Municipiul Câmpulung Moldovenesc este situat în partea central-vestică a Județului Suceava. Orașul este localizat în Depresiunea intramontană Câmpulung, ce desparte Obcinele Bucovinei de Munții Stânișoarei, la poalele Muntelui Rarău, la o altitudinde de 621 m.

Localitatea se învecinează la nord cu Obcina Feredeului și Obcina Mestecănișului, la est cu Comuna Vama, la sud cu Munții Rarău și Giumalău, iar la vest cu Comunele Sadova și Pojorâta. Cadrul geomorfologic al localității este constituit din Depresiunea Câmpulung și din patru unități muntoase care o înconjoară: Masivul Rarău, Obcina Mestecănișului, Obcina Feredeului și Munții Stânișoarei.

Depresiunea este formată din trei compartimente înlănțuite: Câmpulungul Sadovei (drenat de Pârâul Sadova), Câmpulungul Moldovei (drenat de Râul Moldova) și Câmpulungul Hurghișului (drenat de Pârâul Hurghiș).

Obcina Feredeului nu se înalță dintr-o dată, ci prelung, în trepte, ceea ce dă depresiunii un caracter asimetric în profil transversal. Culmile Hâga (904 metri), Runcul Corlățeni (875 metri), Butia Deluțului (876 metri), Ginaș (950 metri), care alcătuiesc o primă treaptă, ca și valul ce se înalță în spatele lor, Dealul Lung (1073 metri), Cocoșu (1061 metri), Prislop (1169 metri) și apoi, în ultimul plan, Măgura Deii (1202 metri), Tomnatec (1302 metri), Runcul Prisăcii (1141 metri), au înălțimi comparabile cu Munceii Câmpulungului, dar fragmentarea lor mare, lipsa de unitate și pantele dulci le fac mai puțin impunătoare.

Orașul are un climat temperat-continental cu nuanțe moderate, datorită poziției de adăpost oferită de rama muntoasă înconjurătoare. Iernile sunt relativ lungi, bogate în zăpadă, însă nu excesiv de aspre, iar verile răcoroase, cu precipitații bogate. Ninsorile cad în mod obișnuit din luna octombrie până la sfârșitul lunii aprilie.

O legendă din popor legată de numele Câmpulung Moldovenesc spune că dintre toți cei care și-au încercat puterile în lupta cu balaurul, doar haiducul Hălăuceanu i-a venit fiarei de hac. Răsplata a constat în libertatea sa și în pământuri primite și căutând apoi o fată și un loc în care să se așeze a ajuns și în ținutul unde astăzi e Orașul Câmpulung Moldovenesc, exclamând cu sinceră uimire: „O, ce câmp lung!”

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României (în Regiunea Moldova), între Pietrosul Călimanului (2022 metri) și Albia Siretului (233 metri), într-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central și nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită, cu o așezare în formă de amfiteatru. Reședința județului este Municipiul Suceava.

Judeţul se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu Judeţul Botoșani, la sud-est cu Judeţul Iași, la sud cu Judeţele Neamţ și Harghita, la sud-vest cu Judeţul Mures, iar la vest cu Judeţele Bistriţa Năsăud și Maramureș.

Zona de munte ocupă 65,4% din suprafața Județului Suceava și cuprinde munţi cu înălțimi între 800 si 2100 de metri. Principalele grupe de munți de pe teritoriul sucevean sunt: Munții Călimani, Munții Giumalău, Munții Rarău, Munții Stănișoarei, Munții Suhard, Munții Țibăului, Obcinile Bucovinei, Subcarpații Moldovei.

Munţii Bistriţei, şi în mod special partea nordică a crestei acestora, se impun în peisajul Ţării Dornelor prin culmile abrupte şi stâncoase, încă relativ bine împădurite. În partea de nord, Valea Bistriţei îi separă de Masivul Giumalău prin spectaculoasele Chei ale Zugrenilor – o secţiune prin două masive cristaline, cu pereţi abrupţi şi o diferenţă de nivel care ajunge până la circa o mie de metri.

În Munţii Bistriţei nu există infrastructură de cazare (cabane, refugii), însă este posibilă camparea. Cu excepţia traseului de creastă (Cheile Zugrenilor – Sat Păltiniş), celelalte trasee pot fi parcurse într-o singură zi, iar o parte dintre acestea pot fi străbătute şi pe bicicletă.

În cadrul zonei montane s-a dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai importantă este Depresiunea Dornei (cu două compartimente: Dorna și Neagra Șarului).

Zona de podiș și dealuri subcarpatice ocupă 34,6% din suprafața teritorială suceveană. Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali și Podișului Sucevei.

Zonele de podiș și dealuri subcarpatice sunt reprezentate de Podișul Sucevei și Subcarpaţii Neamţului, cu altitudini cuprinse între 300 și 500 de metri. Podișul Sucevei se împarte în Podișul Dragomirnei și Podișul Fălticeni, ce încadrează între ele Depresiunea Rădăuţi. Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile și terasele joase de-a lungul râurilor, prezentând ca principală caracteristică faptul că, pe mari întinderi, nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naștere zonelor cu exces de umiditate.

Spaţiul geografic al Judeţului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) si cu climă continental – moderată (partea de vest).

Domeniul schiabil din Câmpulung Moldovenesc ocupă spaţii reduse datorită gradului ridicat de împădurire, dar poate fi extins mai ales pe versantul drept al Moldovei. Pârtiile amenajate se află la Runc, Măgura Runcului și Voievoade pentru schi alpin. Pe Bodea există o pârtie specială pentru schi fond şi biatlon, la poalele pantelor dinspre oraş.

În zona Pârâului Deia există pante ce pot fi amenajate pentru schi și snowboard.
 Stratul de zăpadă are în zona municipiului grosimi de 30-50 cm şi se menţine circa 90 zile/an, ceea ce recomandă întreaga zonă ca fiind favorabilă practicării sporturilor de iarnă. La altitudini mai mari numărul zilelor cu zăpadă variază între 120-150.

Pârtia Runc 1 și Pârtia Runc 2 se află în oraș, spre sud, la aproximativ 1 km de centru.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Proiectul Pârtiilor Rarău – Câmpulung Moldovenesc poate deveni o stațiune care să atragă mulți împătimiți ai sporturilor de iarnă și va deține una din cele mai lungi pârtii din țară (dacă se va finaliza). Cum arată proiectul, în ce stadiu este la ora actuală și ce soluții a găsit Primăria și Consiliul Local al Municipiului Câmpulung Moldovenesc poți vedea în articolul Proiectul pârtiilor Rarău – Câmpulung Moldovenesc, sistarea finanțelor și soluții.

Proiectul Pârtiilor Rarău – Câmpulung Moldovenesc este la km 5 de oraș, pe drumul județean DJ175A, Câmpulung Moldovenesc – Chiril, pe versantul nordic al Muntelui Rarău.

Câmpulung Moldovenesc este situat pe șoseaua europeană E58 (DN17) la o distanță de aproximativ 70 km de Municipiul Suceava, reședința județului cu același nume, la 25 km de Frasin, 32 km de Gura Humorului, 43 km de Vatra Dornei, 61 km de Solca, 69 km de Fălticeni, 76 km de Rădăuți. Față de București, Câmpulung Moldovenesc se află la distanța de 476 km, față de Cernăuți la 136 km, iar față de Iași la 184 km.

Câmpulung Moldovenesc este dispus pe principala legătură a Moldovei cu Transilvania (trece prin Pasul Mestecăniș și Pasul Tihuța) și cu Maramureș (trece prin Pasul Prislop).

Orașul are legătură la sistemul feroviar român prin două stații CFR (Gara Câmpulung Moldovenesc și Gara Câmpulung Est) situate pe magistrala feroviară Suceava–Vama–Floreni–Ilva Mică. Distanța pe calea ferată până la Suceava este de circa 80 km.

Aeroportul cel mai apropiat este Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, aflat în Orașul Salcea, la circa 80 km distanță.

Posibilități de cazare sunt destule în Câmpulung Moldovenesc, dar nu foarte multe în apropierea anumitor pârtii.

Pârtia Runc (Runcu) este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are 430 de metri lungime. Altitudinea de plecare se află la 800 de metri, are diferența de nivel de 200 de metri și înclinația de 20%. Se desfășoară pe o lățime medie de 50 de metri și are altitudinea de sosire la 600 de metri. Pârtia Runc (Runcu) din Câmpulung Moldovenesc este deservită de un teleski monopost și ocupă suprafața de 2 hectare.

Pârtia Runc 1 este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are 410 de metri lungime. Altitudinea de plecare a pârtiei se află la 830 de metri, are diferența de nivel de 70 de metri și înclinația de 18%. Se desfășoară pe lățimea de 100 de metri și are altitudinea de sosire la 760 de metri. Pârtia Runc 1 din Câmpulung Moldovenesc este deservită de un babyski și ocupă suprafața de 1 hectar.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Runc 2 este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are 400 de metri lungime. Altitudinea de plecare se află la 830 de metri, are diferența de nivel de 70 de metri și înclinația de 21%. Se desfășoară pe lățimea de 100 de metri și are altitudinea de sosire la 760 de metri. Pârtia Runc 2 din Câmpulung Moldovenesc este deservită de un babyski și ocupă suprafața de 1 hectar.

Pârtia Rarău (vechea pârtie) este o pârtie albastră cu un grad de dificultate mic și are lungimea de 300 de metri. Are altitudinea de plecare la 1500 de metri, diferența de nivel de 20 de metri și altitudinea de sosire la 1480 de metri. Pârtia Rarău din Câmpulung Moldovenesc (vechea pârtie) este deservită de un teleski monopost.

Pârtia Voievod – Sucevița este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are 600 de metri lungime. Altitudinea de plecare a pârtiei se află la 655 de metri, are diferența de nivel de 104 de metri și înclinația de 17%. Se desfășoară pe lățimea de 25 de metri și are altitudinea de sosire la 551 de metri. Pârtia Voievod – Sucevița din Câmpulung Moldovenesc este deservită de un teleski monopost, este dotată cu nocturnă și tunuri de producere a zăpezii artificiale și ocupă suprafața de 1,5 hectare.

Programul Pârtiei Voievod – Sucevița este de luni până joi de la 14.00 la 22.00, de vineri până duminică și în sărbătorile legale de la 10.00 la 22.00.

Pârtia Bodea este destinată schiului biatlon și fond.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

La Pârtiile Rarău – Câmpulung Moldovenesc lucrările de amenajare sunt finalizate în proporție de 80%, dar din cauza întreruperii finanțării de Guvernul Ponta, prin D-na fost Ministru al Turismului, Maria Grapini, proiectul a fost sistat. Să sperăm că vor apărea resursele necesare pentru ca pârtiile să fie finalizate. Întreaga poveste a realizării proiectului și sistării resurselor financiare o poți afla în articolul Proiectul Pârtiilor Rarău – Câmpulung Moldovenesc, sistarea finanțelor și soluții.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Rarău 1 din Rarău – Câmpulung Moldovenesc este o pârtie albastră-roșie cu un grad de dificultate mic-mediu și are lungimea de 2800 de metri. Are altitudinea de plecare la 1220 de metri, diferența de nivel de 455 de metri și înclinația de 16,6%. Se desfășoară pe lățimea de 30 de metri, sus, și 80 de metri în josul pârtiei și are altitudinea de sosire la 765 de metri. Pârtia este deservită de o telegondolă și ar trebui să fie dotată cu tunuri de zăpadă.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Rarău 2 din Rarău – Câmpulung Moldovenesc este o pârtie roșie cu un grad de dificultate mediu și are lungimea de 1649 de metri. Are altitudinea de plecare la 1400 de metri, diferența de nivel de 180 de metri și înclinația de 21,5%. Se desfășoară pe lățimea medie de 35 de metri și are altitudinea de sosire la 1220 de metri. Pârtia Rarău 2 este deservită de o telegondolă și ar trebui să fie dotată cu tunuri de zăpadă.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Programul de funcționare al telefericelor de pe Pârtia Voievod-Sucevița în sezonul 2014-2015:

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pentru imagini webcam de la Pârtia de ski și snowbaord Voievod – Sucevița click aici.

Prețul instalație de transport pe cablu – teleski – la Pârtia Runc din Câmpulung Moldovenesc este de 2 lei pentru o urcare.

Există un centru de închiriere echipament sportiv cu 20 de lei pe zi.

Prețul instalație de transport pe cablu – babyski – la Pârtia Runc 1 și Pârtia Runc 2 din Câmpulung Moldovenesc este de 0,5 lei pentru o urcare.

Pârtia Runc (Runcu) este proprietatea Primăriei și Consiliului Local Câmpulung Moldovenesc, spre deosebire de Pârtia Runc 1 și Pârtia Runc 2 care sunt administrate de un operator privat.

Pârtiile din Câmpulung Moldovenesc (Pârtia Rarău, Runc, Voievod – Sucevița, Pârtia Bodea, Rarău – Câmpulung Moldovenesc) nu sunt legate între ele, aparțin altor patroni și nici nu sunt foarte apropiate una de cealaltă.

Pârtia Voievod – Sucevița din Câmpulung Moldovenesc este construită în cadrul Complexulu Turistic Voievod situat în satul Voievodeasa din Comuna Sucevița.

Serviciul public salvamont Suceava: Tel. 0745 313052; 0724 212857.

Gura Humorului este un oraș din Județul Suceava, aflat în regiunea istorică Bucovina de sud, situat în nord-estul României. În anul 2005 acesta a devenit stațiune turistică. Gura Humorului este poziționată la o altitudine de aproximativ 470 de metri, având un climat cu proprietăți sedative. Locul a fost căutat ca stațiune climaterică încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Orașul Gura Humorului este situat în partea centrală a Județului Suceava, la limita estică a Obcinilor Bucovinei, în Depresiunea Humorului.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României (în Regiunea Moldova), între Pietrosul Călimanului (2022 metri) și Albia Siretului (233 metri), într-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central și nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită, cu o așezare în formă de amfiteatru. Reședința județului este Municipiul Suceava.

Judeţul se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu Judeţul Botoșani, la sud-est cu Judeţul Iași, la sud cu Judeţele Neamţ și Harghita, la sud-vest cu Judeţul Mures, iar la vest cu Judeţele Bistriţa Năsăud și Maramureș.

Zona de munte ocupă 65,4% din suprafața Județului Suceava și cuprinde munţi cu înălțimi între 800 si 2100 de metri. Principalele grupe de munți de pe teritoriul sucevean sunt: Munții Călimani, Munții Giumalău, Munții Rarău, Munții Stănișoarei, Munții Suhard, Munții Țibăului, Obcinile Bucovinei, Subcarpații Moldovei.

Munţii Bistriţei, şi în mod special partea nordică a crestei acestora, se impun în peisajul Ţării Dornelor prin culmile abrupte şi stâncoase, încă relativ bine împădurite. În partea de nord, Valea Bistriţei îi separă de Masivul Giumalău prin spectaculoasele Chei ale Zugrenilor – o secţiune prin două masive cristaline, cu pereţi abrupţi şi o diferenţă de nivel care ajunge până la circa o mie de metri.

În Munţii Bistriţei nu există infrastructură de cazare (cabane, refugii), însă este posibilă camparea. Cu excepţia traseului de creastă (Cheile Zugrenilor – Sat Păltiniş), celelalte trasee pot fi parcurse într-o singură zi, iar o parte dintre acestea pot fi străbătute şi pe bicicletă.

În cadrul zonei montane s-a dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai importantă este Depresiunea Dornei (cu două compartimente: Dorna și Neagra Șarului).

Zona de podiș și dealuri subcarpatice ocupă 34,6% din suprafața teritorială suceveană. Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali și Podișului Sucevei.

Zonele de podiș și dealuri subcarpatice sunt reprezentate de Podișul Sucevei și Subcarpaţii Neamţului, cu altitudini cuprinse între 300 și 500 de metri. Podișul Sucevei se împarte în Podișul Dragomirnei și Podișul Fălticeni, ce încadrează între ele Depresiunea Rădăuţi. Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile și terasele joase de-a lungul râurilor, prezentând ca principală caracteristică faptul că, pe mari întinderi, nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naștere zonelor cu exces de umiditate.

Spaţiul geografic al Judeţului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) si cu climă continental – moderată (partea de vest)..

În Complexul de agrement Ariniș este construită o piscină acoperită de dimensiuni olimpice, un bazin de înot destinat copiilor și sunt amenajate și construite opt terenuri de sport, plus o nocturnă, precum și un patinoar artificial. Complexul este inaugurat în data de 1 mai 2010. În cadrul proiectului se realizează și iluminatul public în Parcul Dendrologic Ariniș. În zona de acces spre pârtie, pe malul drept al Râului Moldova, este amenajat un loc de campare cu toate utilitățile necesare rulotelor.

Orașul este străbătut de șoseaua europeană E58 (DN17), fiind poziționat la jumătatea distanței dintre Suceava și Câmpulung Moldovenesc, la circa 35 de km de aceste două centre urbane. Cel mai apropiat oraș de Gura Humorului este Frasin (7 km către Câmpulung Moldovenesc). Altă cale rutieră care străbate orașul este drumul județean DJ177, către Comuna Mănăstirea Humorului, pe valea Râului Humor.

Pârtia Șoimul se află în S-ul Orașului Gura Humorului, pe malul drept al Râului Moldova. Accesul, atât din oraș, cât și dinspre cartierul Voroneț, se face pe Aleea Piatra Pinului.

Distanțe de la Gura Humorului spre: Câmpulung Moldovenesc – 31 km, Suceava – 59 km, Vatra Dornei – 73 km, Bistrița – 155 km, Brașov – 324 km, Tg. Mureș – 251 km, București – 445 km.

Gura Humorului este conectat la sistemul național feroviar și are două stații CFR pe magistrala Suceava – Vatra Dornei: Gura Humorului Oraș (în apropiere de centrul localității), respectiv Gura Humorului (în Satul Păltinoasa din cadrul comunei suburbane cu același nume).

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtiile de la Gura Humorului sunt două momentan: Pârtia Șoimul 1 și Pârtia Șoimul 2.

Pârtia Șoimul 1 (Complex de agrement Ariniș) este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și se întinde pe lungimea de 1462 de metri. Are altitudinea de plecare la 756 de metri, înclinația medie de 20% și diferența de nivel de 283 de metri. Se desfășoară pe lățimea minimă de 8 metri și are altitudinea de sosire la 473 de metri. Transportul pentru accesul în vârful pârtiei (teleferic) se face cu instlația de transport pe cablu: telescaunul cu 4 locuri.  Pârtia Șoimul 1 este dotată cu instalație nocturnă, tunuri de produs zăpadă artificială și se întinde pe o suprafață de 5 hectare.

Pârtia Șoimul 2 sau Șoimuleț (Complex de agrement Ariniș) este o pârtie albastra cu un grad mic de dificultate și se întinde pe lungimea de 500 de metri. Are altitudinea de plecare la 756 de metri, înclinația medie de 20% și diferența de nivel de 70 de metri. Se desfășoară pe lățimea medie de 20 de metri și are altitudinea de sosire la 686 de metri. Transportul pentru accesul în vârful pârtiei (teleferic) se face cu instalația de transport pe cablu: teleski (deși se poate ajunge și cu telescaunul pentru că cele 2 pârtii au punctul de plecare comun). Pârtia Șoimul 2 sau Șoimuleț NU este dotată cu instalație nocturnă.

Există un proiect pentru amenajarea a încă 2 pârtii de ski și snowboard tot în Gura Humorului (Complex de agrement Ariniș).

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Gura Humorului, pentru sezonul 2014-2015 este:

Foto captură: romaniaturistica.ro // Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pentru a putea vedea imagini live ale camerelor web de pe pârtiile ce aparțin de Schi Arena (Feleac) accesează linkul ACESTA.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Tarifele instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) în Stațiunea Gura Humorului, pentru sezonul 2014-2015 sunt:

Foto captură: romaniaturistica.ro // Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

La baza pârtiilor din Gura Humorului (Complex de agrement Ariniș), centrele de închiriere echipament de ski și snowboard au preţurile: 10 lei (echipament pentru o oră) şi 40 de lei (pentru o zi).

Transportul cu telescaunul dureaza doar 10 minute.

Pârtia Șoimul 1 a fost făcută cu fonduri FARE, iar Pârtia Șoimul 2 din banii strânși în urma folosirii instalației pe parcursul a 2 ani.

La baza pârtiilor Gura Humorului (Complex de agrement Ariniș) există o parcare auto cu 360 de locuri de autoturisme și 10 locuri pentru autocare.

Comuna Mălini este situată în partea central sudică a Judeţului Suceava, la hotarul cu Judeţul Neamţ, traversată fiind de drumurile Judeţene 209A şi 209B, acesta din urmă asigurând legătura peste Pasul Stânişoara (1250 m) cu Comuna Borca din Judeţul Neamţ.

Mălini se înscrie în rândul aşezărilor de munte alungite, tip vale, construcţiile îmbinând armonios tradiţionalul cu modernul. Localitatea este situată în zona de contact deal–munte, dispunând de un cadru natural deosebit de pitoresc, bogat şi variat, ceea ce a făcut ca actuala administrație a comunei să se preocupe în mod deosebit și de valorificarea potențialului turistic al zonei.

Au fost create astfel condițiile pentru vânzarea mai multor loturi de teren în vederea înființării a două sate de vacanță, iar pentru sezonul hibernal s-a amenajat o pârtie de ski și snowboard dotată cu instalație de teleschi, fiind o invitație pentru pasionații de sporturi de iarnă din localitățile învecinate. Pârtia și teleschiul sunt amplasate în partea de sus a comunei, și anume în Satul Văleni, la ieșirea spre Pasul Stânișoara, pe un versant nordic, pe partea dreaptă a Pârăului Suha Mare.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României (în Regiunea Moldova), între Pietrosul Călimanului (2022 metri) și Albia Siretului (233 metri), într-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central și nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită, cu o așezare în formă de amfiteatru. Reședința județului este Municipiul Suceava.

Judeţul se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu Judeţul Botoșani, la sud-est cu Judeţul Iași, la sud cu Judeţele Neamţ și Harghita, la sud-vest cu Judeţul Mures, iar la vest cu Judeţele Bistriţa Năsăud și Maramureș.

Zona de munte ocupă 65,4% din suprafața Județului Suceava și cuprinde munţi cu înălțimi între 800 si 2100 de metri. Principalele grupe de munți de pe teritoriul sucevean sunt: Munții Călimani, Munții Giumalău, Munții Rarău, Munții Stănișoarei, Munții Suhard, Munții Țibăului, Obcinile Bucovinei, Subcarpații Moldovei.

Munţii Bistriţei, şi în mod special partea nordică a crestei acestora, se impun în peisajul Ţării Dornelor prin culmile abrupte şi stâncoase, încă relativ bine împădurite. În partea de nord, Valea Bistriţei îi separă de Masivul Giumalău prin spectaculoasele Chei ale Zugrenilor – o secţiune prin două masive cristaline, cu pereţi abrupţi şi o diferenţă de nivel care ajunge până la circa o mie de metri.

În Munţii Bistriţei nu există infrastructură de cazare (cabane, refugii), însă este posibilă camparea. Cu excepţia traseului de creastă (Cheile Zugrenilor – Sat Păltiniş), celelalte trasee pot fi parcurse într-o singură zi, iar o parte dintre acestea pot fi străbătute şi pe bicicletă.

În cadrul zonei montane s-a dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai importantă este Depresiunea Dornei (cu două compartimente: Dorna și Neagra Șarului).

Zona de podiș și dealuri subcarpatice ocupă 34,6% din suprafața teritorială suceveană. Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali și Podișului Sucevei.

Zonele de podiș și dealuri subcarpatice sunt reprezentate de Podișul Sucevei și Subcarpaţii Neamţului, cu altitudini cuprinse între 300 și 500 de metri. Podișul Sucevei se împarte în Podișul Dragomirnei și Podișul Fălticeni, ce încadrează între ele Depresiunea Rădăuţi. Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile și terasele joase de-a lungul râurilor, prezentând ca principală caracteristică faptul că, pe mari întinderi, nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naștere zonelor cu exces de umiditate.

Spaţiul geografic al Judeţului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) si cu climă continental – moderată (partea de vest).

Pârtia de ski și snowboard de la Mălini a fost reabilitată de Primăria Comunei în cadrul unui proiect de dezvoltare turistică, în anul 2012.

Pârtia de schi este de categorie usoara spre medie si are o lungime de 800 m .Traseul pârtiei se desfasoara pe partea stânga (în sensul de coborâre) a teleschiului ce o deserveste având o forma aproximativ semicirculara fata de axul teleschiul.Statia inferioara a teleschiului se afla la o altitudine de circa 603 m . iar statia superioara este amplasata la o altitudine de aproximativ 706 m . Traseul teleschiului uneste în linie dreapta cele doua statii.

Comuna Mălini este situată în partea de sud-est a Județului Suceava, pe cursul inferior al Râului Suha Mare, având în apropiere Munții Stânișoarei cu o înălțime maximă de 1530 m în Vârful Bivolu. Mălinii se află la 20 km de Fălticeni și la 12 km de Baia, prima capitală a Moldovei. Numele satului vine de la o pădure de mălini, arbori care s-au păstrat și astăzi.

Pârtiile de la Mălini se află la 35 de km sud-vest de Municipiul Suceava, în vecinătatea Satului Văleni, la ieșirea spre Pasul Stânișoara. Accesul se face dinspre Localitatea Mălini, pe DJ209B.

CAZAREA în zona pârtiilor de la Mălini se poate face în cele 2 sate de vacanță construite special pentru dezvoltarea turismului în localitate.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Mălini 1 (sau Pârtia Pojorâta-Mălini) este o pârtie albastră-roșie cu un grad de dificultate mic-mediu și are lungimea de 800 de metri. Altitudinea de plecare este la 709 metri, are o înclinație de 19% și o diferență de nivel de 106 metri. Se desfășoară pe o lățime medie de 40 de metri, are o suprafață de 3,2 hectare și ajunge la baza pârtiei la altitudinea de 603 metri. Pârtia I din Mălini are capacitatea optimă de 1000 de persoane, beneficiază de nocturnă și este deservită de un teleski.

Pârtia Mălini 2 (a fost amenajată în paralel cu Pârtia Mălini 1) este o pârtie albastră-roșie cu un grad de dificultate mic-mediu și are lungimea de 600 de metri. Altitudinea de plecare este la 709 metri, are o înclinație de 19% și o diferență de nivel de 106 metri. Se desfășoară pe o lățime de 40 de metri, are o suprafață de 3,2 hectare și ajunge la baza pârtiei la altitudinea de 603 metri. Pârtia II din Mălini are capacitatea optimă de 1000 de persoane, beneficiază de nocturnă și este deservită de același teleski ca Pârtia Mălini I.

Printre proiectele de investiții ale Primăriei Mălini există și achiziționarea și amplasarea a 4 tunuri de producere a zăpezii artificiale.

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Mălini, pentru sezonul 2014-2015 este:

Foto captură: romaniaturistica.ro // Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime