe lățimea de 30 m și are altitudinea de sosire la 1943 m.

Pârtia P5 Transalpina este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de 675 m. Are altitudinea de plecare la 1943 m, o înclinație de 9% și o diferență de nivel de 66 m. Se desfășoară pe lățimea de 30 m și are altitudinea de sosire la 1877 m.

Pârtia P6 Transalpina este cea mai mică de pe domeniul schiabil și leagă punctul de sosire de la telecabină cu cel de la Telescaunul 2. Este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de 120 m. Are altitudinea de plecare la 1949 m, o înclinație de 5% și o diferență de nivel de 6 m. Se desfășoară pe lățimea de 30 m și are altitudinea de sosire la 1943 m.

Pârtia P7 Transalpina este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și o lungime de 1230 m. Are altitudinea de plecare la 1949 m, o înclinație de 14% și o diferență de nivel de 179 m. Se desfășoară pe lățimea de 40 m și are altitudinea de sosire la 1770 m.

Telegondola tronson 1 are 8 locuri și merge pe o distanță de 1992 de metri (cota inferioară este la 1320 de metri, iar cea superioară la 1850 de metri). Are o capacitate de transport de 1100 persoane pe oră, o viteză maximă de 6 m/s și parcurge distanța în 5 minute și 30 de secunde.
Telegondola tronson 2 are 8 locuri și merge pe o distanță de 1080 de metri (cota inferioară este la 1850 de metri, iar cea superioară la 1925 de metri). Are o capacitate de transport de 1100 persoane pe oră, o viteză maximă de 6 m/s și parcurge distanța în 5 minute și 30 de secunde.
Telescaunul are 4 locuri și merge pe o distanță de 1170 de metri (cota inferioară este la 1765 de metri, iar cea superioară la 1949 de metri). Are o capacitate de transport de 1400 persoane pe oră, o viteză maximă de 2,3 m/s și parcurge distanța în 8 minute și 30 de secunde.

Teleschi 1 este pentru o persoană și merge pe o distanță de 754 de metri (cota inferioară este la 1858 de metri, iar cea superioară la 1922 de metri). Are o capacitate de transport de 702 persoane pe oră, o viteză maximă de 3 m/s și parcurge distanța într-un minut și 40 de secunde.
Teleschi 2 este pentru o persoană și merge pe o distanță de 351 de metri (cota inferioară este la 1853 de metri, iar cea superioară la 1974 de metri). Are o capacitate de transport de 690 persoane pe oră, o viteză maximă de 3 m/s și parcurge distanța în 3 minute și 53 de secunde.

Programul de funcționare al telefericelor de pe Domeniul Schiabil Transalpina Ski Resort în sezonul 2014-2015:

Camere web de pe pârtiile din Transalpina Ski Resort sunt și aici:

Cameră Web Transalpina Ski Resort Plecare
Cameră Web Transalpina Ski Resort Teleski
Cameră Web Transalpina Ski Resort Telegondolă Sosire
Cameră Web Transalpina Ski Resort Parcare

Transalpina Ski Resort – prețurile pentru transport pe instalațiile de cablu 2015-2016:

Transalpina Ski Resort – prețuri închiriere echipament 2015-2016:

skiuri + clăpari + bețe – 40 RON/zi
placa de snowboard + boots – 50 RON/zi

placa de snowboard – 35 RON/zi
sanie – 20 RON/zi.

Site-ul oficial: www.trans-alpina.ro

Un articol detaliat cu video și foto despre Ski Resort Transalpina îl poți citi AICI.

O galerie foto mai poți vedea și AICI.

Ca să ajungi la Transalpina Ski Resort trebuie să-ți calculezi bine timpul, pentru că drumul de la Voineasa la pârtie este destul de dificil de parcurs iarna și cei 30 de km durează aproximativ 40-60 de minute. Adesea sunt probleme cu locurile de parcare de pe marginea din dreapta a pârtiei, după ce se ocupă locurile special amenajate. La Transalpina Ski Resort există o parcare pe 3 nivele, încă nefinisată, care are aproximativ 350 de locuri. În weekend, aceasta se umple până în ora 10. Mai există o parcare amenajată în exterior care este plină de noroi mai mereu. Mașinile care nu mai au loc în cele două parcări pot staționa pe marginea drumului doar pe partea dreaptă, în direcția de mers Voineasa – Obârșia Lotrului (aproximativ 300 de locuri).

La baza pârtiei există centru de închiriere echipamente sporturi de iarnă (schiuri și clăpari, plăci de snowboard și boots, chiar și săniuțe), dar este preferabil să aveți echipamentul vostru, deoarece stocul nu este prea mare (cel puțin pentru perioada de weekend).

ȘCOLI DE SCHI ȘI SNOWBOARD LA SKI RESORT TRANSALPINA:

Pentru detalii legate de stațiunea Vidra-Transalpina poți găsi coordonate GPS, mail și număr de telefon în foto de mai jos!

Comuna Perişani este aşezată în nordul Depresiunii Loviştei, depresiune intramontană din cadrul Carpaţilor Meridionali, în străvechea Ţară a Loviştei, partea din stânga Oltului. Se află la o distanţă de 11 km de drumul naţional de importanţă europeană E81, pe stânga Oltului şi la o distanţă de 62 km de reşedinţa judeţului, Municipiul Râmnicu Vâlcea. Este străbătută de drumul naţional DN7D (Râmnicu Vâlcea-Sibiu), încă nemodernizat.

Teritoriul administrativ al Comunei Perişani este situat în partea nord-estică a Judeţului Vâlcea, învecinându-se la nord cu Comuna Titeşti, la sud cu Comunele Berislăveşti şi Sălătrucel, la est cu limita vestică a Judeţului Argeş şi la vest cu Comuna Racoviţa şi Oraşul Brezoi. Comuna Perişani este străbătută de drumul naţional Câineni – Curtea de Argeş şi de drumul judeţean 703M, precum şi de drumurile comunale: DC4, DC5 şi DC14. Comuna este formată din 8 sate situate de-a lungul drumului naţional Sibiu-Curtea de Argeş.

Județul Vâlcea, localizat în sudul României, se întinde pe o suprafață de 5765 km² și se învecinează cu Județele Alba și Sibiu la nord, Județul Argeș la est, Județul Olt la sud și sud-est, Județul Dolj la sud-vest, Județul Gorj la vest și Județul Hunedoara la nord-vest. Reședința județului este Municipiul Râmnicu Vâlcea. Din punct de vedere administrativ, Județul Vâlcea este împărțit în 2 municipii, 9 orașe și 78 de comune.

Prin așezarea sa geografică, Județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de Defileele Oltului și Lotrului, străjuite de Munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng.

Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul Getic și Subcarpații Getici, cu altitudini între 400–800 m.
Râul Olt străbate județul pe o distanță de 135 km, primind apele a numeroși afluenți, dintre care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic care se află în partea dreaptă a Oltului cuprinde aproape toată suprafața județului. Rețeaua hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești Zăvideni Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari.

Județul Vâlcea, prin însăși așezarea sa geografică, dispune de importante resurse naturale. Munții au vaste păduri de conifere și foioase unde trăiesc urși, capre negre, cerbi și căprioare. Oieritul este ocupația ancestrală a oamenilor locului.

Pentru a avea acces spre Pârtia Dalia Perișani (din satul Mlăceni) cel mai ușor ajungi din Râmnicu Vălcea (aproximativ 65 de kilometri). Pe drumul european E81 (pe segmentul Râmnicu Vâlcea – Sibiu) mergi până în punctul de intrare din Schitul Cornetu către Perișani. De aici urmezi drumul județean 703M și până la pârtia de ski și snowboard Dalia mai sunt 13 kilometri din care 10 de drum asfaltat. La intersecția cu drumul județean 7D faci stânga și urmezi drumul până în fața Primăriei Perișani. De aici până la Pârtia Dalia sunt 2-3 kilometri de drum neasfaltat.


Există posibilități reduse de cazare în apropierea pârtiei, aproximativ 50 de locuri. Cazare găsești și în celelalte sate care compun Localitatea Perișani. În total sunt peste 100 de locuri de cazare. Cele mai multe se găsesc în Poiana și în Mlăceni.

Pârtia Dalia din Perişani (Satul Mlăceni) este o pârtie neagră cu un grad avansat de dificultate și are lungimea de 610 de metri. Altitudinea de plecare este la 860 de metri, are o diferență de nivel de 140 de metri și o înclinaţie de 40%. Se desfășoară pe o lăţime de 60 de metri și are altitudinea de sosire la 720 m. Este deservită de un teleski și fiind o pârtie neagră nu e recomandată începătorilor.

Există un proiect pentru o nouă pârtie de ski și snowboard tot în Comuna Perișani, dar în Localitatea Poiana Pojorâtu.

Administrația localităţii intenţionează să înceapă lucrările pentru construirea unei alte pârtii de ski și snowboard care va fi mai lungă decât prima. Potrivit edililor, proiectul vizează amenajarea unei a doua pârtii, la Pojorâtu, tot în Munţii Făgăraş, cu o lungime de 1480 metri, care va avea şi telescaun. Aceasta se va afla la aproape 2 kilometri de prima şi se speră că va atrage turişti mai experimentaţi în practicarea schiului și snowboardului, avantajaţi şi de faptul că drumurile de acces sunt uşor accesibile. Pârtia din punctul Dalia s-a dovedit a fi o adevarată „provocare” pentru începători.

Având în vedere că este o pârtie situată la o altitudine de până în 1000 de metri, ar fi bine ca înainte sa vii aici să te interesezi dacă în zonă a nins îndeajuns…

Arena Platoș este una din cele mai noi stațiuni montane de la noi din țară și se află situată la intrarea în Păltiniș, Județul Sibiu.

Județul Sibiu se învecinează la est cu Județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu Județul Mureș.

Munții Făgărașului se întind pe teritoriul Județului Sibiu, cu partea lor estică, și sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri cuprinse între 2000 și 2500 m (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu). Munții Făgărașului reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali și în care se află cel mai înalt vârf montan din România, Vârful Moldoveanu-2544 m. Până în perioada interbelică, Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2535 de metri, era considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra. Munții Făgăraș sunt traversați de cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul.

Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează nori proprii, are clima lui. Aici sunt înregistrate cele mai mari valori de precipitații, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe, care fac imposibilă circulația pe drumul alpin Transfăgărășan, care din 1974 traversează masivul.

Munții Lotrului sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârful Șteflești, având 2242 m.

Munții Cindrel, numiți și Munții Cândrel, sunt o subgrupă de munți situată în Carpații Meridionali, delimitată de Râul Sebeș, Râul Sadu și Podișul Transilvaniei. Munții Cindrel au un relief glaciar reprezentat de circuri glaciare, care adăpostesc tăuri glaciare. În porțiunea centrală, vârfurile acestor munți au altitudini de peste 2000 m, cel mai înalt fiind vârful cu nume omonim munților, Vârful Cindrel, cu o altitudine de 2244 m. În rest, altitudinile coboară spre 1700 m. Astfel, Munţii Cindrel, prin morfologia lor (culmi domoale şi platouri) se pretează foarte bine la practicarea skiului de fond.

În partea de nord, la trecerea spre Podișul Transilvaniei, se află zona etnografică Mărginimea Sibiului.

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe Valea Oltului și scad sub 0 grade pe Vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1300 mm, în zona muntoasă.

Accesul spre Sibiu se poate face cel mai ușor pe drumurile naționale și pe drumurile europene: E81: Satu Mare-Zalău-Cluj Napoca-Sebeș-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești, E68: Arad-Deva-Sebeș-Sibiu-Făgăraș-Brașov, DN1: București-Ploiești-Brașov-Sibiu-Alba Iulia-Cluj Napoca-Oradea, DN7: București-Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Deva-Arad, DN14: Sibiu-Copșa Mică-Sighișoara.

Se poate ajunge cu mașina personală din Orașul Sibiu pe drumul județean DJ106 (30 km).

Există un ski-buss care face legătura între oraș și stațiunile de ski și snowboard din Județul Sibiu, iar orarul îl găsești pe site-ul arenaplatoș.ro.

Sibiu este un importat nod feroviar, așa că se găsesc rute de transport interne și chiar internaționale.

În Orașul Sibiu există și un aeroport cu zboruri interne și internaționale regulate.

CAZAREA se poate face nu doar în stațiunea Păltiniș și în împrejurimile acesteia (cu întinderi pitorești, liniștite), dar și în Sibiu, fostă Capitală Culturală Europeană.

Pârtia Arena (Pârtia D) este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și are lungimea de 400 de metri. Altitudinea de plecare este la 1550 de metri, are înclinația de 14%, o diferență de nivel de 100 de metri și altitudinea de sosire la 1450 de metri. Capacitatea pârtiei este de până la 550 de persoane, este deservită de un teleski mono-post și este dotată cu tunuri de zăpadă și instalație de nocturnă.

Pârtia Panorama Sibiului (Pârtia B1) este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și are lungimea de 600 de metri. Altitudinea de plecare este la 1550 de metri, are înclinația de 22% și o diferență de nivel de 100 de metri. Se desfășoară pe o lățime medie de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 1450 de metri. Capacitatea pârtiei este de până la 1200 de persoane, este deservită de un teleski și este dotată cu tunuri de zăpadă și instalație de nocturnă.

Pârtia Poiana Poplăcii (Pârtia B2) este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și are lungimea de 600 de metri. Altitudinea de plecare este la 1550 de metri, are înclinația de 22% și o diferență de nivel de 100 de metri. Se desfășoară pe o lățime medie de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 1450 de metri. Capacitatea pârtiei este de până la 1200 de persoane, este deservită de un teleski și este dotată cu tunuri de zăpadă și instalație de nocturnă.

Pârtia Platoș (Pârtia A) este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și are lungimea de 520 de metri. Altitudinea de plecare este la 1500 de metri, are înclinația de 17%, o diferență de nivel de 50 de metri și altitudinea de sosire la 1450 de metri. Capacitatea pârtiei este de până la 1200 de persoane, este deservită de un teleski monopost și este dotată cu tunuri de zăpadă și instalație de nocturnă.

Pârtia Soarelui (Pârtia E) este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 600 de metri. Aceasta are altitudinea de plecare la 1525 de metri, are înclinația de 22% și o diferență de nivel de 75 de metri. Se desfășoară pe lățimea medie de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 1450 de metri. Capacitatea pârtiei este de până la 1200 de persoane, este deservită de un teleski monopost și este dotată cu tunuri de zăpadă.

Pârtia Fun-Park este o pârtie special concepută pentru distracție, sărituri și alte trick-uri, cu anumite elemente ajutătoare, instalate sau făcute pe pârtie (de la box, la jib, la kicker…). Pârtia Fun-Park din Arena Platoș are lungimea aproximativă de 400 de metri.

Pârtia de Sanie este o pârtie special amenajată pentru pasionații de săniuș. Pârtia de Sanie din Arena Platoș are aproximativ 400 de metri lungime.

Pârtia Școala de Schi (Pârtia F) este o pârtie albastră cu un nivel de dificultate mic. Are lungimea de 50-100 de metri și este dotată cu baby-ski.

Pârtia Baby-Ski este o pârtie albastră cu nivel de dificultate mic.  Are lungimea de 50-100 de metri și este dotată cu babyski.

Pârtia La Gâscani din Arena Platoș este în curs de amenajare! Este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 800 de metri. Are altitudinea de plecare la 1540 de metri, înclinația este de 22%, diferența de nivel de 100 de metri și altitudinea de sosire este la 1440 de metri.

Toate pârtiile de la Arena Platoș sunt deservite de instalații de transport pe cablu-teleski și un telescaun.

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Arena Platoș, pentru sezonul 2014-2015 este:

 Pentru a putea vedea imagini live ale camerelor web de pe pârtiile ce aparțin de Arena Platoș accesează linkul ACESTA.

 

Tarifele instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) în Stațiunea Arena Platoș, pentru sezonul 2014-2015 sunt: 

Prețurile pentru închirierea echipamentelor de ski și snowboard la Arena Platoș, pentru sezonul 2014-2015 sunt: 

www.arenaplatos.ro

Toate pârtiile au acces la centrul de închiriere echipament sportiv, bar, terasa de unde se pot procura gustări și băuturi calde. Poți apela cu încredere la serviciile instructorilor de ski și snowboard.

Pe lângă instructorii din zonă în ultimele 2 ani, Echipa Fresh-meat organizează tabere de ski și snowboard la Arena Platoș.

Pe lângă băutura de la bar, te mai poți destinde antrenându-te alături de cunoscuți sau nu, pentru campionatul de cuie!

Arena Platoș este probabil cea mai primitoare stațiune de ski și snowboard de la noi din țară (cel puțin din câte stațiuni a vizitat echipa ski-si-snowboard.ro), cu oameni minunați – de la directorul tehnic, Toni (de la care am obținut si un interviu), până la băieții care întrețin pârtia și fetele de la bar.

Păltiniş este cea mai veche staţiune turistică permanentă (aflată la cea mai înaltă altitudine) din România situată în Carpaţii Meridionali, pe versantul nord-estic al Munţilor Cindrel.  Se află la 35 de km distanţă de Sibiu, de care, de altfel, şi aparţine. Aşezarea de sub Vf. Onceşti se întinde într-o pădure de conifere, la altitudinea de 1442 de metri.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Județul Sibiu se învecinează la est cu Județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea, iar la nord cu Județul Mureș.

Munții Făgărașului se întind pe teritoriul Județului Sibiu, cu partea lor estică, și sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri cuprinse între 2000 și 2500 m (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu). Munții Făgărașului reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali și în care se află cel mai înalt vârf montan din România, Vârful Moldoveanu-2544 m. Până în perioada interbelică, Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2535 m, era considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra. Munții Făgăraș sunt traversați de a doua cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul.

Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează nori proprii, are clima lui. Aici sunt înregistrate cele mai mari valori de precipitații, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe care fac imposibilă circulația pe drumul alpin Transfăgărășan, care din 1974 traversează masivul.

Munții Lotrului sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârful Șteflești, având 2242 m.

Munții Cindrel, numiți și Munții Cândrel, sunt o subgrupă de munți situată în Carpații Meridionali, delimitată de Râul Sebeș, Râul Sadu și Podișul Transilvaniei. Munții Cindrel au un relief glaciar reprezentat de circuri glaciare, care adăpostesc tăuri glaciare. În porțiunea centrală, vârfurile acestor munți au altitudini de peste 2000 m, cel mai înalt fiind vârful cu nume omonim munților, Vârful Cindrel, cu o altitudine de 2244 m. În rest, altitudinile coboară spre 1700 m. Astfel, Munţii Cindrel, prin morfologia lor (culmi domoale şi platouri) se pretează foarte bine la practicarea skiului de fond.

În partea de nord, la trecerea spre Podișul Transilvaniei, se află zona etnografică Mărginimea Sibiului.

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe Valea Oltului și scad sub 0 grade pe Vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1300 mm, în zona muntoasă.

În stațiunea Păltiniș se mai găsește o singură pârtie de ski și snowboard funcțională, deservită de telescaun și de 5 pârtii de ski-fond.

Accesul spre Sibiu se poate realiza cel mai ușor pe drumurile naționale și pe drumurile europene.

E81: Satu Mare-Zalău-Cluj Napoca-Sebeș-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești, E68: Arad-Deva-Sebeș-Sibiu-Făgăraș-Brașov, DN1: București-Ploiești-Brașov-Sibiu-Alba Iulia-Cluj Napoca-Oradea, DN7: București-Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Deva-Arad, DN14: Sibiu-Copșa Mică-Sighișoara, DN7: Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Deva.

Se poate ajunge cu mașina personală din Orașul Sibiu pe drumul județean DJ106 (30 km).

Există un ski-buss care face legătura între oraș și stațiunile de ski și snowboard din Județul Sibiu.

Sibiu este un important nod feroviar, așa că se găsesc rute de transport interne și chiar internaționale.

În Orașul Sibiu există și un aeroport cu zboruri interne și internaționale regulate.

Cazarea se poate face nu doar în Stațiunea Păltiniș, ci și în împrejurimile acesteia, cu peisaje pitorești. Te poți caza și în Sibiu, fosta Capitală Culturală a Europei.

Baza tehnico-materială este foarte dezvoltată, staţiunea dispunând pe lângă multitudinea de vile și pensiuni, şi de hoteluri ori cabane. Există posibilităţi de recreere şi de petrecere a timpului liber: restaurante, club cu teatru şi cinema, discotecă, bibliotecă, terenuri de volei, tenis şi handbal. Pentru montaniarzi staţiunea constituie un punct de plecare pentru o serie de trasee turistice în Munţii Cindrel (Cheile Cibinului şi Valea Sadului, cu salba sa de baraje), respectiv Munţii Lotrului.

Pârtia Oncești 1 este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 1150 de metri. Altitudinea de plecare este la 1450 de metri, are înclinația de 26% și diferența de nivel de 241 de metri. Se desfășoară pe lățimea medie de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 1209 de metri. Pârtia Oncești 1 are capacitatea de până la 400 de persoane, este deservită de un telescaun cu 2 locuri și este dotată cu instalație nocturnă.

Pârtia Oncești 2 este o pârtie albastră cu un grad mic de dificultate și are lungimea de 450 de metri. Altitudinea de plecare este la 1248 de metri, are înclinația de 16% și diferența de nivel de 39 de metri. Se desfășoară pe lățimea medie de 30 de metri și are altitudinea de sosire la 1209 de metri. Pârtia Oncești 2 are capacitatea de până la 250 de persoane, dispune de un teleski și un baby-lift și este dotată cu instalație nocturnă.

Pârtia Păltiniș – Dealul Poplăcii este o pârtie de ski-fond și are lungimea de 2200 de metri.

Pârtia Păltiniș Santa este o pârtie de ski-fond și are lungimea de 3000 de metri.

Pârtia Păltiniș – Daneasa este o pârtie de ski-fond, are lungimea de 540 de metri și o diferență de nivel de 145 de metri.

Pârtia Oncești – Păltiniș este o pârtie de ski-fond și are lungimea de 5000 de metri și o diferență de nivel de 275 de metri.

Pârtia Gaujoara – Păltiniș este o pârtie de ski-fond și are lungimea de 3600 de metri și o diferență de nivel de 175 de metri.

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Păltiniș, pentru sezonul 2014-2015 este:

Pentru imagini de pe webcam de la Pârtia Oncești din Păltiniș CLICK AICI.

Tarifele instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) în Stațiunea Păltiniș, pentru sezonul 2014-2015 sunt: 

 

 

Prețurile pentru închirierea echipamentelor de ski și snowboard la Păltiniș, pentru sezonul 2014-2015 sunt:

Pârtia Oncești 2 din Păltiniș s-ar putea să fie în paragină, deci să nu funcționeze!

Pârtia se află în Localitatea Gura Râului din Mărginimea Sibiului şi se numeşte “Trecătoarea lupilor“.

Județul Sibiu se învecinează la est cu Județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu Județul Mureș.

Munții Făgărașului se întind pe teritoriul Județului Sibiu, cu partea lor estică, și sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri cuprinse între 2000 și 2500 m (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu). Munții Făgărașului reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali și în care se află cel mai înalt vârf montan din România, Vârful Moldoveanu-2544 m. Până în perioada interbelică, Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2535 m, era considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra. Munții Făgăraș sunt traversați de a doua cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul.

Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează nori proprii, are clima lui. Aici sunt înregistrate cele mai mari valori de precipitații, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe care fac imposibilă circulația pe drumul alpin Transfăgărășan, care din 1974 traversează masivul.

Munții Lotrului sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârful Șteflești, având 2242 m.

Munții Cindrel, numiți și Munții Cândrel, sunt o subgrupă de munți situată în Carpații Meridionali, delimitată de Râul Sebeș, Râul Sadu și Podișul Transilvaniei. Munții Cindrel au un relief glaciar reprezentat de circuri glaciare, care adăpostesc tăuri glaciare. În porțiunea centrală, vârfurile acestor munți au altitudini de peste 2000 m, cel mai înalt fiind vârful cu nume omonim munților, Vârful Cindrel, cu o altitudine de 2244 m. În rest, altitudinile coboară spre 1700 m. Astfel, Munţii Cindrel, prin morfologia lor (culmi domoale şi platouri) se pretează foarte bine la practicarea skiului de fond.

În partea de nord, la trecerea spre Podișul Transilvaniei, se află zona etnografică Mărginimea Sibiului.

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe Valea Oltului și scad sub 0 grade pe Vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1300 mm, în zona muntoasă.

Pârtia Trecătoarea lupilor de la Gura Râului pe perioada iernii când nu este zăpadă, dar temperatura este adecvată este întreținută cu ajutorul tunurilor de zăpadă şi beneficiază de instalaţie de nocturnă şi teleski, care, potrivit administratorilor pârtiei, porneşte cu minim un skior.

Daca optezi pentru varianta cu automobilul, pentru a ajunge la Gura Râului, Județul Sibiu, ai următoarele rute: dinspre București-Brașov-Sibiu pe E68, la ieșire din Sibiu mergi în continuare pe E68 spre Sebeș-Alba și trecând prin Cristian, ajungi la Orlat. În centrul Comunei Orlat, faci stânga spre Gura Râului. La numai 3 km se află centrul Comunei Gura Râului, iar după alți 2 km ai ajuns la Trecătoarea Lupilor, pârtia de ski și snowboard de la Gura Râului.

O altă variantă este ruta: E81: Satu Mare-Zalău-Cluj Napoca-Sebeș-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești-București.

Accesul pe calea ferată se face din aceleași patru direcții ca și pentru cel rutier. După ce ați ajuns la Sibiu, în apropierea gării se află Autogara Transmixt care efectuează curse regulate spre Gura Râului.

În Orașul Sibiu există și un aeroport cu zboruri interne și internaționale regulate.

Locuri de cazare se găsesc atât în Stațiunea Gura Râului și în împrejurimile acesteia, cu peisaje pitorești, precum și în Sibiu, fostă Capitală Culturală Europeană.

Pârtia Trecătoarea Lupilor este o pârtie albastră cu un nivel mic de dificultate și lungime de 700 de metri. Are altitudinea de pornire la 710 metri, înclinația este de 14% și diferența de nivel de 95 de metri. Se desfășoară pe lățimea de 40 de metri, are suprafața de 2 hectare și altitudinea de sosire la 615 metri. Pârtia Trecătoarea Lupilor din Gura Râului are o capacitate de până la 500 de persoane, are nocturnă și tunuri de zăpadă artificială și este deservită de un teleschi. Aceasta are următoarele variante:

Pârtia Akela, ce este o pârtie albastră cu un nivel mic de dificultate și lungime de 150 de metri. Are altitudinea de pornire la 650 metri, înclinația este de 10% și diferența de nivel de 30 de metri. Se desfășoară pe lățimea de 20 de metri, are suprafața de 1 hectar și altitudinea de sosire la 620 de metri. Capacitatea pârtiei este de până la 250 de persoane, are nocturnă și tunuri de zăpadă artificială și este deservită de un baby-ski.

Pârtia Colț Alb, ce este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și lungime de 700 de metri. Are altitudinea de pornire la 900 metri, înclinația este de 25% și diferența de nivel de 190 de metri. Se desfășoară pe lățimea de 40 de metri, are suprafața de 2 hectare și altitudinea de sosire la 710 de metri. Pârtia Colț Alb are o capacitate de până la 500 de persoane, are nocturnă și tunuri de zăpadă artificială și este deservită de un teleski.

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Gura Râului, pentru sezonul 2014-2015 este:

Pentru a putea vedea imagini cu camera web montată în Stațiunea Gura Râului (Trecătoarea Lupilor) CLICK AICI!

Tarifele instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) în Stațiunea Gura Râului, pentru sezonul 2014-2015 sunt:

Prețurile pentru închirierea echipamentelor de ski și snowboard la Gura Râului (Trecătoarea lupilor), pentru sezonul 2014-2015 sunt: 

www.trecatoarea-lupilor.ro       Telefon:0745.565.613 și 0741.222.688; E-mail: info@trecatoarea-lupilor.ro

 

Bușteni este un mic oraș de munte din nordul Județului Prahova, în regiunea istorică Muntenia, în centrul României. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Munților Bucegi. Situat la 135 km de București, se întinde pe circa 7 km de-a lungul Văii Prahova, între „Vadul Cerbului” și tunelul săpat în pintenul muntelui „Muchia Lungă”. Altitudinea medie a Orașului Bușteni este de 850 m. Este una din cele mai populare stațiuni de munte, oferind panorame spectaculoase, o mulțime de oportunități turistice și activități de vacanță, de la schi sau snowboard, la excursii montane.

Județul Prahova își are limitele geografice și administrative la nord cu Județul Brașov, la est cu Județul Buzău, la sud cu Județul Ilfov și cu Județul Ialomița, iar la vest cu Județul Dâmbovița.

Județul este cunoscut și pentru regiunea turistică Valea Prahovei, aflată în partea de nord-vest și pentru zona viticolă Dealul Mare, cu podgoriile de la Tohani și Valea Călugărească.

Județul Prahova este situat la sud de curbura Munților Carpați, în zona de centru-sud a României, fiind străbătut de meridianul de 26ºEst și de paralela de 45ºNord. Prahova ocupă o suprafață de 4716 kmp, reprezentând 2% din teritoriul țării.

Județul are un relief deosebit de variat, începând de la culmile Carpaților Meridionali (Munții Bucegi) și Orientali (grupa Carpaților Curburii — Munții Baiului, Grohotiș și Ciucaș) în nord, urmate de dealurile subcarpatice în centru și Câmpia Piemontană a Ploieștilor (parte a Câmpiei Române) în partea de sud. Munții din nord pot fi trecuți prin Valea Prahovei către Pasul Predeal de pe teritoriul județului vecin, Brașov, sau prin Pasul Bratocea, pe Teleajen, ambele drumuri ducând către Brașov.

Clima Județului Prahova este temperat-continentală. Temperatura medie anuală este de -2ºC la altitudini mari și depășeste 10ºC în regiunile joase din câmpie.

Infrastructura domeniului schiabil al Văii Prahova, care însumează peste 22 de kilometri de pârtii, poziționează Județul Prahova pe locul doi pe țară, într-un clasament realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, după Județul Brașov. Prahova este pe locul trei pe țară și în clasamentul celor mai lungi pârtii de ski și snowboard, cu „Drumul de Vară” care măsoară 2972 de metri, fiind administrată de Primăria Sinaia.

Pe la începutul anilor 1880 apare fenomenul ce va spori faima stațiunii – schiul. Prin anii 1907-1908 tinerii ce veneau în vacanță din străinătate au adus la Sinaia, Bușteni pe Valea Albă și Coștila, moda schiului, a „alunecatului pe patine de lemn, bob și sanie”.

Denumirea celor două pârtii ale domeniului schiabil vine de la Ioan Kalinderu (1840-1913), ce a fost administrator al Domeniilor Coroanei Regale în timpul Regelui Carol I. Pârtia Kalinderu a fost omologată de Federația Internațională de Schi, putând astfel organiza concursuri și găzdui schiori de performanță.

Județul Prahova este un important nod atât de cale ferată, cât și de căi rutiere, fiind traversat de mari axe rutiere spre Europa Centrală, Europa de Est, Rusia, Turcia și Grecia.

Spre Bușteni accesul auto îl poți face pe DN1/ E60 (București – Ploiești – Câmpina – Comarnic – Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Brașov) și pe DN71 (Târgoviște – Pucioasa – Fieni – Moroieni – Sinaia) și mai departe pe DN1/E60 (Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Brașov).

Accesul feroviar spre Bușteni se poate face pe ruta București – Brașov și sunt garnituri de toate tipurile, de la Regio (vechiul tren personal), la Inter Regio (vechiul tren accelerat/rapid) și InterCity.

Din 2004 au fost introduse automotoarele Desiro (Săgeata Albastră) pentru trenurile rapide care circulă pe distanțe medii (trenurile zăpezii: București – Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Brașov cu oferte tarifare avantajoase în perioada de iarnă). 

Stațiunea Bușteni oferă posibilități de CAZARE nelimitate fiind o stațiune turistică dezvoltată și promovată foarte mult, mai ales după 1990. Turiștii se pot caza în hoteluri, pensiuni, vile, cabane sau la persoane private.

Domeniul schiabil al Stațiunii Bușteni este situat la baza Muntelui Caraiman, în cartierul Valea Albă, la aproximativ 1 kilometru de centrul stațiunii. Acesta dispune de 2 pârtii – Kalinderul 1 si Kalinderu 2, care sunt  deservite de o instalație de transport pe cablu modernă (telescaun de 4 locuri cu o capacitate de 1200 persoane pe oră).

Pârtia Kalinderu 1 este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 1390 de metri. Are altitudinea de plecare la 1295 de metri, are o diferență de nivel de 295 de metri și înclinația de 28%. Se desfășoară pe o lățime de 40 de metri, ocupă o suprafață de 5,6 hectare și are altitudinea de sosire la 1000 de metri. Pârtia Kalinderu 1 din Bușteni este dotată cu tunuri de zăpadă, nocturnă și este deservită de Telescaunul Bușteni cu 4 locuri.

Pârtia Kalinderu 2 este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 1300 de metri. Are altitudinea de plecare la 1295 de metri, are o diferență de nivel de 295 de metri și o înclinație de 28%. Se desfășoară pe o lățime de 60 de metri, ocupă o suprafață de 4,2 hectare și are altitudinea de sosire la 1000 de metri. Pârtia Kalinderu 2 din Bușteni este dotată cu tunuri de zăpadă și este deservită de Telescaunul Bușteni cu 4 locuri.

 

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Bușteni, pentru sezonul 2014-2015 este:

Camera web de pe Pârtia Kalinderu nu mai există. Singura cameră-web din apropierea pârtiei se află la barul Inside și poate fi văzută pe alpin-expert.ro (click aici).

Tarifele instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) în Stațiunea Bușteni, pentru sezonul 2016-2017 sunt: 

 

Prețurile pentru închirierea echipamentelor de ski și snowboard la Bușteni pentru sezonul 2014-2015 sunt: 

Prețurile pentru închirierea echipamentul de ski (clăpari, bețe, schiuri) sau snowboard (boots și placă) variază în funcție de centru de închirirere și de timpul rămas până la finalul programului.

Tel. 0722.256.702      E-mail: office@kalinderu.ro

La baza pârtiilor există un mai multe chioscuri si localuri de unde îți poți cumpara de mâncare sau de băut.

Prețul parcării de la baza pârtiei este de 10 lei/zi.

Fun-Park Bușteni (situat lângă baza pârtiilor) oferă și alte tipuri de distracții, cum ar fi pista de tubing, o pârtie pentru începători, banda transport tubing și schi – 100 m lungime – Karusel.

(Pârtie începători – 150 metri lungime, Baby ski – 120 metri lungime, Pista tubbing – 150 metri lungime, Banda transport tubing și ski – 100 metri lungime, Karusel pentru copii începători, Tobogan – 500 m lungime).

În partea de sus a pârtiilor există un apres-ski destinat atât riderilor cât și celor care au venit la o distracție cu sania. Cei care doresc să se distreze pe Pârtia de săniuș, trebuie să ia cel puțin o urcare dus-întors ca să se poată distra.