Proiectul Pârtiilor Rarău – Câmpulung Moldovenesc, sistarea finanțelor și soluții

Proiectul pentru construirea Pârtiilor Rarău – Câmpulung Moldovenesc, a fost aprobat în aprilie 2009, printr-o hotărâre a guvernului Boc, şi urma să fie finanţat din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin programul „Schi în România”. Chiar ministrul de atunci al turismului, Elena Udrea, a ajuns la Câmpulung Moldovenesc pentru semnarea contractului de finanţare. Valoarea totală a proiectului era de 107,6 milioane de lei, perioada de executare a lucrărilor fiind 2011-2014. Licitaţia pentru execuţia lucrărilor a fost câştigată de asocierea firmelor SC Acomin SA Cluj-Napoca şi SC Instcomp SA Suceava. Pârtiile sunt amplasate în partea de sud-est a Staţiunii Câmpulung Moldovenesc, pe versantul nordic al Muntelui Rarău.

Domeniu schiabil unic în România

Pârtia (formată din 2 pârtii, una în prelungirea alteia) construită pe versantul nordic, într-o zonă unde zăpada se topeşte abia spre sfârşitul primăverii, urma să devină cea mai lungă din Moldova. Construită după standarde internaţionale, pârtia beneficiază de o instalaţie de telegondolă cu o capacitate de transport de 1008 persoane pe oră.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

“Domeniul schiabil oferit prin această investiţie va fi unic în România prin legătura pe care o oferă cu intravilanul de pe Masivul Rarău şi prin spectaculozitatea traseului. În premieră naiţonală se va realiza un domeniu schiabil cu o lungime totala de 4,5 km şi o diferenţă de nivel de 800 de metri. Pârtia a fost proiectată datorită configuraţiei terenului şi deservirii de instalaţiile de transport pe cablu în doua tronsoane, inferior şi superior”, se arată într-o prezentare a proiectului publicată pe pagina de internet a Primăriei Câmpulung Moldovenesc.

Primul tronson, cu valoarea estimată de 71,1 milioane de lei, are o lungime de 2514 metri, baza fiind la altitudinea de 756 de metri, ajungându-se la altitudinea de 1220 de metri. Al doilea tronson, cu o valoare de 36,5 milioane de lei, are o lungime de 1397 de metri, fiind situat între 1220 şi 1640 de metri altitudine.

Proiectul mai include realizarea de parcări auto şi drumuri de acces, instalaţie artificială de înzăpezit şi lac de acumulare, alimentare cu energie electrică, instalaţie de iluminat nocturn, clădire administrativă, bileterie electronică, maşină de bătut zapada şi alimentare cu apă şi canalizare.

Situația proiectului sistat, conform Primăriei Câmpulung Moldovenesc.

Pârtii de schi omologate şi transport pe cablu în Masivul Rarău, cu conexiune la trupul izolat intravilan Rarău

Amplasamentul investiției este la km 5 pe drumul județean DJ175A, Câmpulung Moldovenesc – Chiril, pe versantul nordic al Muntelui Rarău.
Valoarea invetiției tronson I – 71.105.289,23 lei
Valoarea lucrărilor executate tronson I – 49.848.099,88 lei
Valoarea lucrărilor decontate tronson I – 44.479.722,99 lei
Valoare lucrări executate în anul 2012 şi nedecontate tronson I – 5.368.376,89 lei.
Lucrări rămase de executat şi decontat tronson I – 21.257.189,35 lei.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Valoarea invetiției tronson II – 36.524.963 lei
Lungime pârtie – 1649 m, Lungime traseu telegondolă – 1397 m, Pantă medie – 21,5%, Lăţime medie – 35,2 m.

Stadiul lucrărilor se prezintă după cum urmează:

Obiectiv Transport pe cablu de tip telegondolă cu 8 locuri

Acest obiectiv are o lungime de 2514 m, zona de plecare este situată la cota 765, iar zona de sosire este situată la cota 1220, capacitatea de transport a instalației este de 1008 persoare/oră. Instalația este finalizată încă din luna august 2012, instalație pentru care s-a obținut autorizare ISCIR cu nr. 34/364 din 11.10.2012, deci instalația este în perfectă stare de funcționare. Datorită faptului că volumul lucrărilor rămase de executat, a fost unul destul de mare, instalația de transport pe cablu a fost introdusă în conservare.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Obiectiv Pârtie de schi tronson I

Acest obiectiv are o lungime de 2800 m, pleacă de la cota 1220 şi soseşte la cota 765. Lățimea pârtiei variază de la 30 m în zona de plecare la 80 m în zona de sosire. Panta medie a acestui tronson este de 16,6%, ceea ce o face să se încadreze într-o pârtie de categorie uşoară spre medie. Pârtia este profilată în proporție de 80% (au mai rămas zona de plecare şi zona de mijloc), sunt executate drenurile de suprafață, a fost executată prima însămânțare, au mai rămas de executat rigolele longitudinale, însămânțarea a doua şi un podeț tubular.
Pârtie schi tronson 1 – plecare de la staţia intermediara (cota 1220 m)
Pârtie schi – tronson 1 (cota 900 m, strat de zapadă 70 cm)
Pârtie schi – tronson 1 (sosire staţie de plecare)

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Obiectiv Parcare şi drum de acces

Acest obiectiv se amenajează în zona de sosire la cota 765, s-au executat protecțiile de maluri, podul de acces şi lucrările de terasamente în proporție de 70%. Au mai rămas de executat zidurile de sprijin, diferența lucrărilor de terasamente, lucrările de asfaltare şi de execuție a trotuarelor.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Obiectiv Clădire anexă

Acest obiectiv este executat în proporție de 40%, zidăria este executată pentru parter şi mansardă. Mai sunt de executat acoperişul, tâmplăria, instalațiile electrice, termice şi sanitare  şi amenajările interioare.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Obiectiv Alimentare cu energie electrică şi iluminat pârtie

Acest obiectiv presupune racordarea cu energie electrică a obiectivului de la Km 2+100 DJ175A cu rețea de medie tensiune, montarea a două transformatoare, unul de 1500 KVA la baza pârtiei şi unul de 650 KVA în zona intermediară şi montarea în şanţ pe ambele părți ale pârtiei de 5,6 km rețea de joasă tensiune pentru iluminatul pârtiei. Lucrările de racordare pe medie tensiune sunt executate 100%, sunt montate transformatoarele, iar reţeaua de joasă tensiune este executată în proporție de 50%. Mai sunt de executat 50% din rețeaua de joasă tensiune şi montajul stâlpilor de iluminat.

Obiectiv Captare şi instalație de înzăpezit artificial

Bazinul pentru captare apă necesară pentru înzăpezit artificial este situat la cota 1180 şi este executat în proporție de 40%. Instalația de înzăpezit, formată din conducte de înaltă presiune, este executată în proporție de 70%, s-au montat 2300 m conductă şi 10 cămine pentru racordul tunurilor de zăpadă. Au rămas de executat 500 m de conductă de înaltă presiune, achiziţionarea a nouă tunuri de zăpadă şi construcția stației de pompare care se află în apropierea bazinului de captare.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Obiectivele Maşina de bătut zăpada şi Bileteria electronică nu au fost achiziționate și vor fi achiţizionate la sfârşitul lucrărilor de construcţii.
Datorită faptului că această investiție nu este valorificată şi pusă în funcțiune, Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc trebuie să cheltuie lunar o sumă destul de consistentă pentru a asigura paza obiectivului, cheltuieli cu combustibil pentru verificarea investiției în întregime pe cei 3 km şi să achite costurile cu reviziile care se execută în perioada de conservare şi care se ridică la 11.100 lei/revizie.

„În 2012, au fost executate lucrări în valoare de 7.1 milioane de lei, sumă pentru care Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc a transmis către minister solicitare de alocare de fonduri pentru decontarea lucrărilor executate, dar suma a rămas sa fie decontată în anul 2013. Cu toate intervenţiile făcute de Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc, Consiliul Judeţean Suceava, parlamentarii din Judeţul Suceava, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la Ministerul Economiei şi la Autoritatea Naţională pentru Turism, pâna la această dată nu s-au alocat sumele restante pentru plata datoriilor şi pentru continuarea lucrărilor. Mai mult, Curtea de Conturi ne-a obligat să înregistrăm facturile în contabilitatea primăriei şi aşa ne-am trezit cu arierate de şapte milioane de lei. Iar în septembrie am primit o adresă de la ministrul Grapini în care ni se spune că nu vom primi finanţare”, a explicat Mihăiţă Negură, primarul Municipiului Câmpulung Moldovenesc.

Lucrările la primul tronson al pârtiei de schi au fost deja executate în proporţie de 80%, dar pentru ca investiţia să fie dată în folosinţă ar mai fi nevoie de 19,4 milioane de lei, asta pe lângă suma restantă de 7,1 milioane de lei. Valoarea totală a tronsonului I este de 71.1 milioane de lei, din care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a alocat în perioada 2009 – 2012, suma de 44.4 milioane de lei, iar contribuţia Consiliului Local Câmpulung Moldovenesc a fost de 298.105 lei.

Primăria Câmpulung Moldovenesc, în pragul falimentului

Din cauza facturilor pe care Ministerul Dezvoltării refuză să le plătească, Primăria Câmpulung Moldovenesc a ajuns în top 10 localităţi îndatorate din ţară. O hotărâre a Guvernului Ponta obligă administraţiile publice să achite, lunar, câte 5% din arierate. În cazul Municipiului Câmpulung Moldovenesc ar însemna suma de 900.000 de lei pentru ultimele două luni ale anului. Cum în bugetul local aceşti bani nu există, primarul Mihăiţă Negură se teme că s-ar putea trezi cu conturile blocate.

Pârtia de schi ar putea salva Staţiunea Câmpulung Moldovenesc

„Datorită expunerii nordice şi amplasării într-o zonă în care zapada nu se topeşte în totalitate până în luna aprilie, investiţia devine foarte eficientă şi, fiind realizată conform normelor internaţionale, pârtia constituie un obiectiv turistic de agrement de mare interes pentru turiştii români şi străini care vizitează zona. Pentru Municipiul Câmpulung Moldovenesc, acestă investitie reprezintă însă o importantă sursă de venituri pentru administraţia locală şi pentru populaţie, industria turismului fiind în momentul de faţă singura direcţie sigură de dezvoltare a zonei”, apreciază primarul Mihăiţă Negură.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

În condiţiile dispariţiei mineritului, închiderii unor întreprinderi mari, cum ar fi fabrica de încălţăminte „Montana” şi filatura de tip bumbac (n.r. filatura = Unitate industrială care se ocupă cu transformarea fibrelor textile în fire), procesului de închidere al fabricii de mobilă și restrângerii activității fabricii de lapte „Rarăul”, locuitorii municipiului şi ai localităţilor învecinate găsesc tot mai greu locuri de muncă şi surse de venit. Construcţia pârtiei ar putea duce la investiţii în unități de cazare şi servicii turistice.

„Vor avea de lucru constructorii, transportatorii de persoane şi marfă, meşterii populari, crescătorii de animale, agricultorii şi în general furnizorii de alimente cu specific local și va creşte foarte mult promovarea şi valorificarea resurselor locale pe piaţa turistică. Se vor crea foarte multe locuri de muncă în exploatarea directă a pârtiei: specialişti în transport pe cablu, mecanici, personal de manipulare şi întreţinere, monitori, ghizi, personal salvamont şi prim-ajutor medical, dar mai ales în noile structuri de primire turistică cu cazare sau alimentaţie publică”, susţine Mihăiţă Negură.

Motivul pentru care ar fi putut fi sistate fondurile pentru acest proiect

Locuitorii Municipiului Câmpulung Moldovenesc pun sistarea finanţării lucrărilor Proiectului Pârtiilor Rarău – Câmpulung Moldovenesc pe seama unei vizite buclucaşe în localitate a fostului ministrului delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini. Aflată într-o vizită de lucru în Judeţul Suceava, Maria Grapini a fost condusă pe şantierul pârtiei de schi. În vârful pârtiei, delegaţia a fost suprinsă de o ploaie torenţială. Pentru că maşina de teren în care se afla a trecut cu greu de torenţii formaţi pe munte, Maria Grapini s-a speriat şi a acuzat că viaţa i-a fost pusă în pericol. Ministrul le-a reproşat localnicilor că au dus-o pe munte, în noroi, în loc să discute în birou, cu planşe în faţă. Maria Grapini a plecat atunci foarte supărată din Câmpulung Moldovenesc şi localnicii bănuiesc că acesta este şi motivul pentru care investiţia nu a mai fost finanţată.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Motivaţia pentru care acest proiect trebuie realizat

Pârtia de schi din Masivul Rarău, este situată în vecinătatea sudică a Municipiului Câmpulung Moldovenesc, într-o zonă împădurită de pe versantul nordic al legendarului munte numit şi „Olimpul Bucovinei”. Datorită expunerii nordice şi amplasării într-o zonă în care zapada nu se topeşte în totalitate până în luna aprilie, investiţia devine eficientă. Proiectul Pârtiilor Rarău – Câmpulung Moldovenesc fiind realizat conform normelor internaţionale, constituie un obiectiv turistic de agrement de mare interes pentru turiştii români şi străini care vizitează zona.
Pentru Municipiul Câmpulung Moldovenesc, acestă investitie reprezintă însă o importantă sursă de venituri pentru administraţia locală şi pentru populaţie, industria turismului fiind în momentul de faţă singura direcţie sigură de dezvoltare a zonei.

Având în vedere închiderea fabricilor, întreprinderilor și oprirea mineritului din zonă, rata de somaj este foarte mare, iar acest proiect ar revigora sursele de venit și locurile de muncă.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Construcţia pârtiei la parametrii proiectaţi, cu capacitatea sa de deservire a circa 1000 persoane pe oră, duc inevitabil spre nevoia de investiţii masive în structuri de primire turistica şi de dezvoltare a serviciilor specifice, primăria având deja semnale ale potenţialior investitori care doresc să construiască hoteluri, pensiuni sau cabane, şi care să permită găzduirea amatorilor de schi până la un număr corespunzător capacităţii de transport a telegondolei (circa 10000 persoane/zi).
Prin noul PUG aflat în execuţie, administraţia locală a prevăzut zone cu terenuri adecvate construcţiei de structuri turistice, prin concesiunea cărora se pot suplimenta substanţial veniturile la bugetul local, în afara veniturilor directe din exploatarea pârtiei.
Este evident că în aceste condiţii, odată cu realizarea pârtiei se vor dezvolta pe orizontală foarte multe alte activităţi adiacente, care vor aduce locuri de muncă şi o substanţială creştere a nivelului de trai în Municipiul Câmpulung Moldovenesc şi zonele învecinate: vor avea de lucru constructorii, transportatorii de persoane şi marfă, meşterii populari, crescătorii de animale, agricultorii şi în general furnizorii de alimente cu specific local, vor creşte foarte mult promovarea şi valorificarea resurselor locale pe piaţa turistică.
Se vor crea foarte multe locuri de muncă în exploatarea directă a pârtiei (specialiști în transport pe cablu, mecanici, personal de manipulare şi intreţinere, monitori, ghizi, personal salvamont şi prim ajutor medical), dar mai ales în noile structuri de primire turistică cu cazare sau alimentaţie publică (administratori, recepţioneri, barmani, ospătari, bucătari, cameriste, personal administrativ, etc)
Se poate concluziona că finalizarea în întregime a Pârtiilor Rarău – Câmpulung Moldovenesc Masivul Rarău nu este o chestiune opţională, ci una de-a dreptul vitală pentru prezentul şi viitorul întregii zone turistice a Câmpulungului Moldovenesc.

Ce soluție a găsit CL Câmpulung Moldovenesc pentru proiect

Şansele ca Guvernul să asigure achitarea datoriilor la lucrările executate deja la pârtia de schi de pe Masivul Rarău sunt reduse, susţine primarul Municipiului Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, arătând că împreună cu consilierii locali urmează să ia o decizei soluționară, astfel încât anul viitor să fie achitate datoriile către firmele care au executat deja lucrările.

Potrivit edilului-şef câmpulungean, prin valorificarea masei lemnoase exploatate de pe cele aproape 4000 de hectare de pădure ale municipiului, Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc ar putea achita datoriile de peste 6 milioane de lei către firmele care au efectuat lucrări la pârtia de schi din Rarău.

„A existat o propunere a majorităţii consilierilor locali ca din exploatarea în regim silvic a pădurii aparţinând municipalităţii să putem achita aceste datorii”, a spus Negură, care a menţionat că va trebui ca această propunere să fie concretizată printr-un proiect de hotărâre care apoi să fie adoptat în Consiliul Local.

El a explicat că într-o asemenea situaţie, Primăria va organiza o licitaţie publică pentru exploatarea în regim silvic, conform amenajamentelor, a pădurii, iar câştigătorul licitaţiei să achite, în avans, contravaloarea care să acopere datoria către firmele ce au executat lucrările la pârtie.

„Oricum, noi organizăm periodic licitaţii publice pentru exploatarea masei lemnoase în regim silvic, conform amenajamentului silvic aprobat”, a mai precizat primarul.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Negură a mai spus că a încercat să convingă firmele care au efectuat lucrările la pârtie să accepte o eşalonare pe mai mulţi ani, dar nu au acceptat. „Sunt obligat prin legea finanţelor publice ca la construirea bugetului pe 2014 să fie inclus, la primul punct, achitarea integrală a acestor datorii”, a adăugat primarul. El a subliniat că municipiul nu poate accesa un împrumut pentru plata datoriilor, întrucât gradul de îndatorare depăşeşte 80%.

Negură a mai arătat că a discutat cu preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, pentru ca municipiul să fie sprijinit cu suma de 330.000 de lei pentru a reuşi să achite în noiembrie şi decembrie o parte din datorie care acum se ridică la 6,3 milioane de lei.

„Din ianuarie urmează să ne descurcăm singuri. La nivel guvernamental nu e nicio şansă să primim fonduri în bugetul pentru anul 2014. După ce plătim datoria vom găsi soluţii să atragem resurse pentru a continua lucrările, cel mai probabil în regim de parteneriat public-privat”, a spus Negură.

Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc a înregistrat arierate de 7,1 milioane de lei după ce, în urma unui control al Curţii de Conturi, municipalitatea a fost obligată să includă facturile nedecontate către firmele care au executat lucrările la pârtia de schi în contabilitatea proprie, deşi programul “Schi în România” prevedea că acestea sunt de competenţa Ministerului Turismului.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Primarul din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, a declarat că lucrările de execuţie la pârtia de la Câmpulung Moldovenesc sunt făcute printr-un program guvernamental, iar până anul trecut decontările erau făcute de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, care a decontat lucrări de zece milioane de euro. El a arătat că lucrările executate anul trecut până în luna octombrie nu au mai fost decontate de ministerul de resort, deşi guvernanţii au promis că vor fi finanţate în vederea finalizării pârtiile de schi care au un grad de execuţie de 80%, cum este şi cazul Pârtiilor Rarău – Câmpulung Moldovenesc.
Lucrările ar fi trebuit finalizate la sfârşitul anului 2013, dar au fost sistate din lipsa finanţării.

Acest proiect cuprinde, pe lângă dezvoltarea turismului în România și crearea de noi pârtii, mărirea domeniul schiabil din țara noastră. Pe lîngă “scuza facilă”, credem noi (Echipa SSS), există doar interese politice. Nu ne interesează să ne afiliem cu ele, să le înțelegem sau să le contestăm.

Ceea ce nu înțelegem este lipsa de logica a conducerii guvernului actual (2014- Guvernul Ponta), în condițiile în care 80% din proiect este gata?  Nu vrem să înțelegem politica, dar nu putem să nu ne întrebăm dacă nu ar trebui să fie mai importante interesele oamenilor decât ambițiile și jocurile politice? Politica ar trebui să fie despre oameni, iar în aceste condiții ne întrebăm de ce nu se finalizează un proiect care ar relansa din punct de vedere economic Localitatea Câmpulung Moldovenesc și ar oferi oamenilor din zonă locuri de muncă?

Surse: Primăria Câmpulung Moldovenesc, adevărul.ro și newsbucovina.ro