ski-si-snowboard.ro ski-fond

Păltiniș

ERobertul SsS — Sun, 16 Mar 2014 13:03:53 +0000

Stațiunea Păltiniș aparține de Județul Sibiu, iar în stațiunea propriu-zisă mai este funcțională doar Pârtia Oncești. La Păltiniș mai există 5 variante de traseu/pârtii pentru ski-fond. În articolul complet prezentat pe ski-si-snowboard.ro poți găsi informații și detalii folositoare despre amplasarea geografica, scurt istoric, acces, cazare, pârtii, teleferice, program, prețuri, ponturi, starea vremii, galerie foto/video.

Pârtii de ski și snowboard din Județul Sibiu se găsesc la Jina, Păltiniș, Gura Râului (Trecătoarea lupilor), Bâlea și Arena Platoș.

Păltiniș - Amplasare geografică

Păltiniş este cea mai veche staţiune turistică permanentă (aflată la cea mai înaltă altitudine) din România situată în Carpaţii Meridionali, pe versantul nord-estic al Munţilor Cindrel. Se află la 35 de km distanţă de Sibiu, de care, de altfel, şi aparţine. Aşezarea de sub Vf. Onceşti se întinde într-o pădure de conifere, la altitudinea de 1442 de metri.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Județul Sibiu se învecinează la est cu Județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea, iar la nord cu Județul Mureș.

Munții Făgărașului se întind pe teritoriul Județului Sibiu, cu partea lor estică, și sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri cuprinse între 2000 și 2500 m (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu). Munții Făgărașului reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali și în care se află cel mai înalt vârf montan din România, Vârful Moldoveanu-2544 m. Până în perioada interbelică, Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2535 m, era considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra. Munții Făgăraș sunt traversați de a doua cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul.

Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează nori proprii, are clima lui. Aici sunt înregistrate cele mai mari valori de precipitații, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe care fac imposibilă circulația pe drumul alpin Transfăgărășan, care din 1974 traversează masivul.

Munții Lotrului sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârful Șteflești, având 2242 m.

Munții Cindrel, numiți și Munții Cândrel, sunt o subgrupă de munți situată în Carpații Meridionali, delimitată de Râul Sebeș, Râul Sadu și Podișul Transilvaniei. Munții Cindrel au un relief glaciar reprezentat de circuri glaciare, care adăpostesc tăuri glaciare. În porțiunea centrală, vârfurile acestor munți au altitudini de peste 2000 m, cel mai înalt fiind vârful cu nume omonim munților, Vârful Cindrel, cu o altitudine de 2244 m. În rest, altitudinile coboară spre 1700 m. Astfel, Munţii Cindrel, prin morfologia lor (culmi domoale şi platouri) se pretează foarte bine la practicarea skiului de fond.

În partea de nord, la trecerea spre Podișul Transilvaniei, se află zona etnografică Mărginimea Sibiului.

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe Valea Oltului și scad sub 0 grade pe Vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1300 mm, în zona muntoasă.

Păltiniș - Scurt istoric

Păltiniș - Acces și cazare

Păltiniș - Pârtii, transport pe cablu și program

Păltiniș - Starea vremii, stratul de zăpadă și camere web

Păltiniș - Prețuri teleferice și echipament de închiriat

Păltiniș - Ponturi / bine de știut

Păltiniș - Galerie Foto-Video

The post Păltiniș appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Predeal

ERobertul SsS — Fri, 31 Jan 2014 22:02:00 +0000

Pârtiile din Predeal sunt probabil cele mai cunoscute pârtii de pe Valea Prahovei, deși aparțin de Județul Brașov. În articolul complet prezentat pe ski-si-snowboard.ro despre Pârtiile din Predeal poți găsi informații și detalii folositoare despre amplasarea geografică, scurt istoric, acces, cazare, pârtii, teleferice, program, prețuri, ponturi, starea vremii, galerie foto, video și s.a.m.d.

Pârtii de ski și snowboard din Județul Braşov se găsesc în Predeal, Poiana Brașov, Cheile Grădiștei, Drăguș – Moțul Drăgușului și Bran (Zănoaga).

Predeal - Amplasare geografică

Localitatea Predeal se învecinează cu mai multe orașe, astfel: în Sud cu Azuga, în Sud-Vest cu Bușteni, în Nord-Vest cu Râșnov, iar în Nord cu Municipiul Brașov.

Predealul este așezat pe Valea Prahovei, lângă trecătoarea cu același nume din Carpații Meridionali, la altitudinea de 1060 m. Localitatea are ca delimitări râurile Prahova la sud și Timiș la nord. Orașul este înconjurat de 3 masive: Postăvarul, Piatra Mare și Bucegi.

În trecut, Predeal a fost localitatea de frontieră cu Imperiul Austro-Ungar, clădirea postului de grăniceri existând și astăzi.

Zona văii superioare a Prahovei a fost populată începând cu secolul al XVII-lea, când au început să se așeze scutelnicii de pe lângă mănăstirea Sinaia. Până în 1852, însă, punctul muntenesc de vamă între Țara Românească și Transilvania a fost la Breaza, în acel an mutându-se în comuna Predeal, impulsionând dezvoltarea turismului. Până în 1874 intravilanul de astăzi al Predealului făcea parte din domeniul comunei Podul Neagului (azi parte a orașului Comarnic), care cuprindea tot ținutul de pe valea superioară a Prahovei; În 1864, când Podul Neagului și Posada s-au alipit comunei Comarnic, restul satelor au format comuna Predeal, cu reședința la Bușteni, apoi (după 1874) la Predeal și apoi la Azuga.

La 31 mai 1874 a fost semnată la București convenția dintre România și Austro-Ungaria privind construirea liniei ferate Ploiești-Brașov, cu joncțiunea la punctul Predeal. Așezarea în sine s-a format prin construcția și darea în folosință a liniei ferate și a gării de la frontiera dintre România și Austro-Ungaria, Gara Predeal. În anul 1882 s-a făcut aici joncțiunea liniei ferate Ploiești-Predeal-Timișu de Sus-Brașov.

În anul 1908, Buștenii și Poiana Țapului s-au desprins de Predeal, iar la 20 mai 1912 s-a desprins și Azuga, Predealul devenind comună autonomă. Parohia ortodoxă din Predeal a fost înființată în anul 1926. În 1930 localitatea număra 596 locuitori.

În 1950, Predealul a devenit parte a orașului regional Stalin, din regiunea Stalin, denumite începând cu 1960, orașul regional Brașov și regiunea Brașov. În 1968, a fost organizat Orașul Predeal în cadrul județului Brașov, acesta primind în componență, pe lângă orașul propriu-zis, și satele Pârâul Rece, Timișu de Jos și Timișu de Sus.

Climatul montan din zona Valea Prahovei, cu verile răcoroase și iernile friguroase, face ca stațiunea Predeal să fie de un real interes turistic în toate anotimpurile. Orașul este recomandat atât pentru recreere, cât și pentru refacere din convalescență prin aerul său nepoluat cu umiditate ridicată.

În prezent, Predealul este cunoscut mai ales prin sporturile de iarnă, oferind posibilitatea de a schia sau a practica snowboardul sau săniușul pe nu mai puțin de 8 pârtii, datorită telescaunului și teleschiurilor de care dispune.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Județul Brașov este situat în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanțuri muntoase: Carpații Orientali și Carpații Meridionali, învecinându-se cu județele: Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu și Mureș.

Relieful județului este format din munți, depresiuni și dealuri. Dintre acestea, munții ocupă aproximativ 40% din teritoriu, fiind amplasați, în marea lor majoritate, la marginea sudică a județului, între limita cu Județul Sibiu, la vest, și limita cu Județele Buzău și Covasna, la est. Văile traversate de Olt, Culoarul Rucăr-Bran, Pasurile Predeal, Predeluș, Bratocea și Tabla Buții, introduc pronunțate denivelări transversale în acest aliniament muntos, reducându-i masivitatea și individualizând o serie de masive.

Poziționarea geografică a județului Brașov, în centrul țării, favorizează dezvoltarea turismului sub diverse forme. Buna infrastructură feroviară și rutieră care asigură legătura cu capitala țării, dar și cu Europa occidentală, face ca aici să ajungă anual mai mult de 400.000 de vizitatori.

Între resursele naturale cu potențial turistic se numără Munții Carpați și dealurile care ocupă mai mult de jumătate din teritoriul Județului Brașov, care oferă una dintre cele mai bine prezervate biodiversități din Europa. Elementele rare de floră și faună au determinat crearea a două parcuri naționale: Piatra Craiului, extins pe 15.000 de hectare și Bucegi, cu cel mai spectaculos peisaj alpin. Un al treilea parc, Munții Ciucaș, se află în curs de certificare.

Județul Brașov deține cele mai renumite mărci ale turismului montan din țară, mai ales pentru sporturile de iarnă, cum ar fi stațiunile turistice Poiana Brașov și Predeal, apreciate și pe plan internațional pentru posibilitățile pe care le oferă.

Clima Județului Brașov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase.

Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme.

Predeal - Scurt istoric

Predeal - Acces și cazare

Predeal - Pârtii, transport pe cablu și program

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Stațiunea Predeal este cunoscută pentru pârtiile de ski și snowboard însorite și amenajate la cele mai înalte standarde. În cazul condițiilor nefavorabile activităților recreative, instalațiile de produs zăpadă artificială suplinesc zăpada naturală.

Pregătită atât pentru sezonul alb cu pârtii de ski și snowboard pentru începători și avansați, cât și pentru sezonul verde, stațiunea montană Predeal este dotată cu nu mai puțin de 8 pârtii, din care trei sunt omologate internațional: Pârtia Clăbucet Plecare, Pârtia Subteleferic și Pârtia Clabucet.

Pârtiile se întind pe o suprafață mai mare de 50 de kilometri pătrați, pe care se pot practica ski alpin, snowboard, ski fond, biatlon și patrulă. Aceste sporturi pot fi practicate în condiții deosebite pe Pârtiile de la Clăbucet și Valea Râșnoavei.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Domeniul Schiabil al Stațiunii Predeal este situat la baza Clăbucetului și este deservit de un telescaun modern de 4 locuri, 2 instalații de teleski și o instalție baby-ski.

Pârtiile au o dificultate medie și dispun de următoarele dotări: pârtie de începători, instalație nocturnă, instalație de produs zăpadă artificială, utilaje de întreținut zăpada și parcare auto.