“Pentru race sunt prea bătrână, pentru freestyle la fel… Mi-a mai rămas freeride-ul. Când am intrat la club, să știi că am fost destul de varză, adică nu eram vreo schioare… Nu am cum să mă apuc de altceva… Poate croșetatul, dar e în paralel cumva.”

Sonia Drăgan – foto Adrian Stoica

Care este prima ta amintire legată de schi? Ce ai simțit când ai pus prima oară schiurile în picioare?

Prima mea amintire?… La Predeal, unde este telescaunul acum, pe păntuța aia care coboară în parcare… aia a fost prima mea pantă din viață. A fost traumatizant pentru că nu știam absolut nimic, nici tata nu a știut să îmi explice exact cum se face și a zis că dacă nu cobor, rămân acolo. Mi s-a părut panta vieții mele . Aveam niște schiuri galbene de plastic cu… șirețel

Tu ești instructor de schi. Există diferențe între metoda de predare după care ai învățat tu să te dai și cea după care se predă acum?

Nu mai e școala veche după care am învățat noi când eram la club. S-a schimbat stilul, având în vedere că schiurile acum te ajută foarte mult, nu mai depui atâta efort. Gândește-te că noi ne dădeam la club pe schiuri de 1,70… 1,80. Eu mai aveam niște schiuri de la tata care aveau 1,93 parcă… Iar eu am 1,55. Dimensiunea ideală se stabilește în funcție de ce vrei să faci. De exemplu eu acum mă dau pe 1,68, freeride touring, și am găsit compromisul perfect, astfel încât să mă dau cu ele în absolut orice fel de zăpadă. Bine, nu foarte mare, dar la noi în țară nu este cazul. Pentru predat am niște schiuri de parc, foarte ușoare, foarte drăguțe și foarte simpatice.

Cât de mult a contat norocul dar și munca în formarea ta ca rider?

A fost un noroc, pentru că mulți nu au posibilitatea asta. O perioadă nu m-am dat atât de mult pentru că trebuia să îmi plătesc urcările, ski-pass-ul, și știți foarte bine că Sinaia nu este cel mai ieftin loc de pe Pământ. Am vrut să fiu mai bună tot timpul. E vorba mai degrabă de automotivare… Cred că cea mai faină competiție la care am participat a fost la Borșa, organizată de Ion Trandafir. Acolo au fost vreo 23 de băieți iar eu singura fată. Și Ion a zis că n-am ce să-ți fac, categorie pentru tine nu pot să fac, așa că o să te dai cu ei. Asta e… Nu-i nimic, am zis. După competiție mi-am dat seama că nu sunt chiar atât de varză, având în vedere că din 23 am fost a 9-a sau a 10-a… Acolo au fost toți schiorii de top de la noi din freeride. Cu cât te dai mai mult cu oameni care sunt peste tine, te pompezi mai tare și înveți foarte mult de la ei… Cred că asta e ideea, să devii din ce în ce mai bun.

Sonia Drăgan – facebook/Sonia Drăgan

Ce instructor te-a influențat cel mai mult?

Florin Juncu. Avea un stil de predat foarte mișto, să te motiveze și să îți arate că poți. Îmi spunea: este foarte simplu: tu controlezi schiurile! Având în vedere că în schiul de performanță cam asta era ideea, să tragi cât mai tare, să fii acolo, plus că pe vremea aia eram foarte mulți, trebuia să fii tot timpul pompat. La mine acum nu mai pun accent pe treaba cu “învingătorul”. Este bine că lumea mai vede și pe altcineva pe podium… De exemplu în primul an la Oslea nu am câștigat. A fost ok, nah… primul an, la anul vin din nou, mai merg și eu un pic

Pe ce fel de zăpadă preferi să te dai?

Nu prefer powder-ul neapărat. Nu mă interesează ce fel de zăpadă este… Bine, nu te gândi că îmi plac scoicile și gheața, dar dacă asta e, pe asta mă dau. Pentru că și asta te formează și îți formează stilul. Dacă vezi că poți să te dai în orice… cam asta contează.

Asculți muzică atunci cînd te dai?

În ultimii ani am renunțat să ascult muzică, pentru că te pompează foarte tare și nu mai ai contact cu realitatea. Eu mi-am lua câteva trânte destul de nasoale. Îți vine să te dai mai tare. Depinde și ce asculți, evident. Dacă e zăpadă faină și te dai cu flow, e ok, dar dacă am o linie care îmi place și mai pot să dau și un drop, deja altfel stă treaba.

Sonia Drăgan – foto Cosmin Irimia

Ai declanșat vreodată o avalanșă la care să zici frate, am pus-o?!… Care a fost cea mai periculoasă experiență pe schiuri?

Anul trecut, pe Firul Papagalului, pe bucata aia de plat pe care o știe toată lumea, înaintre de intrare în fir, a plecat o bucată de vreo 100 și ceva de metri, dar nu a curs foarte mult… cam 10-15 metri. Eu am scăpat ca o garofiță ce sunt Eram cu un prieten care tocmai își luase o pereche nouă de schiuri de freeride, cu legături noi, și a zis că vrea să meargă și el. Hai p-acolo, ca nu ne-am dat și sigur nu e nicio urmă! Eu m-am oprit la un moment dat, iar când s-a oprit el lângă mine a plecat toată bucata de zăpadă. eu m-am speriat mai mult că l-am lovit pe el… I-au sărit schiurile din picioare. M-a lovit, m-am dat peste cap, într-o fracțiune de secundă nu știu cum m-am întors și eram deja pe versantul celălalt.

Care sunt cele mai bune locuri de freeride de la noi din țară? Dar din afară?

N-am explorat foarte mult, mai am mult de explorat, dar preferatele mele sunt Bâlea și Bucegii. Și Sinaia, evident. Atâta timp cât este zăpadă, ce mai contează pe unde te dai? În Italia îmi place foarte mult zona Valle d’Aosta și mai nou, de anul ăsta, Hop Fugen din Austria. Italia îmi place pentru că are niște munți și o zonă imensă de freeride, de-aia se mai și numește Freeride Paradise. Acolo nu ai timp să te dai… am mers 5 ani de zile acolo și nu ai timp să te dai peste tot pe unde vrei. Într-un an am stat două săptămâni în Italia, două în Franța. În Franța n-am văzut strop de zăpadă în afară de ce ninsese și cea artificială, pe când în Italia, deja a doua oară când am fost, a nins de am zis că nu-i adevarat!

Ce te dă pe tine pe spate în materie de schi?

Orice înseamnă echipament de schi, de outdoor, de munte… îmi pierd nopți întregi citind review-uri, mai nou am “boala” echipamentului foarte ușor. Sper să nu ajung la ăla foarte, foarte ușor Îm place să știu cam tot ce se întâmplă, tot ce iese nou, care sunt materialele, prețurile… Am avut ocazia să merg la ISPO, la jurizarea produselor de schi… Oamenii de acolo sunt la alt nivel, iau materialul, se uită la el și îți spun totul despre el, tot ce poți să-ți imaginezi.

Tu iubești freeride și backcountry. Totuși, ai vreun trick preferat pe care îl faci sau care ți-a reușit la un moment dat?

În ultimii ani nu am mai fost în vreun park, dar îmi place să mă distrez așa… nu pot să zic că îmi plac țevile. La bigair bag, demult tare, pe la începuturi, încercam să fac un 540 și a ieșit un cork. Îți dai seama că nu am mai încercat de atunci.

Sonia Drăgan – facebook/Sonia Drăgan

Care este vârsta potrivită pentru un copil ca să se apuce de schi?

Poate să înceapă de la 3 ani, dar trebuie să îl aduci apoi la schi an de an. Mi întâi, însă, trebuie să vezi dacă îi place, pentru că aia e problema maximă. Trebuie să fie ca o joacă… În primii ani efectiv te joci cu el și îl lași să alunce. Mulți au impresia că dacă l-ai dus la schi o săptămână, o să iasă schior. Nu o să iasă niciodată schior într-o săptămână. Plus că în anul următor trebuie să-i readuci aminte tot ce a învățat. Vârsta asta, până la 7 ani e un pic dificilă.

Cât de greu este să obții sponsorizare în România?

Este foarte complicat. La noi în țară sunt foarte puțini oameni sponsorizați. Cu echipament eu am avut noroc, din 2009 am colaborat foarte frumos cu cei de la Armada. în perioada în care am fost la juniori primeam ceva echipament, dar nu era suficient. Banii se duceau mai mult la seniorii care ajunseseră deja să se ducă la competiții afară. Nu existau atât de mulți bani, încât să ne susțină pe toți. Ca să te duci în afară îți trebuie bani. Aș merge în Freeride World Qualifier… aș merge la toate competițiile, dar avâd în vedere că sunt vreo treizeci și ceva… să mergi la fiecare etapă… faci un calcul simplu, minim 500 de euro… îți dă puțin cu virgulă. Nu există un sistem ca afară, gândește-te că acolo piața este foarte mare, ei își permit să își ia niște oameni, să le dea niște bani, însă numai cei foarte buni ajung să se plimbe așa cum îi vezi tu în filme.

Cum te antrenezi vara?

Mă dau cu bicicleta, merg pe munte foarte mult, anul ăsta am zis că mă apuc de cățărat… zic de vreo câțiva ani , dar n-o s-alerg niciodată, ăsta e un lucru pe care n-o să-l fac nici măcar pe munte! La vale! La vale, pe munte îmi place!

The post Profil de rider – Sonia Drăgan VIDEO appeared first on ski-si-snowboard.ro.

Pârtii de ski și snowboard din Județul Sibiu se găsesc la Jina, Păltiniș, Gura Râului (Trecătoarea lupilor), Bâlea și Arena Platoș.

Bâlea - Amplasare geografică

Zona Bâlea este un loc destinat snowboarderilor profesioniști, obișnuiți cu zone off-piste. Totodată este un loc de întâlnire al jumperilor cu ocazia organizării de concursuri de sărituri sau Jibbing.

La 2000 de metri înălțime, pe o distanță de 90 de km, se întinde Transfăgărășanul, șoseaua care leagă Muntenia de Transilvania și străbate printr-un tunel de 900 de metri culmea principală, la peste 2200 de metri. Sub denumirea generică de Bâlea se ascund, de fapt, două locuri pereche, situate la un capăt și la celălalt al unui traseu de telecabină. În partea de jos, la circa 65 de km de Sibiu și la o altitudine de 1234 de metri, se află Bâlea Cascadă. Mai sus, spre creasta Făgărașului, la o altitudine de 2034 de metri întâlnim Bâlea Lac. Aici se află și tunelul de 900 de metri prin care Transfăgărașanul străbate culmea Munților Făgăraș, unind Județele Sibiu și Argeș.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Județul Sibiu se învecinează la est cu Județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu Județul Mureș.

Munții Făgărașului se întind pe teritoriul Județului Sibiu, cu partea lor estică, și sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri cuprinse între 2000 și 2500 m (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu). Munții Făgărașului reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali și în care se află cel mai înalt vârf montan din România, Vârful Moldoveanu-2544 m. Până în perioada interbelică, Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2535 de metri, era considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra. Munții Făgăraș sunt traversați de cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul.

Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează nori proprii, are clima lui. Aici sunt înregistrate cele mai mari valori de precipitații, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe, care fac imposibilă circulația pe drumul alpin Transfăgărășan, care din 1974 traversează masivul.

Munții Lotrului sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârful Șteflești, având 2242 m.

Munții Cindrel, numiți și Munții Cândrel, sunt o subgrupă de munți situată în Carpații Meridionali, delimitată de Râul Sebeș, Râul Sadu și Podișul Transilvaniei. Munții Cindrel au un relief glaciar reprezentat de circuri glaciare, care adăpostesc tăuri glaciare. În porțiunea centrală, vârfurile acestor munți au altitudini de peste 2000 m, cel mai înalt fiind vârful cu nume omonim munților, Vârful Cindrel, cu o altitudine de 2244 m. În rest, altitudinile coboară spre 1700 m. Astfel, Munţii Cindrel, prin morfologia lor (culmi domoale şi platouri) se pretează foarte bine la practicarea skiului de fond.

În partea de nord, la trecerea spre Podișul Transilvaniei, se află zona etnografică Mărginimea Sibiului.

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe Valea Oltului și scad sub 0 grade pe Vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1300 mm, în zona muntoasă.

Bâlea - Pârtii, transport pe cablu și program

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Bâlea Cascadă (de la Șaua Doamnei la Cascadă) este o pârtie roșie cu un grad de dificultate mediu și lungimea de 1400 de metri.

Pârtia Bâlea Cascadă (sau Pârtia Șaua Doamnei – Curba de nivel Pilon 2) are altitudinea de plecare la 2200 de metri, înclinația de 28% și diferența de nivel de 500 de metri. Se desfășoară pe o lățime medie de 50 de metri, are altitudinea de sosire la 1700 de metri și este deservită de un teleski monopost. Teleschiul Bălea Lac parcurge distanța de la Șaua Doamnei la Bâlea Cascadă.

Pârtia Curba de nivel-Pilon 2-drum auto-Bâlea Cascadă este o pârtie neagră cu un grad avansat de dificultate și are lungimea de aproape 14 km. Aceasta este în continuarea Pârtiei Bâlea Cascadă, pe drumul auto (închis iarna) și este deservită de telecabină. Nu este amenajată tehnic, de aceea, Echipa SSS îți recomandă să mergi în zonă însoțit de rideri/schiori mai experimentați și să anunți la cabană zona în care urmează să te dai.

Pârtia Curba de nivel-Pilon 2-scoc-cascadă-Bâlea Cascadă este o pârtie neagră cu un grad avansat de dificultate, ce are lungimea de 13 km. Este o pârtie foarte grea, fiind recomandată doar skiorilor și snowboarderilor profesioniști. Pârtia este deservită de telecabină și nu este amenajată tehnic.

Programul de funcționare al Telecabinei este: zilnic între orele 9.00 – 18.00, cu amendamentul că trebuie sa fie cel putin 10 călători per cursă.

Bâlea - Prețuri teleferice și echipament de închiriat

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Tarife 2013-2014 la Bâlea Lac/Bâlea Cascadă pentru ski și snowboard: Telecabină dus – 25 lei (15 lei pentru copii), Telecabină dus-întors – 50 lei (30 de lei pentru copii). Un bagaj mare costă 10 lei, un bagaj mic te costă 5 lei (dacă dorești să-l transporți cu Telecabina sus la Bâlea Lac sau jos, la Bâlea Cascadă).

La Bâlea Cascadă există un centru de închiriere echipament de ski și snowboard.

Bâlea - Galerie Foto-Video

The post Bâlea appeared first on ski-si-snowboard.ro.