Staţiunea climaterică Izvoare se află la 926 m altitudine (32 km de Baia Mare, reşedinţa Judeţului Maramureş), pe un platou vulcanic, înconjurat de brazi, sub Vârful Igniş, în partea de SV a Munţilor Gutâi. În apropiere se află pitoreştile chei ale Tătarului şi Creasta Cocoşului, un munte spectaculos, plin de legende.

Maramureș este un județ în regiunea Transilvania din România. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din patru zone (etno-folclorice) distincte: Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Țara Maramureșului (jumătatea de nord-est a Maramureșului Istoric) și Țara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare. Județul Maramureș este situat în partea de nord a țării, fiind delimitat de județele Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava, la nord având frontiera cu Ucraina. Județul are un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic. Zona montană, aparținând Carpaților Orientali, reprezintă 43% din suprafața județului, zona colinară (dealuri, podișuri și piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci și terase), restul de 27%. Principalele unități montane sunt: Munții Rodnei (cei mai înalți), Munții Maramureșului și lanțul vulcanic Igniș-Gutâi-Țibleș. Rețeaua hidrografică este reprezentată de principalele râuri: Tisa, Vișeu, Iza, Lăpuș și Someș. Relieful este predominant muntos, în general accidentat, înălțimile variind între 200 m în depresiuni și 2300 m pe culmile munților. Are aspectul unui larg amfiteatru natural. Depresiunea Maramureșului este înconjurată de munți în totalitate, la sud-vestul ei aflându-se Munții vulcanici Oaș, Gutâi și Țibleș, la est Munții Maramureșului și la sud-est Munții Rodnei (cu Vf. Pietrosu-2303 m), cu creste ascuțite și prelungi, abrupturi impunătoare și văi pitorești. Clima este diferențiată, în funcție de diversitatea formelor de relief, temperat continentală, cu vânturi din direcția sud-vest și sud-est; 275 de zile din an au valori pozitive de temperatură. Precipitațiile atmosferice sunt printre cele mai ridicate din țară.

Începutul istoric al locului numit Izvoarele este marcat de luna iunie a anului 1934. Atunci, un grup de excursioniști ai Societății Carpatine Ardelene a vizitat Valea Șturului, la Izvoare, au trecut pe la Vârful Igniș, coborând apoi în Chiuzbaia.

Această excursie a fost făcută la invitația Secției de Turism Gutinul. Cu această ocazie, membrii micii expediții au constatat că în acea zona nu există un traseu marcat, un loc de odihnă special amenajat sau o cabană turistică. Atunci au stabilit ca prioritate construirea unei cabane, care avea să fie utilă mai ales în perioada de iarnă.

În acei ani, turiștii care veneau să schieze în fiecare weekend se adunau în număr de 40-50 și nu aveau unde să se cazeze în apropierea pârtiei. În iarna anului 1937, secţia sporturi de iarnă a clubului „Phonix”, condusă de antrenorului austriac Carol Baldauf, face aici primele cursuri de schi. Antrenamentele aveau loc în Apropierea Casei de adăpost a Societăţii Carpatine Ardelene.

Sursa: statiuneaizvoare.ro

Urmând traseul drumului județean DJ183B, prin care locația este legată de Orașul Baia Mare, accesul spre Stațiunea Izvoare se face pe DJ183, Baia Mare-Firiza-Valea Neagră-Săpânța, de la Valea Neagră pâna în ”Poiana Soarelui” fiind aproximativ 10 kilometri. În total sunt aproape 30 de km.

La Izvoare există locuri de CAZARE în două hoteluri (ambele fiind de trei stele), pensiuni și cabane. Există, de asemenea, și un restaurant în zonă.

Pârtia Brazi este o pârtie roșie cu dificultate medie și are lungimea de 250 de metri. Are altitudinea de plecare la 910 metri, are o diferență de nivel de 35 de metri și altitudinea de sosire la 880 de metri. Pârtia Brazi din Stațiunea Izvoare este deservită de teleski și are în dotare și un snowpark.

Pârtia Cora este o pârtie roșie cu un grad de dificultate mediu și are lungimea de 730 m. Are altitudinea de plecare la 1025 de metri, are o diferență de nivel de 125 de metri și altitudinea de sosire la 890 de metri. Pârtia Cora din Stațiunea Izvoare este deservită de teleski.

Pârtia Poiana Soarelui este o pârtie albastră cu un grad de dificultate mic și are lungimea de 365 de metri. Are altitudinea de plecare la 1025 de metri, diferență de nivel de 50 de metri și altitudine de sosire la 950 de metri. Pârtia Poiana Soarelui din Stațiunea Izvoare beneficiază de iluminare nocturnă și este deservită de teleski. Este o pârtie pentru începători unde se folosesc numai abonamentele pe toată ziua.

Pârtia Izvoare 1 este o pârtie roșie cu un grad de dificultate mediu și are lungimea de 730 de metri. Are o diferență de nivel de 125 de metri și înclinația de 16,30%. Pe Pârtia Izvoare 1 din Stațiunea Izvoare se poate practica skiul alpin și este o pârtie prevăzută cu instalație de transport pe cablu-teleski.

Pârtia Izvoare 2 este o pârtie roșie cu un grad de dificultate mediu și are lungimea de 500 de metri. Are o diferența de nivel de 125 de metri și înclinația de 18%. Pârtia Izvoare 2 este prevăzută cu instalație de transport pe cablu-teleski bipost pe o lungime de 500 de metri.

Programul instalațiilor de transport pe cablu este de luni până duminică în intervalul 10.00 – 17:00;

Instalațiile nocturne funcționează în intervalul 20.00 – 22.00. Instalațiile de transport pe cablu pornesc cu minim 5 persoane.

Tarifele instalațiilor de transport pe cablu (teleferic) teleski pe sezonul 2012 – 2013: 1 urcare costă 4 lei, 10 urcări costă 40 de lei (25 de lei pentru copii), 20 de urcări costă 60 de lei (45 de lei pentru copii), ski-passul pentru o singură zi costă 80 de lei (60 de lei pentru copii).

Există un centru de închiriere de echipament sportiv la baza Pârtiei Cora. Tarifele pentru echipamentele complete de ski și snowboard sunt de 60 de lei pentru adulți și 40 de lei pentru copii. Echipamentul complet se mai poate închiria cu 15 lei pe oră.

www.statiuneaizvoare.ro

Coordonate GPS: N 47.75140 grade – E 23.71935 grade. Tel.: (+40)0736104275; e-mail:rezervare@statiuneaizvoare.ro ; office@statiuneaizvoare.ro

Pe lângă ski și snowboard mai există în Stațiunea Izvoare și alte metode de agrement, cum ar fi: tubing, plimbări cu snowmobil-ul sau cu sania trasă de cai și călărie montană.

 Comuna Cârlibaba este așezată în partea de nord-vest a Carpaților Orientali. Comuna este un punct de reper între Ardeal (Bistrița-Năsăud) prin Pasul Rotunda, Maramureș prin Pasul Prislop și Moldova prin Pasul Mestecăniș. Localitatea este traversată de Râul Bistrița-Aurie, care a fost de-a lungul timpului deosebit de important pentru istoria comunității. Centrul comunei este așezat la confluența acestui râu cu Pârâul Cârlibaba, în locul unde se despart Munții Țibăului, Obcina Mestecanișului și Munții Suhardului, care înconjoară comuna.

Clima este temperat-continentală de munte şi se caracterizează prin temperaturi medii anuale de + 3,9 grade Celsius.

Principalele formaţiuni vegetale din zonă sunt pădurile de molid, care urcă până la altitudinea de 1700 m şi ocupă peste 80% din teritoriul comunei. Parcul Național Munții Rodnei este cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaților Orientali, având o suprafață de 46339 ha.

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României (în Regiunea Moldova), între Pietrosul Călimanului (2022 metri) și Albia Siretului (233 metri), într-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central și nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită, cu o așezare în formă de amfiteatru. Reședința județului este Municipiul Suceava.

Judeţul se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu Judeţul Botoșani, la sud-est cu Judeţul Iași, la sud cu Judeţele Neamţ și Harghita, la sud-vest cu Judeţul Mures, iar la vest cu Judeţele Bistriţa Năsăud și Maramureș.

Zona de munte ocupă 65,4% din suprafața Județului Suceava și cuprinde munţi cu înălțimi între 800 si 2100 de metri. Principalele grupe de munți de pe teritoriul sucevean sunt: Munții Călimani, Munții Giumalău, Munții Rarău, Munții Stănișoarei, Munții Suhard, Munții Țibăului, Obcinile Bucovinei, Subcarpații Moldovei.

Munţii Bistriţei, şi în mod special partea nordică a crestei acestora, se impun în peisajul Ţării Dornelor prin culmile abrupte şi stâncoase, încă relativ bine împădurite. În partea de nord, Valea Bistriţei îi separă de Masivul Giumalău prin spectaculoasele Chei ale Zugrenilor – o secţiune prin două masive cristaline, cu pereţi abrupţi şi o diferenţă de nivel care ajunge până la circa o mie de metri.

În Munţii Bistriţei nu există infrastructură de cazare (cabane, refugii), însă este posibilă camparea. Cu excepţia traseului de creastă (Cheile Zugrenilor – Sat Păltiniş), celelalte trasee pot fi parcurse într-o singură zi, iar o parte dintre acestea pot fi străbătute şi pe bicicletă.

În cadrul zonei montane s-a dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai importantă este Depresiunea Dornei (cu două compartimente: Dorna și Neagra Șarului).

Zona de podiș și dealuri subcarpatice ocupă 34,6% din suprafața teritorială suceveană. Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali și Podișului Sucevei.

Zonele de podiș și dealuri subcarpatice sunt reprezentate de Podișul Sucevei și Subcarpaţii Neamţului, cu altitudini cuprinse între 300 și 500 de metri. Podișul Sucevei se împarte în Podișul Dragomirnei și Podișul Fălticeni, ce încadrează între ele Depresiunea Rădăuţi. Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile și terasele joase de-a lungul râurilor, prezentând ca principală caracteristică faptul că, pe mari întinderi, nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naștere zonelor cu exces de umiditate.

Spaţiul geografic al Judeţului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) si cu climă continental – moderată (partea de vest).

La Cârlibaba s-a făcut proiectul pârtiilor de schi și snowboard în 2003-2004 și abia în 2005 a fost inaugurată prima pârtie. Problema pe care le întâmpina autoritățile în 2005 era legată de lipsa locurile de cazare din zonă. Între timp noi construcții s-au ridicat și s-a mai deschis o pârtie. La Cârlibaba există zăpadă până-n luna aprilie și nu se formează ghiața ca pe alte pârtii, datorită poziției geografice.

Pârtiile din Cârlibaba sunt situate pe teritorul administrativ al Localității Cârlibaba, la aproximativ 120 de kilometri vest de Suceava, la 36 km de Vatra Dornei, aproape de Localitatea Iacobeni.

Accesul cu autoturismul se face dinspre Vatra Dornei, pe drumul european E58, iar la ieșirea din Iacobeni faci sânga pe DN18 spre Borșa.

Dinspre Sângeorz-Băi mergi pe DN17D până la intersecția cu DN18 unde faci dreapta.

Accesul se poate face și cu autobuzul sau pe calea ferată.

Ca loc de CAZARE se poate alege o pensiune din zona Ciocănești-Cârlibaba sau chiar un hotel.

Stațiunea de ski și snowboard Cârlibaba are în componență 2 pârtii: Pârtia Măgura 1 și Pârtia Măgura 2.

Pârtia Măgura 1 este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și 1000 de metri lungime. Altitudinea de plecare este situată la 900 de metri, are înclinația de 21% și diferența de nivel de 207 metri. Se desfășoară pe lățimea de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 693 de metri. Pârtia Măgura 1 este deservită de un teleski monopost, cu o capacitate de 400-500 de persoane pe oră, se întinde pe o suprafață de 4 hectare și este dotată cu 2 tunuri de producere a zăpezii artificiale și un ratrack.

Pârtia Măgura 2 este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și 535 de metri lungime. Altitudinea de plecare este situată la 818 metri, are înclinația de 24% și diferența de nivel de 125 metri. Se desfășoară pe o lățime de 30 de metri și are altitudinea de sosire la 693 de metri. Pârtia Măgura 2 este deservită de un teleski monopost, cu o capacitate de 400-500 de persoane pe oră, se întinde pe o suprafață de 1.6 hectare și este dotată cu 2 tunuri de producere a zăpezii artificiale și un ratrack.

Pentru iubitorii de off-piste sau powder există 2 posibilități, prin dreapta și stânga Pârtiei Măgura 1.

Programul de funcționare al pârtiilor de la Cârlibaba este sâmbăta și duminica în intervalul 09:00 – 16:00.

Prețul pentru o urcare cu teleskiul este de 4 lei.

Preţ echipament pentru ski, între 5-10 lei pe oră.

Principalul avantaj al Stațiunii de ski și snowboard Cârlibaba este lipsa cozii la ski-lift chiar și în zilele aglomerate.

Dezavantajul Stațiunii Cârlibaba este accesul relativ greoi până la baza pârtiilor. Din drumul principal e necesară parcurgerea unui drum de țară (forestier) prin comună, un drum foarte îngust, pe o distanță de 1 kilometru, dar cu o mașină echipată cu cauciucuri de iarnă nu ar trebui să fie probleme. La baza pârtiilor din Stațiunea Cârlibaba se află o cabană unde se poate servi o băutură caldă sau un sandwich (sendviș).