Întinzându-se pe un platou la baza muntelui Postăvarul care face parte din lanțul Carpaților Meridionali, stațiunea turistică Poiana Brașov, denumita și Poiana Soarelui, este un model de frumusețe.
Aflată la numai 12 kilometri de orașul medieval Brașov și la peste 1020 de metri altitudine, Poiana Brașov este o oază de liniște pentru toate categoriile de turiști în orice anotimp, dar în special iarna.
Clima montană tonifiantă oferă o temperatură medie anuală de 5°C (media temperaturii în iulie este de 14,5°C; media temperaturii în ianuarie este de -5°C) și precipitații ce depășesc 900 mm anual (frecvența averselor este mare). Stratul de zăpadă durează circa 120 de zile pe an.
Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf și particule care provoacă alergii, presiunea atmosferică relativ scăzută și ionizarea intensă sunt factorii naturali ce recomandă stațiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare și surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine și/sau pentru boli ale aparatului respirator.
Poiana Brașov este înconjurată de 4 mari masive muntoase: Postăvarul (altitudine maximă 1799 m), Piatra Craiului (altitudine maximă 2238 m), Bucegi (altitudine maximă 2505 m) și Piatra Mare (altitudine maximă 1848 m).
Plecând din stațiunea Poiana Brașov se poate ajunge la cabanele de pe Postăvarul (1602 m) și Cristianu Mare (1704 m), precum și la Cetatea Țărănească a Râșnovului (secolele XIV-XVII), aflată la 14 km distanță;
Locuri care pot fi vizitate în masivul Postăvaru sunt: Peştera de Lapte, Pietrele lui Solomon, Muchia Cheii (abruptul Itvig), Templul Idolilor (Bisericuţa Păgânilor), rezervaţia Tâmpa. Traseul Poiana Braşov-Vf. Cristianul Mare este deservit de două telecabine care îl parcurg în 5-6 minute.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Județul Brașov este situat în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanțuri muntoase: Carpații Orientali și Carpații Meridionali, învecinându-se cu județele: Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu și Mureș.

Relieful județului este format din munți, depresiuni și dealuri. Dintre acestea, munții ocupă aproximativ 40% din teritoriu, fiind amplasați, în marea lor majoritate, la marginea sudică a județului, între limita cu județul Sibiu, la vest, și limita cu județele Buzău și Covasna, la est. Văile traversate de Olt, culoarul Rucăr-Bran, pasurile Predeal, Predeluș, Bratocea și Tabla Buții, introduc pronunțate denivelări transversale în acest aliniament muntos, reducându-i masivitatea și individualizând o serie de masive.

Poziționarea geografică a județului Brașov, în centrul țării, favorizează dezvoltarea turismului sub diverse forme.Buna infrastructură feroviară și rutieră care asigură legătura cu capitala țării, dar și cu Europa occidentală, face ca aici să ajungă anual mai mult de 400.000 de vizitatori.

Între resursele naturale cu potențial turistic se numără Munții Carpați și dealurile care ocupă mai mult de jumătate din teritoriul județului Brașov, care oferă una dintre cele mai bine prezervate biodiversități din Europa. Elementele rare de floră și faună au determinat crearea a două parcuri naționale: Piatra Craiului, extins pe 15.000 de hectare și Bucegi, cu cel mai spectaculos peisaj alpin. Un al treilea parc, Munții Ciucaș, se află în curs de certificare.

Județul Brașov deține cele mai renumite mărci ale turismului montan din țară, mai ales pentru sporturile de iarnă, cum ar fi stațiunile turistice Poiana Brașov și Predeal, apreciate și pe plan internațional pentru posibilitățile pe care le oferă.

Clima județului Brașov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase.

Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme.

Fondată în 1895, Poiana Brașov a început prin a fi o zonă turistică pentru orașul Brașov. Prima construcție începută aici a fost în anul 1904.
Schiorii au urcat Postăvaru încă din 1895, iar în 1906 în Poiană a avut loc primul concurs de schi. Până în preajma lui 1950 staţiunea s-a menţinut în limitele dotărilor naturale. Doar câteva vilişoare sau cabane puteau fi zărite ici-colo.
În 1951, la Poiana Braşov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă. Cu această ocazie, se dă în folosinţă un modern hotel al sporturilor şi primul teleferic, Poiana-Postăvarul, pe o lungime de 2150 m. Dezvoltarea cea mai mare a staţiunii s-a petrecut în ultimii 30-40 de ani (începând cu 1975) când se construiesc noi hoteluri şi apar pârtii şi instalaţii de transport pe cablu.

În prezent, Stațiunea Poiana Brașov arată mai degrabă ca un oraș, decât ca o stațiune de ski și snowboard, deținând hoteluri și apartamente de lux și restaurante clasice.

Stațiunea Poiana Brașov dispune de 12 pârtii de ski și snowboard, cu grade diferite de dificultate (o pârtie olimpică, trei pârtii pentru coborâre și slalom uriaș, o pârtie pentru slalom special, două trambuline etc.), terenuri de sport (pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, piscine de înot acoperite, centre de fitness, saună, săli de gimnastică medicală, discoteci, baruri și restaurante, etc.

Poiana Brașov este cea mai căutată stațiune pentru ski și snowboard din țară, fiind așezată la altitudinea de 1030 de metri, la poalele Masivului Postăvaru (1802 m). A fost din vechi timpuri destinaţia drumeţiilor şi a practicării sporturilor de iarnă. Prima menţiune documentară a localității datează din 1427, în contextul activităţilor de oierit ce aveau loc aici. Pe masivul Postăvarul, prima cabană a fost construită în anul 1883.

Drumurile de acces pentru transportul cu mașina spre Brașov le poți găsi pe orice hartă rutieră a României. Conform zicalei: “toate drumurile duc la… Brașov”, orașul de sub Tâmpa este situat în centrul țării.

Drumurile naționale sau europene care au legătură directă cu Brașov și evident cu Poiana Brașov sunt: DN1 via București, E60 via Sighișoara, E68 via Făgăraș, E574 via Câmpul Lung, Rucăr, Bran, Râșnov, DN11 via Târgu Secuiesc, DN1A via Măneciu și DN10 via Întorsura Buzăului. Pentru cei care vin cu mașina, din Brașov sunt 13 km, iar din Râșnov sunt 12 km până în Poiana Brașov.

Dacă folosești transportul cu trenul e bine de știut că din orice punct din România se poate ajunge cu trenul în orașul Brașov. De aici până în Poiana Brașov poți lua fie mijloace de transport în comun (autobuzul nr.4 până în Livada Poștei, iar din Livada Poștei până în Poiana Brașov autobuzul nr. 20), fie un taxi (Atenție! Echipa ski-si-snowboard.ro te sfătuiește ca înainte de a lua taxiul din gara Brașov să întrebi, înainte să te urci, care este prețul aproximativ al cursei, ca să nu ai surprize neplăcute).

Transportul cu autobuzul din Municipiul Brașov se face cu autobuzul nr. 20, cel care face legătura între Brașov și Poiana Brașov. Autobuzul pleacă din Livada Poștei spre parcarea mare din stațiunea Poiana Brașov, din 30 în 30 de minute, în fiecare zi de la 06:00 la 00:00. Prețul biletul este de 4 lei pentru o călătorie.

Dacă dorești să ajungi în apropierea Brașovului cu avionul, cele mai apropiate aeroporturi de Poiana Brașov sunt aproximativ la aceeași distanță.
Aeroportul Internațional Henri Coandă Bucuresti (OTOPENI/OTP) se află la o distanță de 170 de kilometri față de Poiana Brașov, drum ce se poate parcurge într-un timp mediu de 2,5 ore. Fiind cel mai mare și mai important aeroport din România, aproape toate companiile aeriene principale operează pe acest aeroport.
Aeroportul Internațional Sibiu (SZB) se află la o distanță de 167 de kilometri față de Poiana Brașov, drum ce se poate parcurge într-un timp mediu de 2,5 ore. Cele mai cunoscute companii aeriene care operează pe acest aeroport sunt: Austrian Airlines, Lufthansa, Blue Air.
Aeroportul Transilvania Târgu Mureș (TGM) se află la o distanță de 188 de kilometri față de Poiana Brașov, drum ce se poate parcurge într-un timp mediu de 2,5 ore. Cele mai cunoscute companii aeriene care operează pe acest aeroport sunt: Wizz Air și Ryan Air.

Aeroportul Internațional de la Ghimbav se află la o distanță de 12 km de Brașov. De la aeroport poți închiria o mașină, poți lua autobuzul ori trenul, sau poți rezerva un transport privat.

CAZAREA se poate face la unul din hotelurile din Poiana Brașov, la una din cabane, la apartament sau chiar în Brașov sau Râșnov. Singura atenționare pe care site-ul ski-si-snowboard.ro o lansează este cea legată de preț. Fiind una dintre cele mai dezvoltate și cunoscute stațiuni, prețurile sunt pe măsură. De asemenea, în Poiana Brașov se află o staţie de ambulanţă, una de poliţie precum şi un oficiu poştal. 

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Domeniul Schiabil din Poiana Braşov a fost modernizat şi extins în 2011, astfel că în prezent se întinde pe o suprafaţă de 80 de hectare, 24 de kilometri de pârtii, două noi trasee de transport pe cablu şi un lac cu o capacitate de 135.000 de metri cubi pentru producerea zăpezii artificiale. Fonduri în valoare de 30 de milioane de euro au fost alocate de Ministerul Dezvoltării Regionale. Echipa ski-si-snowboard.ro prezintă probabil cea mai dezvoltată (dacă nu, măcar cea mai cunoscută) stațiune de sporturi de iarnă de la noi din țară.

Poiana Brașov înglobează 10 pârtii omologate de Ministerul Turismului și Dezvoltării (și încă 10 pârtii-variante ale celor principale), instalații de transport pe cablu, de la telegondolă și telecabină, la telescaun și teleschi și o zonă turistică extinsă și bine deservită pentru cazare.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Poiana Brașov – Pârtii:

Pârtia Lupului este una din cele mai grele din Poiana Brașov. Este o pârtie neagră cu grad ridicat de dificultate, cu lungimea de 2860 de metri. Pleacă de la altitudinea de 1710 metri și are un grad de înclinație de 21%. Se desfășoară pe o lățime medie de 45 de metri, are o suprafață de 17 hectare și se termină la altitudinea de 945 de metri. Are o capacitate de până la 2200 de persoane. Pârtia Lupului mai are alte 8 variante de coborâre, fiecare având lungimea medie de 1840 de metri.

Aceasta este deservită de Telecabina Capra Neagră, Telecabina Kanzel, Telegondola Postăvaru Expres și Teleschiul Ruia.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Kanzel este tot o pârtie neagră cu grad ridicat de dificultate, cu lungimea de 450 de metri. Pleacă de la altitudinea de 1765 de metri, are o înclinație de 17% și o diferență de nivel de 110 metri. Pârtia Kanzel se desfășoară pe o lățime de 30 de metri, are o suprafață de 4 hectare și se termină la altitudinea de 1655 de metri. Capacitatea de persoane pe pârtie în același timp este de până la 1800.

Pârtia Kanzel este deservită de Teleschiul Kanzel, Teleschiul Capra Neagră și Telecabina Kanzel.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Ruia este o pârtie neagră cu grad ridicat de dificultate, cu lungimea de 540 de metri. Pleacă de la 1690 de metri, are o înclinație de 20% și o diferență de nivel de 195 de metri. Altitudinea de sosire e la 1495 de metri, se întinde pe o suprafață de 3 hectare și are o capacitate de până la 800 de persoane.

Pârtia Ruia este deservită de Telecabina Capra Neagră, Telecabina Kanzel, Telegondola Postăvaru Expres și Teleschiul Ruia.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Icpat din Poiana Brașov este o pârtie neagră cu un grad de dificultate ridicat și o lungime de 495 m. Pleacă de la altitudinea de 1326 m, are o înclinație de 27% și o diferență de nivel de 170 de metri. Se desfășoară pe o lățime de 50 de metri, are o suprafață de 2,4 hectare și se termină la altitudinea de 1156 m.

Pârtia Icpat din Poiana Brașov este deservită de Telecabina Capra Neagră, Telecabina Kanzel, Telegondola Postăvaru Expres, Teleschi Ruia și Teleschi Sub Teleferic.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Sulinar este o pârtie roșie cu un grad de dificultate mediu, cu lungimea de 2500 de metri. Pleacă de la altitudinea de 1690 de metri, are o înclinație de 22% și o diferență de nivel de 640 de metri. Pârtia Sulinar se întinde pe o lățime de 45 de metri, are o suprafață de 9 hectare și se termină la altitudinea de 1050 de metri. Are o capacitate medie de până la 3000 de persoane. Pârtia Sulinar mai are 4 variante de coborâre, fiecare având o lungime medie de 1700 de metri.

Transportul pe cablu spre vârful Pârtiei Sulinar se face cu Telecabina Capra Neagră, Telecabina Kanzel, Telegondola Postăvaru și Teleschiul Ruia.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Subteleferic este o pârtie roșie cu un grad de dificultate mediu, cu lungimea de 2200 de metri. Pleacă de la altitudinea de 1690 de metri, are o înclinație de 22% și o diferență de nivel de 640 de metri. Subteleferic se întinde pe o lățime de 60 de metri, are o suprafață de 22 de hectare și ajunge la baza pârtiei la 1050 de metri. Are o capacitate medie de 2500 de persoane.

Pârtia Subteleferic din Poiana Brașov este deservită de Teleschiul Ruia, Teleschiul Subteleferic, Telecabina Capra Neagră și Telegondola Postăvarul Expres.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Slalom este o pârtie roșie cu un grad de dificultate mediu și o lungime de 575 de metri. Altitudinea la plecare este de 1326 m, are o diferență de nivel de 217 metri și ajunge la sosire la 1156 de metri. Este deservita de Teleschiul Slalom.
Pârtia Drumul Roșu este o pârtie albastră cu are un grad de mic de dificultate și o lungime de 4600 de metri. Pleacă de la o altitudine de 1690 de metri, are o înclinație de 22% și diferență de nivel de 640 de metri. Lățimea medie a pârtiei este de 40 de metri, acoperă o suprafață de 7 hectare și ajunge la sosire la altitudinea de 1050 de metri. Are o capacitate de până la 3200 de persoane. Pârtia Drumul Roșu mai are 4 variante de coborâre, fiecare cu o lungime medie de 2950 de metri.

Transportul cu instalațiile pe cablu spre vârful pârtiei Drumul Roșu se poate face cu Telecabina Capra Neagră, Telecabina Kanzel, Telegondola Postăvaru Expres, Teleschiul Ruia și Teleschiul Subteleferic.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Bradul din Poiana Brașov este o pârtie albastră cu un grad de mic de dificultate și o lungime de 465 de metri. Altitudinea de plecare este de la 1115 metri, are o înclinație de 22% și o diferență de nivel de 80 de metri. Altitudinea de sosire e la 1035 de metri și este deservită de un teleschi monopost.

În zonă există serviciu de salvamont, închirieri echipament sportiv, dar și locuri amenajate pentru achiziționarea de gustări sau băuturi calde.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Stadion este o pârtie albastră cu un grad de dificultate mic și are 325 de metri lungime. Pleacă de la altitudinea de 1040 de metri și are o diferență de nivel de 32 de metri. Pârtia are o lățime de 35 de metri, acoperă o suprafață de 1 hectar și ajunge la baza pârtiei la 1005 metri. Pârtia dispune de teleschi monopost.

Poiana Brașov – Transport pe cablu

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Telegondola Postăvarul Expres din Poiana Brașov deservește pârtiile Drumul Roșu, Sulinar, Ruia, Subteleferic, Icpat și Lupului. Are 8 locuri și o capacitate de transport de 1800 de persoane pe oră. Parcurge o distanță de 2140 de metri, pe o diferență de nivel de 670 de metri, având altitudinea superioară la 1710 de metri.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Telecabina Capra Neagră din Poiana Brașov deservește pârtiile Drumul Roșu, Sulinar, Ruia, Kanzel, Subteleferic, Icpat și Lupului. Are 60 de locuri și o capacitate de transport de 504 de persoane pe oră. Parcurge o distanță de 2809 metri, pe o diferență de nivel de 737 metri, având altitudinea superioară la 1775 metri.

Telecabina Kanzel din Poiana Brașov deservește pârtiile Drumul Roșu, Sulinar, Ruia, Kanzel, Subteleferic, Icpat și Lupului. Are 42 de locuri și o capacitate de transport de 350 de persoane pe oră. Parcurge o distanță de 2449 metri, pe o diferență de nivel de 693 metri, având altitudinea superioară la 1727 metri.

Telescaunul Ruia din Poiana Brașov deservește pârtiile Drumul Roșu, Sulinar, Ruia, Subteleferic, Icpat și Lupului. Are 6 locuri și o capacitate de transport de 2400 de persoane pe oră. Parcurge o distanță de 1135 metri, pe o diferență de nivel de 371 metri, în aproximativ 4 minute.

Telescaunul Lupului din Poiana Brașov deservește pârtiile Drumul Roșu, Sulinar, Ruia, Icpat și Lupului. Are 2 locuri și o capacitate de transport de 720 de persoane pe oră. Parcurge o distanță de 502 metri, pe o diferență de nivel de 197 metri, în aproximativ 5 minute.

Teleschiul Ruia din Poiana Brașov deservește pârtiile Drumul Roșu, Sulinar, Ruia, Icpat și Lupului. Are 1 loc și o capacitate de transport de 720 de persoane pe oră. Parcurge o distanță de 502 metri, pe o diferență de nivel de 197 metri, având altitudinea superioară la 1704 metri.

Teleschiul Bradul din Poiana Brașov deservește Pârtia Bradul. Are 1 loc și o capacitate de transport de 900 de persoane pe oră. Parcurge o distanță de 455 metri, pe o diferență de nivel de 77 metri. Teleschiul funcționează zilnic între orele 09.00 si 15.45, iar sâmbătă până la ora 18.00.

Teleschiul Kanzel din Poiana Brașov deservește pârtiile Kanzel și Subteleferic. Are 1 loc și o capacitate de transport de 900 de persoane pe oră. Parcurge o distanță de 314 metri, pe o diferență de nivel de 128 metri.

Teleschiul Slalom din Poiana Brașov deservește Pârtia Slalom. Are 1 loc și o capacitate de transport de 600 de persoane pe oră. Parcurge o distanță de 575 metri, pe o diferență de nivel de 217 metri.

Teleschiul Stadion din Poiana Brașov deservește Pârtia Stadion. Are 1 loc și o capacitate de transport de 900 de persoane pe oră. Parcurge o distanță de 301 metri, pe o diferență de nivel de 32 metri.

Teleschiul Subteleferic din Poiana Brașov deservește pârtiile Subteleferic, Icpat și Drumul Roșu. Are 1 loc și o capacitate de transport de 500 de persoane pe oră. Parcurge o distanță de 492 metri, pe o diferență de nivel de 169 metri.

Programul de funcționare al instalațiilor pe cablu (teleferice) din Poiana Brașov pentru sezonul 2015-2016:

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Poiana Brașov – prețurile pentru transport pe instalațiile de cablu pentru sezonul 2020-2021:

Telecabina Tampa preturi >>> Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Poiana Brașov – prețuri închiriere echipament (sezon 2014-2015)

Prețurile pentru închirieri echipament de ski și/sau snowboard nu sunt așa mari, deși nu este o stațiune tocmai ieftină.

Închiriere echipament ski (clăpari și schiuri): între 40–60 de lei;

Închiriere echipament snowboard (bocancii de snowboard și placă de snowboard): între 40–60 de lei;

Închiriere sanie: între 20-30 de lei.

Prețurile pentru închirierea unui monitor de ski și/sau snowboard în Poiana Brașov variază între 45-150 de lei pe oră, în funcție de nivelul de pregătire la care ești, dacă faci singur sau în grup de mai multe persoane, dacă dorești cu filmare și video-analiză hd, dacă dorești pe pârtie sau în powder (include transport auto, ghidaj) sau dacă dorești ski de tură care include și echipamentul specific.

În Poiana Brașov, monitorii de ski și snowboard oferă și drumeții cu rachete de zăpadă (snowshoeing), iar prețul este de 150 de lei pe o zi întreagă.

www.discoverpoiana.ro

Pe lângă faptul că pârtiile din Poiana Brașov sunt poate cele mai moderne de la noi din țară, cu siguranță trebuie să iei în considerare că este și una din cele mai moderne și scumpe stațiuni, iar prețurile la cazare, închiriere echipamente, monitori de ski și/sau snowboard sunt și ele pe măsură. În plus, fiind cea mai cunoscută stațiune de la noi din țară, chiar și peste hotare, trebuie luat în seamă și numărul mare de turiști.

Bran, reședința localității omonime, mai demult cunoscută ca Bran Poartă (sau Turciu, varianta românească veche) este o localitate în Județul Brașov, Transilvania, aflată la aproximativ 30 km de orașul Brașov.

Comuna Bran este situată relativ în centrul țării, la limita sudică a Județului Brașov, în unitatea geografică denumită “Platforma Bran”, zonă ce face legătura între Depresiunea Țara Bârsei și Depresiunea Rucăr-Câmpulung Muscel, prin DN73, la aproximativ 27 km de Municipiul Brașov. Centrul de comună este amplasat exact la capătul trecătorii Rucăr-Bran spre Transilvania.

Faima Branului este fără îndoială legată de castelul cu același nume care a ajuns să fie sinonim cu Dracula. Totodată, zona este cunoscută pentru pensiunile agroturistice.

Stațiunea turistică Bran este situată la 30 km de Brașov, între Munții Bucegi și Piatra Craiului, reprezentând un important punct de reper în turismul din România, atât datorită frumuseții peisajului, cât și a Castelului Bran.

Bran are o climă temperat-continentală, cu accente montane. Temperaturile medii anuale se încadrează între 0 și 4,5 grade C. Stratul de zăpadă este discontinuu.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Județul Brașov este situat în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanțuri muntoase: Carpații Orientali și Carpații Meridionali, învecinându-se cu județele: Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu și Mureș.

Relieful județului este format din munți, depresiuni și dealuri. Dintre acestea, munții ocupă aproximativ 40% din teritoriu, fiind amplasați, în marea lor majoritate, la marginea sudică a județului, între limita cu județul Sibiu, la vest, și limita cu județele Buzău și Covasna, la est. Văile traversate de Olt, culoarul Rucăr-Bran, pasurile Predeal, Predeluș, Bratocea și Tabla Buții, introduc pronunțate denivelări transversale în acest aliniament muntos, reducându-i masivitatea și individualizând o serie de masive.

Poziționarea geografică a județului Brașov, în centrul țării, favorizează dezvoltarea turismului sub diverse forme.Buna infrastructură feroviară și rutieră care asigură legătura cu capitala țării, dar și cu Europa occidentală, face ca aici să ajungă anual mai mult de 400.000 de vizitatori.

Între resursele naturale cu potențial turistic se numără Munții Carpați și dealurile care ocupă mai mult de jumătate din teritoriul județului Brașov, care oferă una dintre cele mai bine prezervate biodiversități din Europa. Elementele rare de floră și faună au determinat crearea a două parcuri naționale: Piatra Craiului, extins pe 15.000 de hectare și Bucegi, cu cel mai spectaculos peisaj alpin. Un al treilea parc, Munții Ciucaș, se află în curs de certificare.

Județul Brașov deține cele mai renumite mărci ale turismului montan din țară, mai ales pentru sporturile de iarnă, cum ar fi stațiunile turistice Poiana Brașov și Predeal, apreciate și pe plan internațional pentru posibilitățile pe care le oferă.

Clima județului Brașov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase.

Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme.

La aproximativ 4 kilometri de castel, în Valea Porții Bran, au fost inaugurate 3 pârtii de ski și snowboard sub denumirea de Pârtiile Bran – Zănoaga, de dificultăți diferite, dintre care 2 sunt omologate de Ministerul Dezvoltării din România.

Bran se află la 30 de kilometri de orașul Brașov, în Munții Piatra Craiului din Masivul Bucegi. Ruta principală este drumul Brașov – Câmpulung. Branul este traversat de DN73, care leagă Brașovul de Târgoviște.

Dacă dorești să ajungi cu autobuzul la Castelul Bran se asigură curse regulate din 30 în 30 de minute de la Autogara 2 din Brașov, în cursul săptămânii și din oră în oră în weekend către Bran – Moieciu.

Daca ai nevoie să ajungi cu un avion dintr-o regiune îndepărtată a țării sau chiar din afara României, aeroportul din București este cel pe care echipa ski-si-snowboard.ro ți-l recomandă. Aeroportul Internațional Henry Coandă din București primește atât zboruri interne cât și externe și este și cel mai mare aeroport din România.

Cel mai apropiat aeroport intern este cel de la Ghimbav-Brașov.

Având în vedere că Bran este o localitate turistică foarte vizitată, în zonă există numeroase unități de CAZARE, hoteluri, vile, pensiuni sau cabane. 

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtiile Bran-Zănoaga, așa cum sunt ele cunoscute, sunt amplasate la circa 4 km de centrul localității, pe Valea Porții.

Pârtia este dotată cu un teleskiuri, tunuri mobile de zăpadă artificială și nocturnă.

În ce privește gradul de dificultate, pârtia oferă multiple variante de coborâre, astfel că aici se pot da atât turiștii începători, amatorii, cât și skiorii sau snowboarderii experimentați, cărora le plac coborârile abrupte și virajele bruște.

Pârtiile din Bran sunt: Zănoaga Variantă, Zănoaga Subteleferic și Zănoaga Baby Ski.

Pârtia Zănoaga Baby-Ski este o pârtie albastră cu un grad de dificultate mic și lungimea de 700 m. Are o înclinație de 14% pe o diferență de nivel de 50 m. Pârtia Zănoaga Baby-Ski este dotată cu teleschi mono-post și nocturnă.

Pârtia Zănoaga Subteleferic este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate, cu lungimea de 650 m. Are o înclinație de 25% pe o diferență de nivel de 160 m. Pârtia Zănoaga Subteleferic este deservită de un teleschi mono-post.

Pârtia Zănoaga Variantă este o pârtie neagră cu un grad de dificultate ridicat, cu lungimea de 700 m. Are o înclinație de 31% pe o diferență de nivel de 170 m. Pârtia Zănoaga Variantă este dotata cu teleschi mono-post.

Programul pentru toate pârtiile de ski și snowboard Bran Zănoaga, pe sezonul 2014-2015:

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pentru a putea vedea imagini live ale camerelor web de pe pârtiile ce aparțin de Bran (Zănoaga) accesați linkul ACESTA sau ACESTA.

Tarifele instalației transportului pe cablu – teleschi Bran (Zănoaga), pe sezonul 2014-2015: 

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Închirierea de skiuri, bețe și clăpari costă 35 lei. Același preț este și pentru închirierea plăcii și a bocancilor de snowboard.

La baza pârtiei Bran (Zănoaga) există mai multe centre de închiriere a echipamentului sportiv.

Pârtia Zănoaga facebook

Turiștii care aleg pârtia de la Zănoaga vor avea o surpriză în privința prețului teleschiului, deoarece costurile sunt la jumătatea celor practicate pe pârtiile din stațiunile turistice de pe Valea Prahovei.

La baza pârtiei din Bran este amplasat un centru de prim-ajutor și o școală de ski și snowboard.

Pentru a alunga frigul, poți pot consuma băuturi fierbinți sau mâncăruri tradiționale la restaurantele din zonă.

Tot aici poți încerca și noile ATV-uri aduse în Bran-Zănoaga. 

Localitatea Drăguș este situată în depresiunea Făgărașului, la poalele Munților Făgăras, în partea de nord a acestora. Depresiunea Făgărașului, așezată la bordura nordică a munților, se prezintă ca un amfiteatru imens, străbătut de la est spre vest de râul Olt, care are foarte mulți afluenți porniți din Munții Făgărașului.

Drăgușul este amplasat la 25 de km vest de municipiul Făgăraș și la 8 km est de Orașul Victoria, la 7 km de Mânăstirea Brâncoveanu și la 4 km de râul Olt. Între culmea Făgărașului și Olt, în jurul Drăgușului se întâlnesc pe rând următoarele localități: la nord-est Sâmbăta de Jos, Voila, Sâmbăta de Sus și Lisa, la sud-vest Viștea de Sus, la nord-vest Viștea de Jos și imediat peste Olt, Rucărul. Granițele naturale între aceste comune nu au un caracter prea pronunțat: Dumbrava, înspre Sâmbăta de Sus, iar înspre cele două Viști, Valea Hotarului.

Comuna Drăguș este formată doar din localitatea Drăguș, cu tot terenul agricol și forestier aparținător.

Relieful comunei este plan, cu înclinație nordică, dinspre munți spre râul Olt. Este străbătut de mai multe pâraie, dintre care cel mai mare este Drăgușelul. Toate izvorăsc din munți sau de la poalele lor, străbat teritoriul comunei și se varsă în Olt.

Clima este temperat continentală, cu veri răcoroase și ierni aspre, cu precipitații în tot cursul anului. Direcția dominantă a vântului este în lungul râului Olt.

Turiștii care vor să se distreze în județul Brașov și evident în apropierea localității Drăguș, pot merge și pe una din cele mai noi pârtii din țară, inaugurată la Moțul Drăgușului și omologată de Ministerul Dezvoltării și Turismului.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Județul Brașov este situat în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanțuri muntoase: Carpații Orientali și Carpații Meridionali, învecinându-se cu județele: Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu și Mureș.

Relieful județului este format din munți, depresiuni și dealuri. Dintre acestea, munții ocupă aproximativ 40% din teritoriu, fiind amplasați, în marea lor majoritate, la marginea sudică a județului, între limita cu județul Sibiu, la vest, și limita cu județele Buzău și Covasna, la est. Văile traversate de Olt, culoarul Rucăr-Bran, pasurile Predeal, Predeluș, Bratocea și Tabla Buții, introduc pronunțate denivelări transversale în acest aliniament muntos, reducându-i masivitatea și individualizând o serie de masive.

Poziționarea geografică a județului Brașov, în centrul țării, favorizează dezvoltarea turismului sub diverse forme.Buna infrastructură feroviară și rutieră care asigură legătura cu capitala țării, dar și cu Europa occidentală, face ca aici să ajungă anual mai mult de 400.000 de vizitatori.

Între resursele naturale cu potențial turistic se numără Munții Carpați și dealurile care ocupă mai mult de jumătate din teritoriul județului Brașov, care oferă una dintre cele mai bine prezervate biodiversități din Europa. Elementele rare de floră și faună au determinat crearea a două parcuri naționale: Piatra Craiului, extins pe 15.000 de hectare și Bucegi, cu cel mai spectaculos peisaj alpin. Un al treilea parc, Munții Ciucaș, se află în curs de certificare.

Județul Brașov deține cele mai renumite mărci ale turismului montan din țară, mai ales pentru sporturile de iarnă, cum ar fi stațiunile turistice Poiana Brașov și Predeal, apreciate și pe plan internațional pentru posibilitățile pe care le oferă.

Clima județului Brașov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase.

Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme.

Există și o pârtie de săniuș care oferă cu siguranță o distracție pe cinste tuturor. În apropierea Pârtiei Moțul Drăgușului se află și un patinoar cu o suprafață de 600 mp. Tot în apropierea Pârtiei Moțul Drăgușului este amenajat un bar/apreski de unde puteți cumpăra gustări reci și băuturi calde.

Telefon: 0763-677219, 0755-089230, 0268-249629

E-mail: office.dragus@ski-brasov.ro

Comuna Moieciu (și nu Moeciu, cum apare pe tot internetul) este situată în centrul țării, la extremitatea sudică a județului Brașov, între masivele Piatra Craiului și Bucegi, în culoarul Rucăr-Bran. Aflată la o altitudine cuprinsă între 800 și 1200 m, ocupă o suprafață de 9491 ha, cu o populație de 4746 locuitori și dispune de o suprafață împădurită de 5482 ha.

Comuna Moieciu are în componență șase sate: Moieciu de Jos, Moieciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Măgura și Peștera.

Comuna face parte din unitatea geografică social-economica a localităților brănene. Toponimul Moieciu este atestat documentar în anul 1405. În fiecare din satele comunei există monumente istorice de artă religioasă. Astfel, în satul de reședință Moieciu de Jos este Biserica ortodoxă cu hramul “Sf. Nicolaie”, construită în a doua jumatate a sec. al XVIII-lea, iar în satul Cheia se află biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, datată din anul 1818.

Moieciu este o zonă cu un potențial turistic foarte mare ce se pretează la valorificarea tuturor formelor de turism, iar datorită dezvoltării în ultimii ani a agroturismului montan, s-au construit din 2010 până-n 2013, 383 de vile și case de vacanță. De asemenea, mai sunt cumpărate peste 287 de terenuri pentru construire de vile, case de vacanță, pensiuni și hoteluri.

Zona este vizitată lunar de aproximativ 9000 de turiști, dintre care peste 3500 rămân cazați în hotelurile și pensiunile din zonă, iar procentul turiștilor străini este de aproximativ 30%.

Dintre formele de turism practicate ar fi: turismul de sejur pentru odihnă – favorizat de factorii naturali, cadrul peisagistic, mediul nepoluat și o gastronomie specifică zonei, turismul de sfârșit de săptămână – ce are asigurate condiții deosebite datorită distanțelor relativ mici până la marile concentrări urbane, turismul de tranzit – favorizat de situarea zonei în apropierea altor zone semnificative din punct de vedere turistic – drumeția practicată în special vara – fiind favorizată de prezența masivelor muntoase Bucegi și Piatra Craiului.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Județul Brașov este situat în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanțuri muntoase: Carpații Orientali și Carpații Meridionali, învecinându-se cu județele: Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu și Mureș.

Relieful județului este format din munți, depresiuni și dealuri. Dintre acestea, munții ocupă aproximativ 40% din teritoriu, fiind amplasați, în marea lor majoritate, la marginea sudică a județului, între limita cu județul Sibiu, la vest, și limita cu județele Buzău și Covasna, la est. Văile traversate de Olt, culoarul Rucăr-Bran, pasurile Predeal, Predeluș, Bratocea și Tabla Buții, introduc pronunțate denivelări transversale în acest aliniament muntos, reducându-i masivitatea și individualizând o serie de masive.

Poziționarea geografică a județului Brașov, în centrul țării, favorizează dezvoltarea turismului sub diverse forme.Buna infrastructură feroviară și rutieră care asigură legătura cu capitala țării, dar și cu Europa occidentală, face ca aici să ajungă anual mai mult de 400.000 de vizitatori.

Între resursele naturale cu potențial turistic se numără Munții Carpați și dealurile care ocupă mai mult de jumătate din teritoriul județului Brașov, care oferă una dintre cele mai bine prezervate biodiversități din Europa. Elementele rare de floră și faună au determinat crearea a două parcuri naționale: Piatra Craiului, extins pe 15.000 de hectare și Bucegi, cu cel mai spectaculos peisaj alpin. Un al treilea parc, Munții Ciucaș, se află în curs de certificare.

Județul Brașov deține cele mai renumite mărci ale turismului montan din țară, mai ales pentru sporturile de iarnă, cum ar fi stațiunile turistice Poiana Brașov și Predeal, apreciate și pe plan internațional pentru posibilitățile pe care le oferă.

Clima județului Brașov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase.

Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme.