Staţiunea Turistică Straja este localizată în Judeţul Hunedoara, la o altitudine de 1445 de metri, în inima Munţilor Vâlcan, în zona Valea Jiului, la aproximativ 8 km de Municipiul Lupeni. Prima datare a localităţii a avut loc în urmă cu 350 de ani. Pe atunci, principalele ocupaţii ale locuitorilor acestor zone erau creşterea animalelor şi vânătoarea. Începând cu secolul al 19-lea, odată cu descoperirea zăcămintelor de cărbune, această zonă a fost intens colonizată, iar Lupeniul a devenit un puternic centru industrial carbonifer al României. În acest oraş se află cea mai mare mină subterană din sud-estul Europei, Exploatarea Minieră Lupeni.
Complexul turistic este format din 210 cabane, case de vacanţă, pensiuni şi vile. Dintre acestea, 38 sunt omologate cu 1, 2 şi 3 stele. Straja a fost declarată staţiune turistică locală în anul 2002.

Județul Hunedoara se învecinează cu Județele Arad, Timișoara și Caraș-Severin, la vest, cu Județul Alba la est și cu Județele Vâlcea și Gorj la sud. Județul cuprinde unităţi de relief distincte, regiunile muntoase ocupând o pondere majoritară. Depresiunile intramontane şi colinare, zonele depresionare şi defileurile completează structura reliefului din cuprinsul judeţului.

Carpaţilor Meridionali le aparţin masivele înalte şi mijlocii din sudul şi sud-estul judeţului, în timp ce Carpaţii Occidentali cuprind masivele mici şi mijlocii din vest şi nord. Din punct de vedere al treptelor de altitudine, etajul montan este compus din subetajul alpin (zone întinse din Munţii Retezat, Godeanu, Parâng şi parţial Ţarcu) şi subetajul de pădure (zonele medii şi joase din Munţii Retezat, Godeanu, Ţarcu, Parâng, aşa-numitul Podiş Dacic din Munţii Şureanu, Poiana Ruscă, Metaliferi şi Masivul Găina). Munţii Vâlcan (cu altitudinea maximă în Vârful Vâlcan – 1946 m) se situează în sectorul sud-vestic al Carpaţilor Meridionali, împreună cu Munţii Mehedinţi, închizând la sud arcul carpatic cuprins între Jiu şi Dunăre. În partea de est se remarcă grupul înălţimilor Straja – Mutu, iar în extremitatea de vest, Creasta Oslei. Pasul Vâlcan este o trecătoare situată la nivelul grupei vestice a Carpaților Meridionali, în partea estică a Munților Vâlcanului, la o altitudine de 1621 m, pe drumul judeţean (DJ664) Vulcan – Schela (drum ce străbate partea vestică a Parcului Naţional „Defileul Jiului”). În Pasul Vâlcan se găseşte cabana omonimă, la o distanţă de 7 km faţă de Oraşul Vulcan.

Depresiunile intramontane din Judeţul Hunedoara cu aspectul unor golfuri (Petroşani, Haţeg, Strei) reprezintă treapta de relief cea mai joasă. Culoarul Orăştiei este mărginit de Munţii Metaliferi şi Şureanu şi are un caracter deluros spre sud, iar spre nord este alcătuit din terase şi lunci. Defileul Mureşului este cuprins, pe teritoriul judeţului, între Localităţile Deva şi Zam şi reprezintă un culoar depresionar format dintr-o succesiune de defileuri şi bazine.

Județul Hunedoara este așezat pe cursul mijlociu al Râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei , Râul Mare, Crișul Alb și Jiu.

În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare echipată cu instalaţie de transport pe cablu – teleschi. Cinci dintre acestea beneficiază şi de instalaţie de nocturnă, făcând astfel posibilă utilizarea pârtiilor până seara târziu. Sunt întreţinute cu ajutorul utilajelor de bătătorit zăpada – ratrac-uri, pentru a le menţine în condiţii cât mai bune. Prin cele 12 pârtii de ski și snowboard Staţiunea Straja însumează aproximativ 26 km de domeniu schiabil. Din sezonul 2012-2013, 20 km din aceștia vor fi acoperiţi cu zăpadă artificială. Cele 10 instalaţii de transport pe cablu asigură accesul facil la toate pârtiile din staţiune.

Cea mai lungă pârtie este Straja, cu o lungime de 8,1 km, ce pleacă din Vf. Straja (1868 m) şi ajunge la staţia de îmbarcare a telegondolei (750 m). Înlocuirea telescaunului cu o telegondolă modernă şi construcţia noului telescaun de pe Vf. Straja au făcut mai facilă deplasarea pe pârtii a iubitorilor de zăpadă.

Dinspre Petroşani sau dinspre Târgu Jiu, pe DN66, la intersecţia de la Livezeni, se ia în direcția “Lupeni” pe DN66A, marcată pe indicator.
După cca. 20 km, în Lupeni, în zona cartierului Braia, se urmează indicatorul “Straja“ şi, pe “Drumul Crucii” (asfaltat în totalitate), după aproximativ 7 km, se ajunge în staţiunea montană Straja.
În zona de agrement Brăiţa există o parcare păzită unde se poate lăsa maşina şi, cu ajutorul telegondolei, un mijloc de transport rapid şi sigur, se poate ajunge în Straja.Stațiunea Straja, situată la baza pârtiei, ofera turiștilor o diversitate de posibilități de cazare: peste 210 cabane, case de vacanță, vile și pensiuni.

Pârtia Straja este o pârtie roșie cu un nivel de dificultate mediu, ce se întinde pe lungimea de 8.1 kilometri. Altitudinea de plecare se află la 1868 de metri, are o diferență de nivel de 1118 metri  și ajunge la sosire la altitudinea de 750 de metri. Este acoperită cu zăpadă artificială.
Pârtia Lupului este o pârtie neagră cu un nivel de dificultate avansat și se întinde pe lungimea de 519 metri. Altitudinea de plecare se află la 1610 de metri, are o diferență de nivel de 163 de metri și ajunge la sosire la altitudinea de 1447 de metri. Pârtia Lupului din Straja este acoperită cu zăpadă artificială și este dotată cu nocturnă.
Pârtia Lupului 2 este o pârtie roșie cu un nivel de dificultate mediu și se întinde pe lungimea de 750 metri. Altitudinea de plecare se află la 1610 de metri, are o diferență de nivel de 163 de metri și ajunge la sosire la altitudinea de 1447 de metri. Pârtia Lupului 2 din Straja este acoperită cu zăpadă artificială și este dotată cu nocturnă.
Pârtia Canal este o pârtie neagră cu un nivel de dificultate avansat și se întinde pe lungimea de 1400 de metri. Altitudinea de plecare se află la 1700 de metri, are o diferență de nivel de 180 de metri și o înclinație de 33%. Ocupă o suprafață de 5,6 hectare și ajunge la sosire la altitudinea de 1520 de metri. Această pârtie este amenajată special pentru snowboard.

Pârtia Canal 2 este o pârtie roșie cu un nivel de dificultate mediu și se întinde pe lungimea de 1200 de metri. Altitudinea de plecare se află la 1700 de metri, are o diferență de nivel de 180 de metri și o înclinație de 28%. Ocupă o suprafață de 5,6 hectare și ajunge la sosire la altitudinea de 1520 de metri.
Pârtia Platoul Constantinescu este o pârtie albastră cu un nivel de dificultate mic și se întinde pe lungimea de 1741 de metri. Altitudinea de plecare se află la 1726 de metri, are o diferență de nivel de 366 de metri și o înclinație de 19%. Ocupă o suprafață de 8.7 hectare și ajunge la sosire la altitudinea de 1360 de metri. Pârtia Platoul Constantinescu din Straja este acoperită cu zăpadă artificială și este dotată cu nocturnă.
Pârtia Sfântu Gheorghe este o pârtie albastră cu un nivel de dificultate mic și se întinde pe lungimea de 700 de metri. Altitudinea de plecare se află la 1343 de metri, are o diferență de nivel de 144 de metri și o înclinație de 21%. Ocupă o suprafață de 2.8 hectare și ajunge la sosire la altitudinea de 1199 de metri. Pârtia Platoul Constantinescu din Straja este acoperită cu zăpadă artificială și este dotată cu nocturnă.
Pârtia Mutu este o pârtie albastră-roșie cu un nivel de dificultate mic-mediu și se întinde pe lungimea de 1269 de metri. Altitudinea de plecare se află la 1697 de metri, are o diferență de nivel de 200 de metri și o înclinație de 24%. Ocupă o suprafață de 12.7 hectare și ajunge la sosire la altitudinea de 1497 de metri.
Pârtia Platoul Soarelui este o pârtie albastră cu un nivel de dificultate mic și se întinde pe lungimea de 405 de metri. Altitudinea de plecare se află la 1462 de metri, are o diferență de nivel de 102 metri și o înclinație de 17%. Ocupă o suprafață de 2.8 hectare și ajunge la sosire la altitudinea de 1360 de metri. Pârtia Platoul Soarelui din Straja este acoperită cu zăpadă artificială și este dotată cu nocturnă.
Pârtia Telegondola este o pârtie roșie cu un nivel de dificultate mediu și se întinde pe lungimea de 3200 de metri. Altitudinea de plecare se află la 1700 de metri, are o diferență de nivel de 180 de metri, o înclinație de 28% și ajunge la sosire la altitudinea de 1520 de metri.
Pârtia Vârful Straja este o pârtie roșie cu un nivel de dificultate mediu și se întinde pe lungimea de 1000 de metri. Altitudinea de plecare se află la 1868 de metri și este acoperită cu zăpadă artificială.
Pârtia pentru Începători este o pârtie albastră cu un grad de dificultate mic și are lungimea de 400 de metri. În general este folosită pentru cursurile de schi ale Clubului Montana.
Pârtiile din Stațiunea Straja sunt deservite de 7 teleskiuri, un baby-ski, un telescaun și o telegondolă.

 

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Straja, pentru sezonul 2014-2015:

 

 

Tarifele instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) în Stațiunea Straja, pentru sezonul 2014-2015 sunt: 

 

 

Prețurile pentru închirierea echipamentelor de ski și snowboard la Straja, pentru sezonul 2014-2015 sunt: 

În Stațiunea Straja există mai multe centre de închiriere echipament sportiv de iarnă, monitori acreditați și chiar școli de ski și snowboard.

Partia de 8.1 km nu este chiar practicabilă pe toată lungimea ei. Ca să urci până la punctul de plecare trebuie să iei gondola, un tescaun și un teleski. Pe Lângă Pârtia Constantinescu cu o lungime de aproxiamtiv 1,5 km, ai urcarea cu telescaunul pe partea stângă și teleskiul pe partea dreaptă. Ajuns în vârf poți să urci alt teleski pe pârtia Mutu, cea cu lungimea de 1,3 km. Aceste două pârtii sunt unite și poți face o coborâre de aproximativ 3 km. Gondola teoretic este unită cu pârtiile mai de sus de o pasarelă, dar trebuie să traveresezi șoseaua, pe care rareori există zapadă. Pârtia pe sub gondolă are aproximativ 3,5 km. Cei 3 km de sus plus cei 3,5 km de sub gondolă, însumează până acum cam 6,5 km de pârtie. Începând cu zezonul 2016-2017, s-a introdus ski-pass unic, valabil pentru toate instalațiile pe cablu. Prețul este de 100lei/zi. Turiștii spun că la capitolul servicii, calitatea lasă de dorit, iar servirea în restaurante este cam lipsită de pretenții. Există câteva locuri de cazare decente, dar statiunea nu excelează nici la acest capitol. Nocturna funcționează până la ora 21:00.

Alte informații găsești pe
www.skistraja.ro 

Tel: +40722 780 615
În staţiunea turistică Straja există un detaşament de Jandarmerie Montană şi un serviciu public Salvamont ce asigură atât ordinea şi disciplina în staţiune, cât şi protecţia şi acordarea primului ajutor în caz de accidente.

Situată în Munții Parâng, în vecinătatea Orașului Petroșani, Județul Hunedoara, România, stațiunea oferă un platou alpin foarte întins (100 km pe direcția est-vest, 70-80 km pe direcția nord-sud). Stațiunea Parâng se află la aproximativ 1800 de metri altitudine și este una dintre cele mai apreciate stațiuni de iubitorii sporturilor de iarnă. Pârtiile de ski și snowboard de aici sunt situate în inima Munților Parâng, la aproximativ 5 kilometri de Municipiul Petroșani (situat la 100 km față de Deva, și la 370 km de București).  

Județul Hunedoara se învecinează cu Județele Arad, Timișoara și Caraș-Severin, la vest, cu Județul Alba la est și cu Județele Vâlcea și Gorj la sud. Județul cuprinde unităţi de relief distincte, regiunile muntoase ocupând o pondere majoritară. Depresiunile intramontane şi colinare, zonele depresionare şi defileurile completează structura reliefului din cuprinsul judeţului.

Carpaţilor Meridionali le aparţin masivele înalte şi mijlocii din sudul şi sud-estul judeţului, în timp ce Carpaţii Occidentali cuprind masivele mici şi mijlocii din vest şi nord. Din punct de vedere al treptelor de altitudine, etajul montan este compus din subetajul alpin (zone întinse din Munţii Retezat, Godeanu, Parâng şi parţial Ţarcu) şi subetajul de pădure (zonele medii şi joase din Munţii Retezat, Godeanu, Ţarcu, Parâng, aşa-numitul Podiş Dacic din Munţii Şureanu, Poiana Ruscă, Metaliferi şi Masivul Găina). Munţii Vâlcan (cu altitudinea maximă în Vârful Vâlcan – 1946 m) se situează în sectorul sud-vestic al Carpaţilor Meridionali, împreună cu Munţii Mehedinţi, închizând la sud arcul carpatic cuprins între Jiu şi Dunăre. În partea de est se remarcă grupul înălţimilor Straja – Mutu, iar în extremitatea de vest, Creasta Oslei. Pasul Vâlcan este o trecătoare situată la nivelul grupei vestice a Carpaților Meridionali, în partea estică a Munților Vâlcanului, la o altitudine de 1621 m, pe drumul judeţean (DJ664) Vulcan – Schela (drum ce străbate partea vestică a Parcului Naţional „Defileul Jiului”). În Pasul Vâlcan se găseşte cabana omonimă, la o distanţă de 7 km faţă de Oraşul Vulcan.

Depresiunile intramontane din Judeţul Hunedoara cu aspectul unor golfuri (Petroşani, Haţeg, Strei) reprezintă treapta de relief cea mai joasă. Culoarul Orăştiei este mărginit de Munţii Metaliferi şi Şureanu şi are un caracter deluros spre sud, iar spre nord este alcătuit din terase şi lunci. Defileul Mureşului este cuprins, pe teritoriul judeţului, între Localităţile Deva şi Zam şi reprezintă un culoar depresionar format dintr-o succesiune de defileuri şi bazine.

Județul Hunedoara este așezat pe cursul mijlociu al Râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei , Râul Mare, Crișul Alb și Jiu.

Munții Parâng fac parte din Carpații Meridionali, grupa muntoasă Parâng-Șureanu-Lotrului, cea mai mare ca suprafață dintre masivele muntoase ale României. De la est la vest măsoară aproximativ 50 de km iar de la nord la sud circa 25 km. Munții Parâng sunt delimitați la vest de Valea Jiului, iar la est de Râul Olteț și Râul Lotru. La nord sunt delimitați de Munții Șureanu, prin valea Râului Jiul de Est, iar spre sud, sunt delimitați de șirul Depresiunilor Novaci, și Baia de Fier.

Sunt străbătuți de cea mai înaltă șosea de la noi din țară, Transalpina, (2200 m), oferind imagini rar întâlnite. Pe cuprinsul întinderii Munților Parâng întălnim un vârf muntos de peste 2500 de metri, și anume, Vârful Parângul Mare (2519 m) și trei vârfuri de peste 2400 de metri, Gemănarea (2426 m), Stoinița (2421 m) și Cârja (2405 m) și aproximativ 15 vârfuri de peste 2300 m. Munții Parâng se remarcă prin masivitatea lor, care îi fac a fi asemănători cu Munții Făgăraș și prin multitudinea de lacuri glaciare (Mija, Câlcescu, Roșiile, Iezerul Înghețat) care îi aseamănă cu Munții Retezat. Faptul că pe traseele sale sunt puține cabane și refugii montane îl face să fie unul dintre cele mai sălbatice masive muntoase din România. Partea sa sudică se remarcă prin existența unor formațiuni calcaroase, care au dat naștere unor peșteri, cum ar fi: Peștera Muierilor, aflată pe valea Râului Galbena, și Peștera Polovragi, aflată pe valea râului Olteț.

Munții Parâng sunt menționați încă din antichitate. Eschil, – 500 î.Chr., iar mai apoi Herodot, povestesc într-o legendă despre Muntele Parangos, unde Prometeu a fost pedepsit de Zeul Jupiter să stea 3000 de ani în ținutul de piatră.

Stațiunea Parâng este situată la 15 km de Orașul Petroșani. Accesul către locație se realizează până în Petroșani pe drumul național DN66, de unde urmezi pentru înca 8 km drumul judetean DJ709F până în Zona Rusu. De aici, accesul către zona alpină Parâng se realizează printr-un telescaun, al doilea ca lungime din țară, dupa cel de la Borșa. Se poate ajunge cu trenul până în Gara Petroșani pe ruta Timișoara – Simeria – Craiova, iar apoi sunt de parcurs 5 km până la telescaun.

Distanțe: București – Petroșani 319 km; Timișoara – Petroșani 216 km; Cluj – Petroșani 220 km; Arad – Petroșani 265 Km; Craiova – Petroșani 172 Km;

Dacã vii dinspre Hațeg, în primul sens giratoriu din oraș faci stânga, iar dacã vii dinspre Tg. Jiu, la al treilea sens giratoriu din oraș faci dreapta pe str. Cloșca și continui pe str. Zorilor mergând numai înainte pânã la telescaun.

Turiștii pot opta pentru cazare în Zona Rusu, care se află la circa 1 kilometru distanță față de telescaun, prin partea dreaptă. O altă opțiune este Zona alpină Parâng, unde se ajunge cu telescaunul iarna sau în cazuri excepționale cu autoturismul 4×4, pe drumul ce pornește din fața Hotelului Rusu (când zăpada nu este viscolită).

Pârtia Sub Telescaun este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și se întinde pe lungimea de 2460 de metri. Are altitudinea de plecare la 1685 de metri, o diferență de nivel de 612 metri și ajunge la baza pârtiei la cota 1073 de metri. Este deservită de telescaun.

Pârtia Sub Telescaun 2 este o pârtie neagră cu grad ridicat de dificultate și se întinde pe lungimea de 367 de metri. Are altitudinea de plecare la 1685 de metri, o diferență de nivel de 103 metri și ajunge la sosire la cota 1582 de metri. Pârtia Sub Telescaun 2 din Parâng este dotată cu nocturnă și este deservită de teleski și telescaun.

Pârtia Spre Saivane este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și se întinde pe lungimea de 900 de metri. Are altitudinea de plecare la 1550 de metri, o diferență de nivel de 250 metri și ajunge la sosire la cota 1300 de metri. Pârtia Spre Saivane din Parâng este dotată cu nocturnă și este deservită de teleski.

Pârtia Euro Parâng este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și se întinde pe lungimea de 600 de metri.

Pârtia Poiana este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și se întinde pe lungimea de 250 de metri. Are altitudinea de plecare la 1500 de metri, o diferență de nivel de 70 metri și ajunge la sosire la cota 1430 de metri. Pârtia Poiana din Parâng este deservită de teleski.

Pârtia “B” este o pârtie neagră cu grad ridicat de dificultate și se întinde pe lungimea de 1200 de metri.

Pârtia Slima este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și se întinde pe lungimea de 600 de metri.

Pârtia V este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și se întinde pe lungimea de 2000 de metri.

Pârtia Parâng este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și se întinde pe lungimea de 2400 de metri.

Pârtia Poiana Mare este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și se întinde pe lungimea de 800 de metri.

Întregul domeniu schiabil Parâng este deservit de instalații de transport prin cablu, reprezentate de teleski și telescaun. 

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Parâng pentru sezonul 2014-2015:

Tarife pentru sezonul 2011-2012:

Urcarea cu telescaunul în Stațiunea Parâng se realizează pe mai multe categorii, cu diferite prețuri și pe diferite distanțe.

O urcare costă 10 lei, 1 urcare și 1 coborâre (1 tură) costă 15 lei, 4 ture costă 45 de lei, 6 ture costă 70 de lei, iar 10 ture costă 120 de lei. Pentru Telescaun (Pilon 17 – Sosire) 1 urcare costă 2.5 lei, iar 10 urcări costă 18 lei. Pentru Teleski se folosește cartela magnetică cu puncte, iar pentru o singură urcare cu teleskiul în Parâng se anulează 2 puncte. Există cartele magnetice cu 20 de puncte la prețul de 19 lei, cu 40 de puncte la 37 de lei, cu 80 de puncte la 70 de lei și cu 120 de puncte la 100 de lei.

Închirierea echipamentului de ski (schiuri, clăpari și bețe) sau snowboard (placa și bocancii de snowboard) costă 30 de lei.

Telefon Telescaun Stațiunea Parâng: 0254545371; 0254542293; 0254542132

Pe lângă telescaunul existent, se mai dorește construirea unei noi linii pe care să funcționeze cel de-al doilea telescaun ce va pleca din zona Rusu.

Staţiunea Pasul Vâlcan este cea mai nouă zonă schiabilă din Valea Jiului, situată pe drumul dintre Orașul Vulcan și pas.

Județul Hunedoara se învecinează cu Județele Arad, Timișoara și Caraș-Severin, la vest, cu Județul Alba la est și cu Județele Vâlcea și Gorj la sud. Județul cuprinde unităţi de relief distincte, regiunile muntoase ocupând o pondere majoritară. Depresiunile intramontane şi colinare, zonele depresionare şi defileurile completează structura reliefului din cuprinsul judeţului.

Carpaţilor Meridionali le aparţin masivele înalte şi mijlocii din sudul şi sud-estul judeţului, în timp ce Carpaţii Occidentali cuprind masivele mici şi mijlocii din vest şi nord. Din punct de vedere al treptelor de altitudine, etajul montan este compus din subetajul alpin (zone întinse din Munţii Retezat, Godeanu, Parâng şi parţial Ţarcu) şi subetajul de pădure (zonele medii şi joase din Munţii Retezat, Godeanu, Ţarcu, Parâng, aşa-numitul Podiş Dacic din Munţii Şureanu, Poiana Ruscă, Metaliferi şi Masivul Găina). Munţii Vâlcan (cu altitudinea maximă în Vârful Vâlcan – 1946 m) se situează în sectorul sud-vestic al Carpaţilor Meridionali, împreună cu Munţii Mehedinţi, închizând la sud arcul carpatic cuprins între Jiu şi Dunăre. În partea de est se remarcă grupul înălţimilor Straja – Mutu, iar în extremitatea de vest, Creasta Oslei. Pasul Vâlcan este o trecătoare situată la nivelul grupei vestice a Carpaților Meridionali, în partea estică a Munților Vâlcanului, la o altitudine de 1621 m, pe drumul judeţean (DJ664) Vulcan – Schela (drum ce străbate partea vestică a Parcului Naţional „Defileul Jiului”). În Pasul Vâlcan se găseşte cabana omonimă, la o distanţă de 7 km faţă de Oraşul Vulcan.

Depresiunile intramontane din Judeţul Hunedoara cu aspectul unor golfuri (Petroşani, Haţeg, Strei) reprezintă treapta de relief cea mai joasă. Culoarul Orăştiei este mărginit de Munţii Metaliferi şi Şureanu şi are un caracter deluros spre sud, iar spre nord este alcătuit din terase şi lunci. Defileul Mureşului este cuprins, pe teritoriul judeţului, între Localităţile Deva şi Zam şi reprezintă un culoar depresionar format dintr-o succesiune de defileuri şi bazine.

Județul Hunedoara este așezat pe cursul mijlociu al Râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei , Râul Mare, Crișul Alb și Jiu.

În data de 4 februarie 2011 a avut loc inaugurarea telegondolei, proiect cofinanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, împreună cu Consiliul Local Vulcan. Acesta face parte din programul Schi în România, ce vizează dezvoltarea domeniului schiabil în tară. Cele 73 de gondole pornesc de la marginea Oraşului Vulcan, până în Staţiunea Pasul Vâlcan, la cota 1310, pe un traseu cu lungimea de 3500 m. La staţia superioară a telegondolei se vor amenaja pârtii de ski și snowboard cu instalaţii de nocturnă, instalaţii de zăpadă artificială şi telescaune, toate contribuind la dezvoltarea Văii Jiului.

Pârtia de ski și snowboard Pasul Vâlcan, recent modernizată, este situată în stațiunea cu același nume, în apropiere de Municipiul Vulcan. Trecătoare se află la granița dintre Județele Gorj și Hunedoara, pe drumul Vâlcan – Schela (DJ664) – ce străbate partea vestică a Parcului Național „Defileul Jiului”. Această șosea (nemodernizată) are ca origine sudică Drumul European 79 (DN66) în dreptul Comunei Turcinești, pentru a trece apoi prin Schela și Pasul Vâlcan, coborând ulterior în Orașul Vulcan.Locuri de cazare pentru Pasul Vâlcan se găsesc pe tot drumul spre pârtie, iar în apropiere sunt cabane și pensiuni într-un continuu proces de dezvoltare.

Pârtia Pasul Vâlcan este o pârtie albastră cu un grad mic de dificultate cu lungimea de 340 de metri. Altitudinea de plecare este la 1317 metri, are o înclinație de 16% și o diferență de nivel de 61 de metri. Se desfășoară pe lățimea de 40 de metri și suprafața de 1,3 hectare și are altitudinea de sosire la 1256 de metri. Pârtia Pasul Vâlcan are o capacitate de până la 600 de persoane și este deservită de un teleski. Zona este într-un continuu proces de modernizare, iar domeniul skiabil se dorește a avea lungimea totală de 30 de kilometri, întinzându-se pe 13,6 hectare.

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Pasul Vâlcan, pentru sezonul 2014-2015:

Tarifele instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) în Stațiunea Pasul Vâlcan, pentru sezonul 2014-2015 sunt:

Pârtia Cheile Buții aparține de Orașul Uricani din regiunea Valea Jiului, sudul Județului Hunedoara, România.

Cu o deschidere largă spre est și tot mai îngustă spre vest, Uricani este una din porțile principale de intrare în Parcul Național Retezat. Este o bijuterie a naturii, cu un relief sălbatic ce oferă privirii imagini inegalabile și creste ce au custuri dantelate și multe căldări glaciare. Pârâul Buta izvorăște din partea sudică a Munților Retezat și se varsă în Jiul de Vest. Înainte de vărsare, pârâul traversează Cheile Buții, zonă ce surprinde prin frumusețea și varietatea formelor, situată pe flancul sudic al Munților Retezat, la ieșirea din Localitatea Uricani.

Cheile reprezintă o succesiune de meandre încătușate cu versanți foarte abrupți, cu înclinări ce depășesc 60 de grade și care uneori ajung până la 100 m înălțime, oferind peisaje extraordinare. Dacă ajungi iarna prin acest loc, trebuie să știi că aici este amenajată o pârtie de ski și snowboard, preferată mai ales de cei care se feresc de zonele aglomerate din stațiunile celebre.

Orașul Uricani este situat în partea vestică a Depresiunii Petroșani, la poalele Munților Retezat și a Munților Vâlcan, pe Jiul de Vest, la altitudinea de 650-750 de metri. Este cel mai lung oraș din România. Zona în care se află localitatea face parte din cadrul Carpaților Meridionali, în grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Mai este denumită Depresiunea tectono-erozivă Valea Jiului sau Petroșani. Este cel mai vestic oraș din Valea Jiului, fiind situat la poalele Munților Retezat și Vâlcan. Este străjuit la nord de Vârfu Mare (1509 m), poreclit și “Cele Trei Stânci“, iar la sud de Vârful Coarnele, care se ridică la peste 1780 de metri.

Județul Hunedoara se învecinează cu Județele Arad, Timișoara și Caraș-Severin, la vest, cu Județul Alba la est și cu Județele Vâlcea și Gorj la sud. Județul cuprinde unităţi de relief distincte, regiunile muntoase ocupând o pondere majoritară. Depresiunile intramontane şi colinare, zonele depresionare şi defileurile completează structura reliefului din cuprinsul judeţului.

Carpaţilor Meridionali le aparţin masivele înalte şi mijlocii din sudul şi sud-estul judeţului, în timp ce Carpaţii Occidentali cuprind masivele mici şi mijlocii din vest şi nord. Din punct de vedere al treptelor de altitudine, etajul montan este compus din subetajul alpin (zone întinse din Munţii Retezat, Godeanu, Parâng şi parţial Ţarcu) şi subetajul de pădure (zonele medii şi joase din Munţii Retezat, Godeanu, Ţarcu, Parâng, aşa-numitul Podiş Dacic din Munţii Şureanu, Poiana Ruscă, Metaliferi şi Masivul Găina). Munţii Vâlcan (cu altitudinea maximă în Vârful Vâlcan – 1946 m) se situează în sectorul sud-vestic al Carpaţilor Meridionali, împreună cu Munţii Mehedinţi, închizând la sud arcul carpatic cuprins între Jiu şi Dunăre. În partea de est se remarcă grupul înălţimilor Straja – Mutu, iar în extremitatea de vest, Creasta Oslei. Pasul Vâlcan este o trecătoare situată la nivelul grupei vestice a Carpaților Meridionali, în partea estică a Munților Vâlcanului, la o altitudine de 1621 m, pe drumul judeţean (DJ664) Vulcan – Schela (drum ce străbate partea vestică a Parcului Naţional „Defileul Jiului”). În Pasul Vâlcan se găseşte cabana omonimă, la o distanţă de 7 km faţă de Oraşul Vulcan.

Depresiunile intramontane din Judeţul Hunedoara cu aspectul unor golfuri (Petroşani, Haţeg, Strei) reprezintă treapta de relief cea mai joasă. Culoarul Orăştiei este mărginit de Munţii Metaliferi şi Şureanu şi are un caracter deluros spre sud, iar spre nord este alcătuit din terase şi lunci. Defileul Mureşului este cuprins, pe teritoriul judeţului, între Localităţile Deva şi Zam şi reprezintă un culoar depresionar format dintr-o succesiune de defileuri şi bazine.

Județul Hunedoara este așezat pe cursul mijlociu al Râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei , Râul Mare, Crișul Alb și Jiu.

Accesul în zona Cheile Buții se face pe Drumul Național DN66A, ce pleacă din Petroșani până la Câmpu lui Neag, iar de acolo, de-a lungul unui drum pietruit ce datează încă de pe vremea romanilor, pătrunde în Cheile Buții spre amonte. DN66A continuă mai departe prin munți, unde o porțiune a fost reasfaltată pentru a ajunge apoi pe Valea Cernei.
La Uricani se ajunge pe DN66A, varianta vestică a DN66. Poreclit “Drumul lui Băsescu“, acesta leagă orașul de Lupeni, Vulcan, Petroșani și, pe când va fi definitivat, de Băile Herculane.
Orașul se află la 29 km de Petroșani și la 125 km de localitatea Deva, reședința Județului Hunedoara.

Cazare pe lângă Pârtia Cheile Buții se găsește la Complexul Cheile Buții și în localitatea Câmpu lui Neag.

Pârtia Cheile Buții este o pârtie albastră cu un grad de dificultate mediu și are lungimea de 400 de metri. Altitudinea de plecare este la 1099 de metri, are diferența de nivel de 60 de metri și altitudinea de sosire la 1039 de metri. Pârtia Cheile Buții are suprafața de 1,4 hectare și este deservită de o instalație de transport pe cablu – teleski. Nu are nocturnă și nici tunuri de zăpadă artificială.

Există un centru de închiriere echipament de ski și snowboard la baza Pârtiei Cheile Buții.

Pârtia Cheile Buții este preferată de cei care se feresc de zonele aglomerate din stațiunile celebre. Este deschisă mai ales în weekend, atunci când în zonă se găsesc mai mulți turiști.