Plaiul Prahovei este vechea denumire dată poienii ce se întindea de-a lungul Văii Prahova, de la Râul Izvor până la Predeal (25 km).

Sinaia apare legată de înființarea mănăstirii în anul 1695, în jurul căreia s-au înjghebat primele așezări. Ridicarea rapidă a acesteia a fost înlesnită de dezvoltarea în zona subcarpatică a industriei extractive și de prelucrare a petrolului, de deschiderea șoselei la sfârșitul secolului al XVIII-lea, de construcția căii ferate și de cea a Castelului Peleș. Toate acestea au contribuit la transformarea acestei așezări în stațiune de odihnă.

Din 1880 Sinaia este declarat oraș, fiind astfel una din cele mai vechi așezări urbane de munte din țară.

Primul Drum a fost făcut de argații mănăstirii, prin lărgirea potecii și amenajarea unui drum rudimentar pe care puteau ajunge carele cu boi de la Posada, prin Strâmtoarea Oratiilor, până în curtea bisericii. Drumul, în totalitatea sa, din Timiș la Predeal și până în Comarnic a fost făcut de austrieci pentru a trece cu armatele și a-i ataca pe turci în Țara Românească, oprindu-le înaintarea spre Ardeal (1736).

Dezvoltarea Orașului Sinaia ca stațiune turistică a luat amploare începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu construirea Șoselei Sinaia – Brașov (1847), a căii ferate București – Sinaia (1879) și mai ales a Castelului Peleș care a transformat orașul într-un centru al vieții politice și zonă rezidențială privilegiată.

Sinaia se află în Județul Prahova, în regiunea istorică Muntenia din România. Este al treilea cel mai populat județ din România, după București și Județul Iași și este unul dintre cele mai urbanizate județe ale țării, cu două municipii și alte 12 orașe. Prinicipalul centru urban este Municipiul Ploiești, reședința județului, oraș cunoscut pentru industria de prelucrare a petrolului, care se extrage în zonele deluroase ale județului, în preajma Orașelor Boldești-Scăeni și Urlați.

sursa: Primăria Sinaia

Județul Prahova își are limitele geografice și administrative la nord cu Județul Brașov, la est cu Județul Buzău, la sud cu Județul Ilfov și cu Județul Ialomița, iar la vest cu Județul Dâmbovița.

Județul este cunoscut și pentru regiunea turistică Valea Prahovei, aflată în partea de nord-vest și pentru zona viticolă Dealul Mare, cu podgoriile de la Tohani și Valea Călugărească.

Județul Prahova este situat la sud de curbura Munților Carpați, în zona de centru-sud a României, fiind străbătut de meridianul de 26ºEst și de paralela de 45ºNord. Prahova ocupă o suprafață de 4716 kmp, reprezentând 2% din teritoriul țării.

Județul are un relief deosebit de variat, începând de la culmile Carpaților Meridionali (Munții Bucegi) și Orientali (grupa Carpaților Curburii — Munții Baiului, Grohotiș și Ciucaș) în nord, urmate de dealurile subcarpatice în centru și Câmpia Piemontană a Ploieștilor (parte a Câmpiei Române) în partea de sud. Munții din nord pot fi trecuți prin Valea Prahovei către Pasul Predeal de pe teritoriul județului vecin, Brașov, sau prin Pasul Bratocea, pe Teleajen, ambele drumuri ducând către Brașov.

Clima Județului Prahova este temperat-continentală. Temperatura medie anuală este de -2ºC la altitudini mari și depășeste 10ºC în regiunile joase din câmpie.

Infrastructura domeniului schiabil al Văii Prahova, care însumează peste 22 de kilometri de pârtii, poziționează Județul Prahova pe locul doi pe țară, într-un clasament realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, după Județul Brașov. Prahova este pe locul trei pe țară și în clasamentul celor mai lungi pârtii de ski și snowboard, cu „Drumul de Vară” care măsoară 2972 de metri, fiind administrată de Primăria Sinaia.

Județul Prahova este un important nod atât de cale ferată, cât și de căi rutiere, fiind traversat de importante drumuri spre Europa Centrală, Europa de Est, Rusia, Turcia și Grecia.

Spre Sinaia, accesul auto îl poți face pe DN1/ E60 (București – Ploiești – Câmpina – Comarnic – Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Brașov) sau pe DN71 (Târgoviște – Pucioasa – Fieni – Moroieni – Sinaia).

Accesul feroviar spre Sinaia se poate realiza pe ruta București – Brașov. Sunt garnituri de toate tipurile, de la Regio (vechiul tren personal) și Inter Regio (vechiul tren accelerat/rapid), la InterCity. Din 2004 au fost introduse automotoarele Desiro (Săgeata Albastră) pentru trenurile rapide care circulă pe distanțe medii (trenurile zăpezii: București–Sinaia–Bușteni–Predeal–Brașov cu oferte tarifare avantajoase în perioada de iarnă).

Stațiunea Sinaia, denumită și “Perla Carpaților”, oferă posibilități de CAZARE nelimitate, fiind o stațiune turistică dezvoltată și promovată foarte mult, mai ales după anii 1990. Turiștii se pot caza în hoteluri, pensiuni, vile, cabane sau la persoane private.

În Stațiunea Sinaia există 20 de pârtii și trasee de ski și snowboard, însumând aproximativ 19 kilometri. Dintre acestea, 6 sunt pârtii și trasee albastre de dificultate mică (aproximativ 5 kilometri în total), 11 pârtii și trasee roșii de dificultate medie (aproximativ 11 kilometri în total), 3 pârtii negre (2,8 kilometri) și 3 pârtii cu zăpadă artificială (2,75 kilometri).

Pârtia Valea Dorului 1 este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 775 de metri. Altitudinea de plecare este la 2040 de metri, are o diferență de nivel de 218 de metri și înclinația de 28%. Se desfășoară pe lățimea de 30-50 de metri și are altitudinea de sosire la 1822 de metri. Pârtia Valea Dorului 1 din Sinaia este poziționată pe traseul Cota 2000 – Valea Dorului și este deservită de telescaun.

Pârtia Valea Dorului 2 este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 804 metri. Altitudinea de plecare este la 2048 de metri, are o diferență de nivel de 230 de metri și înclinația de 29%. Se desfășoară pe lățimea de 60 de metri și are altitudinea de sosire la 1818 de metri. Pârtia Valea Dorului 2 din Sinaia este poziționată pe traseul Cota 2000 – Valea Dorului și este deservită de telescaun.

Pârtia Valea Dorului Variantă este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 896 de metri. Altitudinea de plecare este la 2033 de metri, are o diferență de nivel de 199 de metri și înclinația de 23%. Se desfășoară pe lățimea de 60 de metri și are altitudinea de sosire la 1834 de metri. Pârtia Valea Dorului Variantă din Sinaia este poziționată pe traseul Cota 2000 – Valea Dorului și este deservită de telescaun.

Pârtia Valea Dorului Variantă 1 este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 500 de metri. Altitudinea de plecare este la 2090 de metri, are o diferență de nivel de 50 de metri, lățimea de 40 de metri și altitudinea de sosire la 2040 de metri. Pârtia Valea Dorului Variantă 1 din Sinaia este poziționată pe traseul Cota 2000 – Valea Dorului și este deservită de telescaun.

Pârtia Valea Dorului Variantă 2 este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 1000 de metri. Altitudinea de plecare este la 1820 de metri, are o diferență de nivel de 60 de metri, lățimea de 20 de metri și altitudinea de sosire la 1760 de metri. Pârtia Valea Dorului Variantă 2 din Sinaia este poziționată pe traseul Cota 2000 – Valea Dorului și este deservită de telescaun.

Pârtia Valea Soarelui 1 este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 1190 de metri. Altitudinea de plecare este la 2035 de metri, are o diferență de nivel de 214 de metri și înclinația de 18%. Se desfășoară pe lățimea de 70 de metri și are altitudinea de sosire la 1821 de metri. Pârtia Valea Soarelui 1 din Sinaia este poziționată pe traseul Cota 2000 – Valea Dorului și este deservită de telescaun.

Pârtia Valea Soarelui 2 este o pârtie albastră cu un nivel mic de dificultate și are lungimea de 1200 de metri. Altitudinea de plecare este la 1960 de metri, are o diferență de nivel de 200 de metri și înclinația de 17%. Se desfășoară pe lățimea de 50 de metri și are altitudinea de sosire la 1760 de metri. Pârtia Valea Soarelui 2 din Sinaia este poziționată pe traseul Cota 2000 – Valea Dorului și este deservită de telescaun.

Pârtia Lăptici 1 este o pârtie albastră cu un nivel mic de dificultate și are lungimea de 1900 de metri. Altitudinea de plecare este la 2090 de metri, are o diferență de nivel de 230 de metri și înclinația de 18%. Se desfășoară pe lățimea de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 1860 de metri. Pârtia Lăptici 1 din Sinaia este deservită de telescaun.

Pârtia Lăptici 2 este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 900 de metri. Altitudinea de plecare este la 2090 de metri, are o diferență de nivel de 190 de metri și înclinația de 22%. Se desfășoară pe lățimea de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 1900 de metri. Pârtia Lăptici 2 din Sinaia este poziționată pe traseul Cota 2000 – Cabana Valea Soarelui și este deservită de telescaun.

Pârtia Valea Scândurari este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 505 metri. Altitudinea de plecare este la 1969 de metri, are o diferență de nivel de 148 de metri și o înclinație de 29%. Se desfășoară pe lățimea de 65 de metri și are altitudinea de sosire la 1821 de metri. Pârtia Valea Scăndurari din Sinaia este poziționată pe traseul Cota 2000 – Valea Dorului și este deservită de telescaun și teleski.

Pârtia Începători este o pârtie albastră cu un nivel mic de dificultate și are lungimea de 173 de metri. Altitudinea de plecare este la 2062 de metri, are o diferență de nivel de 20 de metri și înclinația de 12%. Se desfășoară pe lățimea de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 2042 de metri. Pârtia Începători din Sinaia nu este deservită de nicio instalație de transport pe cablu.

Pârtia Drumul de Vară este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 2972 de metri. Altitudinea de plecare este la 2045 de metri, are o diferență de nivel de 395 de metri și o înclinație de 23%. Se desfășoară pe o lățime de 30 de metri și are altitudinea de sosire la 1650 de metri. Pârtia Drumul de Vară din Sinaia este poziționată pe traseul Cota 2000 – Cota 1400 și este deservită de telescaun și de telecabină.

Pârtia Papagal este o pârtie neagră cu un nivel avansat de dificultate și are lungimea de 900 de metri. Altitudinea de plecare este la 2045 de metri, are o diferență de nivel de 395 de metri și o înclinație de 34%. Se desfășoară pe lățimea de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 1650 de metri. Pârtia Papagal din Sinaia este poziționată pe traseul Cota 2000 – Cota 1400 și este deservită de telescaun și telecabină.

Pârtia Târle este o pârtie neagră cu un nivel avansat de dificultate și are lungimea de 950 de metri. Altitudinea de plecare este la 2045 de metri, are o diferență de nivel de 395 de metri și o înclinație de 34%. Se desfășoară pe lățimea de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 1650 de metri. Pârtia Târle din Sinaia este poziționată pe traseul Cota 2000 – Cota 1400 și este deservită de telescaun și telecabină.

Pârtia Carp este o pârtie neagră cu un nivel avansat de dificultate și are lungimea de 1382 de metri. Altitudinea de plecare este la 2056 de metri, are o diferență de nivel de 449 de metri și înclinația de 35%. Se desfășoară pe o lățime de 80 de metri și are altitudinea de sosire la 1607 de metri. Pârtia Carp din Sinaia este poziționată pe traseul Cota 2000 – Cota 1400 și este deservită de telescaun și telecabină.

Pârtia Valea cu Brazi este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 400 de metri. Altitudinea de plecare este la 1500 de metri, are o diferență de nivel de 115 metri și o înclinație de 30%. Se desfășoară pe o lățime de 20 de metri și are altitudinea de sosire la 1385 de metri. Pârtia Valea cu Brazi din Sinaia este înzăpezită artificial și se poate ajunge la ea cu telescaunul sau cu telecabina.

Pârtia Nouă din Sinaia este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 1800 de metri. Altitudinea de plecare este la 1416 metri, are o diferență de nivel de 390 de metri și o înclinație de 22%. Se desfășoară pe o lățime de 30 de metri și are altitudinea de sosire la 1026 de metri. Pârtia Nouă din Sinaia este dotată cu tunuri de zăpadă și este deservită de telegondolă.

Pârtia Albastră Gondolă este o pârtie albastră cu un nivel mic de dificultate și are lungimea de 150 de metri. Altitudinea de plecare este la 1026 de metri, are o diferență de nivel de 20 de metri și o înclinație de 14%. Se desfășoară pe lățimea de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 1006 de metri. Pârtia Gondolă din Sinaia este dotată cu tunuri de zăpadă, înstalație nocturnă și este deservită de Teleski și Baby-Lift.

Instalațiile de transport pe cablu (teleferice) din Sinaia sunt : Telecabina 1 (Sinaia –  cota 1400) și Telecabina 2 (cota 1400 – cota 2000), Gondola Sinaia 1 (tronsonul 1000-1400), Gondola Sinaia 2 – sau Gondola Carp (tronsonul 1400-2000), Telescaun cota 1400 (cota 1400 – cota 2000 Valea Dorului Variantă), Telescaun Valea Dorului, Telescaun Valea Soarelui, Teleski Scândurari (nefuncțional) și Teleski și Baby-Lift Pârtie Albastră Gondolă.

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Sinaia, pentru sezonul 2014-2015 este:

Gondola:

tronsonul 1000-1400: zilnic – 08.30-17.00

tronsonul 1400-2000 (Gondola Carp): zilnic – 08.30 – 16.30

Telescaunul Soarelui: zilnic – 09.30 – 16.00

Telescaun V. Dorului – zilnic – 09.30 – 16.00

Telecabină:

 

Tarifele instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) în Stațiunea Sinaia, pentru sezonul 2016-2017 sunt:

– Telecabina Sinaia-Cota 1400, Telecabina Cota 1400 – Cota 2000, Telescaun 1400 – 2000, Telescaun Valea Dorului, Teleski Scăndurari:

Copiii cu vârsta sub 6 ani au gratuitate: anul nasterii 2011 si mai mici;

Copiii cu vârsta între 6 și 12 ani beneficiază de tarif redus: anul nașterii 2005-2010.

 

Telegondola Sinaia oferă în fiecare zi de luni, pentru toți sinăienii, urcare doar cu buletinul.

Prețurile pentru închirierea echipamentelor de ski și snowboard la Sinaia, pentru sezonul 2014-2015 erau:

Există centre de închiriat echipamente de ski și snowboard jos, în stațiune, dar și la stația de plecare a Telegondolei și chiar sus la cota 1400. Prețurile cresc odată cu înălțimea, dar se mențin între 50-60 de lei pentru un echipament complet de ski (bețe, skiuri, clăpari) sau snowboard (placă, legături și bocanci de snowboard).

Telegondola Sinaia: 0244.310.248;
Telecabina Sinaia: 0244.310.240;
Jandarmeria montana Sinaia: 0244.311.699;
Salvamont Sinaia: 0244.311.922;
Serviciul UNIC Salvamont: 0725.826.668;
Salvamont Sinaia: 0244.311.922;
Serviciul UNIC Salvamont: 0725.826.668 (0SALVAMONT)
Apel unic de urgenta: 112;
Adresa: Sinaia, Cota 1400, OP1, CP18;
E-mail: salvamontprahova@yahoo.com

Atenție!  Telescaunul Cota 1400 – Cota 2000 este administrat de alta firma, fiind necesar un bilet de urcare diferit de cel al Telegondolei Sinaia.

Parcarea la Telecabina Sinaia costa 10 lei/zi. Parcarea la Telegondola Sinaia costa 5 lei/zi.

Sinaia Pârtia Nouă Telegondolă

Sinaia 1400-2000 Drumul De Vară

Sinaia Cota 2000 Valea Soarelui Valea Dorului

Sinaia Kikere și Distracție

Bușteni este un mic oraș de munte din nordul Județului Prahova, în regiunea istorică Muntenia, în centrul României. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Munților Bucegi. Situat la 135 km de București, se întinde pe circa 7 km de-a lungul Văii Prahova, între „Vadul Cerbului” și tunelul săpat în pintenul muntelui „Muchia Lungă”. Altitudinea medie a Orașului Bușteni este de 850 m. Este una din cele mai populare stațiuni de munte, oferind panorame spectaculoase, o mulțime de oportunități turistice și activități de vacanță, de la schi sau snowboard, la excursii montane.

Județul Prahova își are limitele geografice și administrative la nord cu Județul Brașov, la est cu Județul Buzău, la sud cu Județul Ilfov și cu Județul Ialomița, iar la vest cu Județul Dâmbovița.

Județul este cunoscut și pentru regiunea turistică Valea Prahovei, aflată în partea de nord-vest și pentru zona viticolă Dealul Mare, cu podgoriile de la Tohani și Valea Călugărească.

Județul Prahova este situat la sud de curbura Munților Carpați, în zona de centru-sud a României, fiind străbătut de meridianul de 26ºEst și de paralela de 45ºNord. Prahova ocupă o suprafață de 4716 kmp, reprezentând 2% din teritoriul țării.

Județul are un relief deosebit de variat, începând de la culmile Carpaților Meridionali (Munții Bucegi) și Orientali (grupa Carpaților Curburii — Munții Baiului, Grohotiș și Ciucaș) în nord, urmate de dealurile subcarpatice în centru și Câmpia Piemontană a Ploieștilor (parte a Câmpiei Române) în partea de sud. Munții din nord pot fi trecuți prin Valea Prahovei către Pasul Predeal de pe teritoriul județului vecin, Brașov, sau prin Pasul Bratocea, pe Teleajen, ambele drumuri ducând către Brașov.

Clima Județului Prahova este temperat-continentală. Temperatura medie anuală este de -2ºC la altitudini mari și depășeste 10ºC în regiunile joase din câmpie.

Infrastructura domeniului schiabil al Văii Prahova, care însumează peste 22 de kilometri de pârtii, poziționează Județul Prahova pe locul doi pe țară, într-un clasament realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, după Județul Brașov. Prahova este pe locul trei pe țară și în clasamentul celor mai lungi pârtii de ski și snowboard, cu „Drumul de Vară” care măsoară 2972 de metri, fiind administrată de Primăria Sinaia.

Pe la începutul anilor 1880 apare fenomenul ce va spori faima stațiunii – schiul. Prin anii 1907-1908 tinerii ce veneau în vacanță din străinătate au adus la Sinaia, Bușteni pe Valea Albă și Coștila, moda schiului, a „alunecatului pe patine de lemn, bob și sanie”.

Denumirea celor două pârtii ale domeniului schiabil vine de la Ioan Kalinderu (1840-1913), ce a fost administrator al Domeniilor Coroanei Regale în timpul Regelui Carol I. Pârtia Kalinderu a fost omologată de Federația Internațională de Schi, putând astfel organiza concursuri și găzdui schiori de performanță.

Județul Prahova este un important nod atât de cale ferată, cât și de căi rutiere, fiind traversat de mari axe rutiere spre Europa Centrală, Europa de Est, Rusia, Turcia și Grecia.

Spre Bușteni accesul auto îl poți face pe DN1/ E60 (București – Ploiești – Câmpina – Comarnic – Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Brașov) și pe DN71 (Târgoviște – Pucioasa – Fieni – Moroieni – Sinaia) și mai departe pe DN1/E60 (Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Brașov).

Accesul feroviar spre Bușteni se poate face pe ruta București – Brașov și sunt garnituri de toate tipurile, de la Regio (vechiul tren personal), la Inter Regio (vechiul tren accelerat/rapid) și InterCity.

Din 2004 au fost introduse automotoarele Desiro (Săgeata Albastră) pentru trenurile rapide care circulă pe distanțe medii (trenurile zăpezii: București – Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Brașov cu oferte tarifare avantajoase în perioada de iarnă). 

Stațiunea Bușteni oferă posibilități de CAZARE nelimitate fiind o stațiune turistică dezvoltată și promovată foarte mult, mai ales după 1990. Turiștii se pot caza în hoteluri, pensiuni, vile, cabane sau la persoane private.

Domeniul schiabil al Stațiunii Bușteni este situat la baza Muntelui Caraiman, în cartierul Valea Albă, la aproximativ 1 kilometru de centrul stațiunii. Acesta dispune de 2 pârtii – Kalinderul 1 si Kalinderu 2, care sunt  deservite de o instalație de transport pe cablu modernă (telescaun de 4 locuri cu o capacitate de 1200 persoane pe oră).

Pârtia Kalinderu 1 este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 1390 de metri. Are altitudinea de plecare la 1295 de metri, are o diferență de nivel de 295 de metri și înclinația de 28%. Se desfășoară pe o lățime de 40 de metri, ocupă o suprafață de 5,6 hectare și are altitudinea de sosire la 1000 de metri. Pârtia Kalinderu 1 din Bușteni este dotată cu tunuri de zăpadă, nocturnă și este deservită de Telescaunul Bușteni cu 4 locuri.

Pârtia Kalinderu 2 este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și are lungimea de 1300 de metri. Are altitudinea de plecare la 1295 de metri, are o diferență de nivel de 295 de metri și o înclinație de 28%. Se desfășoară pe o lățime de 60 de metri, ocupă o suprafață de 4,2 hectare și are altitudinea de sosire la 1000 de metri. Pârtia Kalinderu 2 din Bușteni este dotată cu tunuri de zăpadă și este deservită de Telescaunul Bușteni cu 4 locuri.

 

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Bușteni, pentru sezonul 2014-2015 este:

Camera web de pe Pârtia Kalinderu nu mai există. Singura cameră-web din apropierea pârtiei se află la barul Inside și poate fi văzută pe alpin-expert.ro (click aici).

Tarifele instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) în Stațiunea Bușteni, pentru sezonul 2016-2017 sunt: 

 

Prețurile pentru închirierea echipamentelor de ski și snowboard la Bușteni pentru sezonul 2014-2015 sunt: 

Prețurile pentru închirierea echipamentul de ski (clăpari, bețe, schiuri) sau snowboard (boots și placă) variază în funcție de centru de închirirere și de timpul rămas până la finalul programului.

Tel. 0722.256.702      E-mail: office@kalinderu.ro

La baza pârtiilor există un mai multe chioscuri si localuri de unde îți poți cumpara de mâncare sau de băut.

Prețul parcării de la baza pârtiei este de 10 lei/zi.

Fun-Park Bușteni (situat lângă baza pârtiilor) oferă și alte tipuri de distracții, cum ar fi pista de tubing, o pârtie pentru începători, banda transport tubing și schi – 100 m lungime – Karusel.

(Pârtie începători – 150 metri lungime, Baby ski – 120 metri lungime, Pista tubbing – 150 metri lungime, Banda transport tubing și ski – 100 metri lungime, Karusel pentru copii începători, Tobogan – 500 m lungime).

În partea de sus a pârtiilor există un apres-ski destinat atât riderilor cât și celor care au venit la o distracție cu sania. Cei care doresc să se distreze pe Pârtia de săniuș, trebuie să ia cel puțin o urcare dus-întors ca să se poată distra.

 

 

Azuga este un oraș aflat în nordul Județului Prahova, în zona istorică Muntenia. Se situează pe Valea Prahovei, la confluența cu Râul Azuga, la poalele Munților Bucegi și Munților Baiului, în vecinătatea culmilor Sorica și Cazacu.

În trecut, Azuga purta denumirea de Între Prahove și a avut, ca şi celelalte localităţi de pe valea superioară a Râului Prahova, un statut aparte. Amplasarea acestei aşezări în zona montană a constitutit argumentul forte pentru acordarea statutului de “staţiune climaterică de prim rang” şi localitate “de villegiatură“. Acest statut trecut în Anuarul Oficial a fost obţinut în anul 1924, după realizarea mai multor anchete la faţa locului. Evoluţia numărului de turişti a fost atent urmărită. La 1892 au fost înregistraţi 485 de vizitatori. În 1936 s-a înfiinţat Oficiul Naţional de Turism şi ulterior, la Azuga s-a înfiinţat Oficiul Local de Turism.

În anul 1948 staţiunea era foarte apreciată, un număr mare de villegiaturişti, printre aceştia şi mulți străini au venit la Azuga. (sursa: monumenteprahova.ro )

Infrastructura domeniului schiabil al Văii Prahova, care însumează peste 22 de kilometri de pârtii, poziționează Județul Prahova pe locul doi pe țară, într-un clasament realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, după Județul Brașov. Prahova este pe locul trei pe țară și în clasamentul celor mai lungi pârtii de ski și snowboard, cu „Drumul de Vară” care măsoară 2972 de metri, fiind administrată de Primăria Sinaia.

Județul Prahova își are limitele geografice și administrative la nord cu Județul Brașov, la est cu Județul Buzău, la sud cu Județul Ilfov și cu Județul Ialomița, iar la vest cu Județul Dâmbovița.

Județul este cunoscut și pentru regiunea turistică Valea Prahovei, aflată în partea de nord-vest și pentru zona viticolă Dealul Mare, cu podgoriile de la Tohani și Valea Călugărească.

Județul Prahova este situat la sud de curbura Munților Carpați, în zona de centru-sud a României, fiind străbătut de meridianul de 26ºEst și de paralela de 45ºNord. Prahova ocupă o suprafață de 4716 kmp, reprezentând 2% din teritoriul țării.

Județul are un relief deosebit de variat, începând de la culmile Carpaților Meridionali (Munții Bucegi) și Carpaților Orientali (grupa Carpaților Curburii — Munții Baiului, Grohotiș și Ciucaș) în nord, urmate de dealurile subcarpatice în centru și Câmpia Piemontană a Ploieștilor (parte a Câmpiei Române) în partea de sud. Munții din nord pot fi trecuți prin Valea Prahovei către Pasul Predeal de pe teritoriul județului vecin, Brașov, sau prin Pasul Bratocea, pe Teleajen, ambele drumuri ducând către Brașov.

Clima Județului Prahova este temperat-continentală. Temperatura medie anuală este de -2ºC la altitudini mari și depășeste 10ºC în regiunile joase din câmpie.

Azuga este o stațiune turistică cu vechime în sporturile de iarnă. Azuga se poate mândri cu prima pârtie de schi din România omologată de Federația Internațională de Schi – Pârtia Sorica.

În Azuga se regăsesc 7 pârtii cu o lungime totală de 7 kilometri și 7 instalații de cablu cu o lungime totală de 4 kilometri.

Județul Prahova este un important nod, atât de cale ferată, cât și de căi rutiere, fiind traversat de mari axe rutiere spre Europa Centrală, Europa de Est, Rusia, Turcia și Grecia.

Spre Azuga, accesul auto îl poți face pe DN1/ E60 (București – Ploiești – Câmpina – Comarnic – Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Brașov), pe DN71 (Târgoviște – Pucioasa – Fieni – Moroieni – Sinaia) și mai departe pe DN1/E60 (Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Brașov) sau pe 129A din Predeal (o variantă ocolitoare și nerecomandată).

Accesul feroviar spre Azuga se poate face  pe ruta București – Brașov și sunt garnituri de toate tipurile, de la Regio (vechiul tren personal), la Inter Regio (vechiul tren accelerat/rapid) și InterCity.

Din 2004 au fost introduse automotoarele Desiro (Săgeata Albastră) pentru trenurile rapide care circulă pe distanțe medii (trenurile zăpezii: București – Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Brașov cu oferte tarifare avantajoase în perioada de iarnă).

Stațiunea Azuga a avut prima pârtie de schi omologată. Oferă posibilități de cazare destule,  fiind o stațiune turistică dezvoltată și promovată foarte mult, mai ales după 1990. Turiștii se pot caza în hoteluri, pensiuni, vile, cabane sau la persoane private.

În Azuga se regăsesc 7 pârtii de ski și snowboard cu o lungime totală de 7 kilometri și 7 instalații de cablu cu o lungime totală de 4 kilometri.

Pârtia Sorica este o pârtie roșie cu un grad de dificultate mediu și are lungimea de 2100 de metri. Are altitudinea de plecare la 1539 de metri, înclinația de 29% și diferența de nivel de 561 de metri. Ocupă o suprafață de 8,4 hectare și are altitudinea de sosire la 938 de metri. Pârtia Sorica din Azuga are capacitatea de până la 2500 de persoane, este deservită de un teleski și o telegondolă. Dispune de nocturnă și tunuri de zăpadă și este omologata de Federația Internațională de Schi si de Ministerul Turismului.

Pârtia Cazacu este o pârtie roșie cu un grad de dificultate mediu și are lungimea de 2200 de metri. Are altitudinea de plecare la 1540 de metri, înclinația de 28% și diferența de nivel de 530 de metri. Ocupă o suprafață de 7,5 hectare și are altitudinea de sosire la 1010 metri. Pârtia Cazacu din Azuga dispune de nocturnă, tunuri de zăpadă și are capacitatea de până la 700 de persoane. Este deservită de un teleski și o telegondolă.

Pârtia Cazacu are în partea de jos următoarele 2 ramificațiii:

Pârtia Cazacu Variantă este o pârtie roșie cu un grad de dificultate mediu și are lungimea de 400 de metri. Are altitudinea de plecare la 1114 metri, înclinația de 33% și diferența de nivel de 116 metri. Se desfășoară pe lățimea de 19 metri, ocupă 1 hectar și are altitudinea de sosire la 998 de metri. Pârtia Cazacu Variantă din Azuga are capacitatea de până la 500 de persoane, este dotată cu tunuri de zăpadă artificială și este deservită de un teleski și de un baby-ski.

Pârtia Cazacu Bretea (Pârtia Cazacu Legătură sau Stație) este o pârtie roșie cu un grad de dificultate mediu și are lungimea de 715 de metri. Are altitudinea de plecare la 1141 de metri, înclinația de 23% și diferența de nivel de 213 de metri. Ocupă o suprafață de 1 hectar și are altitudinea de sosire la 928 metri. Pârtia Cazacu Bretea din Azuga are capacitatea de până la 400 de persoane și este deservită de telegondolă, teleski și tunuri de zăpadă.

Pârtia Azuga Sud este o pârtie albastră cu un grad de dificultate mic și are lungimea de 770 de metri. Pârtia are altitudinea de plecare la 1487 de metri, înclinația de 20% și diferența de nivel este de 154 metri. Se desfășoară pe lățimea de 50 metri, ocupă suprafața de aproape 4 hectare și are altitudinea de sosire la 1333 de metri. Pârtia Azuga Sud din Azuga are capacitatea de până la 500 de persoane. Este dotată cu tunuri de zăpadă artificială și este deservită de un teleschi și de telegondolă.

Pârtia La Stână este o pârtie albastră cu un grad de dificultate mic și are lungimea de 910 metri. Are altitudinea de plecare la 1487 de metri, înclinația de 17% și diferența de nivel de 154 metri. Se desfășoară pe lățimea de 50 metri, ocupă 4,5 hectare și are altitudinea de sosire la 1333 de metri. Pârtia La Stână din Azuga are capacitatea de până la 500 de persoane și este dotată cu tunuri de zăpadă artificială. Este deservită de un teleski și de telegondolă.

Cazacu Babyski Începători este o pârtie albastră cu un grad de dificultate mic și are lungimea de 110 metri. Pârtia Cazacu Începători (baby-ski) din Azuga este dotată cu tunuri de zăpadă, instalație nocturnă și este deservită de baby-ski.

Alte pârtii de ski fond, precum și un traseu de snowboard, situate în vecinătatea Pârtiei Cazacu, însumeaza 10 km.

Infrastructura de transport pe cablu din Azuga este asigurată de Telegondola Azuga, Teleski Sorica, Teleski Cazacu, Babyski Cazacu, Babyski Sorica, Banda rulantă Sorica, Teleski Sorica Sud (La Stână).

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Azuga, pentru sezonul 2014-2015 este:

Tarifele pentru instalațiile de transport pe cablu de la Azuga, pentru sezonul 2014-2015 sunt:

 

Prețurile pentru închirierea echipamentelor de ski și snowboard la Azuga, pentru sezonul 2014-2015 sunt:

Telefon: 0244/327150

În Complexul Cazacu este interzis snowbording-ul deoarece pârtia este privată, iar proprietarul nu permite acest lucru.

Atenție!

Complexul Cazacu (cu teleski și babyski) și Complexu Sorica (telegondola, teleski și banda) nu funcționează cu aceleași abonamente.