Domeniul Schiabil Șureanu este situat în Munții Șureanu, într-un cadru natural montan magnific de altitudine mare, între Vârful Șureanu (2059 de metri altitudine) și Vârful Pătru (2130 de metri altitudine), incluzând Vârful Aușel (2009 metri altitudine) și Vârful Curmătura (1809 metri altitudine).

Un mare avantaj al coborârii pe fiecare din pârtii, este imprevizibilitatea priveliștilor oferite de Domeniul Schiabil Șureanu. De la panoramele din sud, (Vârful lui Pătru, Masivul Parâng), la cele din est (Munții Cindrel, Munții Lotrului) și cele din vest (Munții Retezat), ai parte de imagini neașteptat de frumoase, care justifică, din nou, numele de ,,Elveția Estului”, dat de străini Munților Șureanu.

Descoperirile arheologice din Județul Alba datează din perioada neolitică, cunoscută sub numele de „Cultura Petrești”. Denumirea regiunii provine din cuvântul latin albus, -a, -um, însemnând alb.
Alba este un județ al României situat în Transilvania. Reședința lui este Municipiul Alba Iulia. Se învecinează cu județele Cluj și Mureș la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest și Arad și Bihor la nord-est. Județul este compus din 4 municipii, 7 orașe și 67 de comune (2007).
Munții Apuseni se află în vest și nord-vest, fiind caracterizați printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) și metale prețioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariția așezărilor omenești, încă din trecutul îndepărtat. Valea Mureșului, cu afluenții săi, Arieș, Sebeș, Cugir și regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creșterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume și fructe) și viticulturii.
Poziționarea Văii Mureșului cu afluenții săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere și feroviare, favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest și vest sunt Munții Apuseni, Munții Sebeșului se află în sudul județului, iar 25% din suprafața județului este ocupată de Podișul Târnavelor, cu podgorii renumite și resurse de gaze naturale.
Predomină regiunile înalte de podiș, deal și munte, în est cu Munții Metaliferi (M.Trascăului cu “Muntele Mare“), în sud, Munții Șureanu, în nord-vest, Munții Bihorului și Munții Parâng.

Județul Alba este acoperit la est de Podișul Târnavelor și Podișul Secașelor, iar la vest de Munții Apuseni. Munții Șureanu, străbătuți de Valea Sebeșului limitează sudul județului, precum și o mică parte din Munții Cindrelului. Nordul și nord-vestul sunt străjuite de Muntele Mare și Munții Bihor. Culoarul Mureșului separă Munții Apuseni de Podișul Târnavelor (400-500 m altitudine).

Caracteristicile geografice ale Domeniului Schiabil Șureanu au dus la realizarea unei deosebite infrastructuri a sporturilor de iarnă, unde zăpada abundentă măsoară peste 1,5 metri între lunile decembrie și aprilie. În prezent, pârtiile sunt dotate cu două teleschiuri și un telescaun, iar cele nouă pârtii care totalizează 11473 de metri sunt pentru toate gusturile, având o dispunere excelentă pe platoul alpin. Variate ca dificultate și înclinație, ele conțin porțiuni atât de zăpadă tasată, cât și de așa-zisa powder (zăpadă nebătută, făinoasă), ideală pentru freeride. Așezarea în raport cu vegetația oferă trăiri inedite prin coborârea din golul alpin (2010 m – 1900 m altitudine) fie prin pădure, fie pe lărgimea platoului.

Spre deosebire de alte domenii schiabile din țară, veți găsi trei apres-ski-uri cu structuri constructive inedite ca forme arhitecturale, situate pe versanți diferiți, pentru a percepe vizual perspective deosebite asupra întregului ansamblu al Domeniul Schiabil Șureanu. Dacă poposiți veți avea parte de odihnă plăcută și o servire ireproșabilă.

Prin Judeṭul Alba trec două importante drumuri naṭionale europene, E81 (DN1), care face legătura între sudul României și nord vestul țării și E68 (DN7), care asigurǎ tranzitul dintre sudul și vestul Transilvaniei. În viitorul apropiat se prevede construirea unei autostrăzi (parte din coridorul IV de transport rutier) care o sǎ lege România cu Ungaria.

În prezent, accesul pe Domeniul Schiabil Șureanu se realizează iarna pe ruta: Sebeș – Șugag – Barajul Oașa, pe DN67C, apoi la dreapta, pe lângă lacul de acumulare pe DJ704, ruta: Oașa – Mănăstirea Oașa – Luncile Prigoanei (stațiune de pensiuni, aflată la 4,5 km distanță de Domeniul Schiabil Șureanu) – Stațiunea Poarta Raiului (aflată la 1,2 km distanță de Domeniul Schiabil Șureanu, cu spații de cazare și alimentație publică deosebite) – Domeniul Schiabil Șureanu. Distanța din Sebeș este de 82 de kilometri și se realizează, în condiții de iarnă în aproximativ 1,30 – 2 ore, incluzând popasurile.
Porțiunea Lacul Oașa – Domeniul Schiabil Șureanu este deszăpezită regulat. Totuși, pentru a evita surprizele neplăcute, este obligatoriu să aveți anvelope de iarnă în stare bună și lanțuri.
Distanțele de acces spre Domeniul Schiabil Șureanu sunt: Sebeș – Șugag (30 km), Șugag – Lacul Oașa (34 km), Lacul Oașa – Luncile Prigoanei (3 km), Luncile Prigoanei – Poarta Raiului (3 km), Poarta Raiului – Domeniul Schiabil Șureanu (2 km).
Variantele de urcare din Cugir sau dinspre Obârșia Lotrului NU SUNT RECOMANDATE deoarece nu se deszăpezesc!

CAZAREA pentru Domeniul Schiabil Șureanu se află în apropierea pârtiei la vile, pensiuni, cabane sau hotel. La un kilometru distanță se află stațiunea Gura Raiului cu pensiuni, hotel și vile.

Pârtia Aușel 1 (A1) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 1650 de metri. Pârtia Aușel 1 (A1) are altitudinea de plecare la 2010 metri, cea de sosire la 1650 de metri și este deservită de telescaun Aușel.

Pârtia Aușel 2 (A2) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie roșie-neagră cu un grad mediu-avansat de dificultate și are lungimea de 1430 de metri. Pârtia Aușel 2 (A2) are altitudinea de plecare la 2010 metri, cea de sosire la 1650 de metri și este deservită de telescaun Aușel.

Pârtia Aușel 3 (A3) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 2060 de metri. Pârtia Aușel 3 (A3) are altitudinea de plecare la 2010 metri, cea de sosire la 1650 de metri și este deservită de telescaun Aușel.

Pârtia Curmătura 1 (C1) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie albastră cu un grad mic de dificultate și are lungimea de 1700 de metri. Pârtia Curmătura 1 (C1) are altitudinea de plecare la 1809 metri, cea de sosire la 1650 de metri și este deservită de teleskiul Curmătura.

Pârtia Curmătura 2 (C2) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 650 de metri. Pârtia Curmătura 2 (C2) are altitudinea de plecare la 1809 metri, cea de sosire la 1650 de metri și este deservită de teleskiul Curmătura.

Pârtia Curmătura 3 (C3) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 650 de metri. Pârtia Curmătura 3 (C3) are altitudinea de plecare la 1809 metri, cea de sosire la 1650 de metri și este deservită de teleskiul Curmătura.

Pârtia Curmătura 4 (C4) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 830 de metri. Pârtia Curmătura 4 (C4) are altitudinea de plecare la 1809 metri, cea de sosire la 1650 de metri și este deservită de teleskiul Curmătura.

Pârtia Șureanu 1 (S1) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie albastră cu un grad mic de dificultate și are lungimea de 600 de metri. Pârtia Șureanu 1 (S1) are altitudinea de plecare la 1922 metri, cea de sosire la 1720 de metri și este deservită de teleskiul Șureanu.

Pârtia Șureanu 2 (S2) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 1150 de metri. Pârtia Șureanu 2 (S2) are altitudinea de plecare la 1922 metri, cea de sosire la 1720 de metri și este deservită de teleskiul Șureanu.

Pârtia Șureanu 3 (S3) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 1350 de metri. Pârtia Șureanu 3 (S3) are altitudinea de plecare la 1922 metri, cea de sosire la 1720 de metri și este deservită de teleskiul Șureanu.

Telefericele din zona Domeniului Schiabil Șureanu sunt 3. Instalațiile de transport prin cablu sunt: 3 teleskiuri și un telescaun.

Teleskiul Șureanu are altitudinea de plecare la 1720 de metri, iar cea de sosire la 1922 de metri.

Teleskiul Curmătura are altitudinea de plecare la 1650 de metri, iar cea de sosire la 1809 de metri.

Telescaunul Aușel are altitudinea de plecare la 1650 de metri, iar cea de sosire la 2010 metri.

Programul de funcționare al pârtiilor de pe Domeniul Schiabil Șureanu, în sezonul 2015-2016:

 

Pentru a putea vedea imagini live ale camerelor web de pe pârtiile ce aparțin de Domeniul Schiabil Șureanu accesați linkul ACESTA sau ACESTA.

Tarifele pentru instalațiile de transport pe cablu (telefericele) de pe Domeniul Schiabil Șureanu pentru sezonul 20015-2016:

La Domeniul Schiabil Șureanu există centru de închiriere echipament sportiv de schi complet (skiuri, bețe, clăpari) și snowboard (placa de snowboard, boots).

Domeniul Schiabil Șureanu

Telefon: 0258.738.102, 0258.738.121.
La baza pârtiilor există 3 apre-ski-uri: Apre-Ski Curmătura, Apre-Ski Ana și Apre-Ski Ada.
Există acoperire bună în rețeaua Cosmote și semnal pentru modemurile Clicknet.
ATENȚIE! Pentru a “prinde” semnal Vodafone sau Orange trebuie să urci cu teleschiul Curmătura și să intri în pădurea de brazi de pe versantul dinspre Petrila. Acolo e posibil să ai semnal, în funcție de performanțele telefonului.
Pe Domeniul Schiabil Șureanu nu există zone periculoase din punct de vedere al formării avalanșelor. În afara lui există astfel de zone care sunt mai abrupte, în special zona vârfului Șureanu. De aceea, te sfătuim să rămâi în perimetrul domeniului schiabil.

Dacă totuși te aventurezi în afara lui, îți recomandăm:
Consultă în prealabil Salvamontul asupra stării zăpezii și a situației meteo. Cere cu încredere orice sfat!
Nu pleca singur și anunță cel puțin o persoană de intențiile tale ca să poată anunța Salvamontul în cazul în care nu te întorci.
Nu pleca dacă sunt condiții slabe de vizibilitate fiindcă te poți rătăci usor.

Comuna Arieșeni se află la granița dintre județele Alba și Bihor, la o altitudine de 950 m, reprezentând un punct de plecare în traseele de escaladă și drumeție din Munții Apuseni. Pe timp de iarnă, aceste locuri sunt asaltate de turiști din județele învecinate și din toată țara, care vin aici pentru practicarea sporturilor de iarnă, pentru pârtiile de ski și snowboard Arieșeni-Vârtop, pentru relaxare și pentru peisajele calde ale Apusenilor.

Descoperirile arheologice din Județul Alba datează din perioada neolitică, cunoscută sub numele de „Cultura Petrești”. Denumirea regiunii provine din cuvântul latin albus, -a, -um, însemnând alb.
Alba este un județ al României situat în Transilvania. Reședința lui este Municipiul Alba Iulia. Se învecinează cu județele Cluj și Mureș la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest și Arad și Bihor la nord-est. Județul este compus din 4 municipii, 7 orașe și 67 de comune (2007).
Munții Apuseni se află în vest și nord-vest, fiind caracterizați printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) și metale prețioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariția așezărilor omenești, încă din trecutul îndepărtat. Valea Mureșului, cu afluenții săi, Arieș, Sebeș, Cugir și regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creșterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume și fructe) și viticulturii.
Poziționarea Văii Mureșului cu afluenții săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere și feroviare, favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest și vest sunt Munții Apuseni, Munții Sebeșului se află în sudul județului, iar 25% din suprafața județului este ocupată de Podișul Târnavelor, cu podgorii renumite și resurse de gaze naturale.
Predomină regiunile înalte de podiș, deal și munte, în est cu Munții Metaliferi (M.Trascăului cu “Muntele Mare“), în sud, Munții Șureanu, în nord-vest, Munții Bihorului și Munții Parâng.

Județul Alba este acoperit la est de Podișul Târnavelor și Podișul Secașelor, iar la vest de Munții Apuseni. Munții Șureanu, străbătuți de Valea Sebeșului limitează sudul județului, precum și o mică parte din Munții Cindrelului. Nordul și nord-vestul sunt străjuite de Muntele Mare și Munții Bihor. Culoarul Mureșului separă Munții Apuseni de Podișul Târnavelor (400-500 m altitudine).

Durata medie a sezonului de ski și snowboard în aceasta regiune se întinde din luna decembrie până în martie-aprilie. Cele mai renumite pârtii de ski și snowboard din această zonă sunt pârtiile Vârtop, foarte bine îngrijite și dotate cu teleski şi utilaje de întreţinere a zăpezii.

Pârtiile Vârtop sunt în proprietatea Primăriei Arieșeni, doar terenul de sub stâlpii de teleski este concesionat, însă autoritățile locale intenționează ca în viitorul apropiat să mai amenajeze patru pârtii.

Prin Judeṭul Alba trec două importante drumuri naṭionale europene, E81 (DN1), care face legătura între sudul României și nord vestul țării și E68 (DN7), care asigurǎ tranzitul dintre sudul și vestul Transilvaniei. În viitorul apropiat se prevede construirea unei autostrăzi (parte din coridorul IV de transport rutier) care sǎ lege România cu Ungaria.

La 10 kilometri de Stațiunea Turistică Arieșeni se află pârtiile de ski și snowboard din zonă. Venind din Arieșeni, urmează DN75 înspre Vârtop și după ce treci în județul Bihor, pe partea stângă o sa vezi o mică bisericuță, urmează drumul ce trece pe lângă această bisericuță încă 400 de metri și o să ajungi la baza pârtiilor deservite de telescaun.

Dacă dorești să ajungi cu trenul în Județul Alba, la Pârtiile Arieșeni-Vârtop, trebuie să știi că acesta este traversat la sud de magistrala 200, ce face legătura între municipiul Brașov și Județul Arad și este parte din coridorul IV European, pe sectorul cuprins între Coșlariu și Șibot. Județul Alba mai este traversat de magistrala 300, București – Brașov – Blaj – Războieni – Cluj – Oradea, dar și de calea ferată Războieni – Târgu Mureș – Deda și Alba Iulia – Zlatna.

În sezonul de ski și snowboard se efectuează transport Oradea – Arieșeni Vârtop – Oradea în fiecare sâmbătă și duminică cu un microbuz de 8+1 locuri, 50 lei/pers.

Plecarea spre Arieșeni-Vârtop se face din Oradea, parcarea de la Vulturul Negru la ora 8.00 dimineața. Sosirea este vis-a-vis de pârtia de ski Arieșeni-Vârtop.

Din același loc se face și plecarea spre Oradea, de la pârtia Arieșeni-Vârtop, la ora 17:00.

Pentru grupuri organizate există disponibilitate și în cursul săptămânii. Transportul se face pe bază de rezervare la numerele de telefon 0727606153 și 0722606597.

CAZAREA în apropierea pârtiei se poate face în vile, pensiuni, cabane și chiar hoteluri din zonele: Arieșeni, Vârtop, Garda, Albac, Campani Bihor, Chișcău și Nucet.

Consiliul Local Arieșeni va concesiona 50 de hectare de teren investitorilor care intenționează să construiască hoteluri și vile în apropierea pârtiei.

Pârtiile de ski și snowboard Vârtop sunt asaltate de turiști mai ales la sfârșit de săptămână, atunci când funcţionează și instalația de iluminare nocturnă.

Pârtia Vârtopu Mare este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate, cu lungimea de 1 km. Pleacă de la altitudinea de 1380 de metri, are un grad de înclinație de 30% și o diferență de nivel de 230 de metri. Se desfășoară pe o lățime de 120 de metri, are o suprafață totală de 10 hectare și se termină la altitudinea de 1150 de metri. Capacitatea de persoane pe pârtie în același timp este de aproximativ 900. Pârtia este dotată cu nocturnă și cu teleski cu agățători ficși.

Pârtia Vârtopu Mic este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate, cu lungimea de doar 430 de metri. Pleacă de la altitudinea de 1250 de metri, are un grad de înclinație de 24% și o diferența de nivel de 100 de metri. Se desfășoară pe o lățime de 40 de metri, are o suprafață de 2 hectare și se termină la altitudinea de 1150 de metri. Capacitatea de persoane pe pârtie este de 650 de persoane. Pârtia Vârtopu Mic este dotată cu nocturnă și cu teleski cu agățători mobili.

Lângă cele 2 pârtii de la Vârtop, mai există alte 2 la Piatra Grăitoare (ce aparțin de județul Bihor), la câteva sute de metri de acestea. Există și legături între ele prin pădure!!!

Programul pârtiilor de ski și snowboard de la Arieșeni-Vârtop este de luni până duminică între 08.00 – 21.00.

 

Pentru a putea vedea imagini live ale camerelor web de pe pârtiile ce aparțin de Arieșeni-Vârtop accesați linkul ACESTA. 

Tarifele pentru instalațiile de transport pe cablu la Arieșeni-Vârtop  pe sezonul 2014-2015: 

Pentru închirieri echipament de ski și snowboard la baza pârtiilor Vârtopu Mic și Vârtopu Mare:

www.arieșeni.info

Ziua de ski și snowboard începe la ora 8.00 și se termină la ora  21.00.

Siguranța schiorilor și snowboarderilor este supravegheată cu ajutorul a 8 camere de luat vederi, iar pârtiile sunt dotate și cu instalație de sonorizare pe toată lungimea lor.

Există, de asemenea, echipe ale Jandarmeriei prezente permanent și Serviciu de Salvamont fix la baza pârtiei. Un Heliport este montat în vârful Pârtiei Vârtopu Mare (teren special amenajat pe post de aeroport cu dimensiuni reduse, folosit pentru decolarea și aterizarea elicopterelor).

ATENȚIE! Accesul cu sănii nu este permis pe pârtie, pentru ele fiind amenajată o pantă mai mică.

Comuna Gârda de Sus, unde se găsește Domeniul Schiabil Ghețarul, aparține de Județul Alba, Transilvania. Are în componență 17 sate: Gârda de Sus (reședință), Biharia, Dealu Frumos, Dealu Ordâncușii, Dobrești, Gârda Seacă, Ghețari, Hănășești, Huzărești, Izvoarele, Munună, Ocoale, Plai, Pliști, Scoarța, Snide și Sucești.

Descoperirile arheologice din Județul Alba datează din perioada neolitică, cunoscută sub numele de „Cultura Petrești”. Denumirea regiunii provine din cuvântul latin albus, -a, -um, însemnând alb.
Alba este un județ al României situat în Transilvania. Reședința lui este Municipiul Alba Iulia. Se învecinează cu județele Cluj și Mureș la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest și Arad și Bihor la nord-est. Județul este compus din 4 municipii, 7 orașe și 67 de comune (2007).
Munții Apuseni se află în vest și nord-vest, fiind caracterizați printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) și metale prețioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariția așezărilor omenești, încă din trecutul îndepărtat. Valea Mureșului, cu afluenții săi, Arieș, Sebeș, Cugir și regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creșterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume și fructe) și viticulturii.
Poziționarea Văii Mureșului cu afluenții săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere și feroviare, favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest și vest sunt Munții Apuseni, Munții Sebeșului se află în sudul județului, iar 25% din suprafața județului este ocupată de Podișul Târnavelor, cu podgorii renumite și resurse de gaze naturale.
Predomină regiunile înalte de podiș, deal și munte, în est cu Munții Metaliferi (M.Trascăului cu “Muntele Mare“), în sud, Munții Șureanu, în nord-vest, Munții Bihorului și Munții Parâng.

Județul Alba este acoperit la est de Podișul Târnavelor și Podișul Secașelor, iar la vest de Munții Apuseni. Munții Șureanu, străbătuți de Valea Sebeșului limitează sudul județului, precum și o mică parte din Munții Cindrelului. Nordul și nord-vestul sunt străjuite de Muntele Mare și Munții Bihor. Culoarul Mureșului separă Munții Apuseni de Podișul Târnavelor (400-500 m altitudine).

Proiectul Domeniul Schiabil Ghețarul aparţine investitorului Rareş Gărduş (deși s-a vorbit că ar aparține și controversatului deputat şi om de afaceri Silviu Prigoană). Proiectul este realizat pare-se în parteneriat cu Consiliul Local Gârda de Sus şi cu sprijinul unei firme din Austria. Când proiectul va fi gata, la dispoziţia doritorilor vor fi 3 pârtii care vor beneficia de nocturnă şi de un sistem de zăpadă artificială. Dincolo de frumuseţea zonei, dezavantajul principal al acestui proiect constă în altitudinea destul de scăzută pentru durabilitatea zăpezii – circa 735 m. Lucrările au fost demarate cu seriozitate de către investitorul privat, ajungându-se ca în această toamnă investiţia să fie realizată în procentaj de peste 95 la sută. Deoarece au apărut neînţelegeri cu unul dintre proprietarii de terenuri, investitorul proiectului, Rareş Gărduş, ne-a declarat că în condiţiile actuale domeniul schiabil de la Gârda, în care au fost investiţi până în prezent peste 1,2 milioane de euro, nu se va mai deschide niciodată. Mai multe detalii citește în articolul Scandal cu pârtiile de la Gârda de Sus – Domeniul schiabil Gheţarul.

Domeniul Schiabil Ghețarul aparține de Comuna Gârda de Sus. Aceasta este situată în partea nord-vestică a Județului Alba, la confluența văii Gârda cu Arieșul Mare, la o distanță de 112 km de Municipiul Alba Iulia, și la 32 km de Câmpeni, orașul cel mai apropiat. Comuna este străbătută de DN75.
Drumul Național DN75 trece prin Localitatea Gârda de Sus.
Locuri de cazare se găsesc la Complexul Turistic Mama Uța care este poziționat exact la baza pârtiilor, dar și la alte pensiuni din Gârda de Sus.

Pârtia Ghețarul 1 din Gârda de Sus este o pârtie neagră cu un grad de dificultate ridicat și are lungimea de 1100 de metri. Altitudinea de plecare se află la 1050 de metri, are înclinația de 32%, diferența de nivel de 350 de metri și ajunge la baza pârtiei la altitudinea de 700 de metri. Pârtia Ghețarul 1 este deservită de telescaun.
Pârtia Ghețarul 2 din Gârda de Sus este o pârtie roșie cu un grad de dificultate mediu și are lungimea de 1600 de metri. Altitudinea de plecare se află la 1050 de metri, are înclinația de 22%, diferența de nivel de 350 de metri și ajunge la baza pârtiei la altitudinea de 700 de metri. Pârtia Ghețarul 2 este deservită de telescaun.
Pârtia Ghețarul 3 din Gârda de Sus este o pârtie albastră cu un grad de dificultate mic și are lungimea de 2200 de metri. Altitudinea de plecare se află la 1050 de metri, are înclinația de 16%, diferența de nivel de 350 de metri și ajunge la baza pârtiei la altitudinea de 700 de metri. Pârtia Ghețarul 3 este deservită de telescaun.
Pe lângă telescaunul care deserveșete toate cele 3 pârtii ale Domeniului Schiabil Ghețarul din Gârda de Sus, pe platoul Snide este amplasat și un teleski.
În acest moment se știe că această investiție a fost anulată, deși Domeniul Schiabil Ghețarul de la Gârda de Sus este în proporție de 95% finalizat. Mai multe detalii despre acest subiect găsești în articolul Scandal cu pârtiile de la Gârda de Sus – Domeniul schiabil Gheţarul.

 

Gârda de sus – Domeniul Schiabil Ghețarul – Str. Centru nr.95, Gârda de Sus, Jud. Alba.
Telefon: +40 740 14 48 17; +40 760 83 47 38. www.ghetarul.ro