În Muntenia, mai exact în Județul Argeș, se află Pârtia Mățău (Pârtia Chilii), situată pe teritoriul administativ al Comunei Mioarele, chiar pe Dealul Mățău, la 5 kilometri de Municipiul Câmpulung Muscel.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Județul Argeș este situat în partea central-sudică a țării, pe o suprafață de 682631 hectare. În partea nordică, limita județului urmărește crestele înalte ale Munților Făgăraș, traversează Munții Piatra Craiului și culoarul Rucăr–Bran ce desparte Județul Argeș de Județele Sibiu și Brașov. La est, limita cu Județul Dâmbovița este mult mai lungă, traversând Munții Leaota, Subcarpații Getici, Piemontul Cândești și Câmpia Găvanu Burdea. Limita sudică dinspre județul Teleorman taie câmpia Găvanu Burdea. La sud-vest, județul Argeș se învecinează cu județul Olt, limita străbătând Câmpia Română și Piemontul Cotmenei, traversând văile din bazinul superior al râului Vedea. Limita vestică, dinspre județul Vâlcea, traversează valea râului Topolog.

Relieful este proporțional repartizat, coborând în trepte de la nord spre sud, de la altitudinea de peste 2500 m pâna la 160 m. În relieful său se disting: treapta înaltă, cu orientare est-vest, se desfășoară pe o lungime de 70 km, între valea Dâmboviței și valea Oltului și se înscrie în peisaj prin cei mai înalți munți din țară (Munții Făgăraș, Munții Iezer, Munții Piatra Craiului, Munții Leaota și Munții Păpușa), precum și prin munți de înălțime mijlocie (Munții Frunții și Munții Chițu), ca și culoarul Dragoslavele-Rucăr-Bran. În cadrul acestei trepte și îndeosebi a crestei munților Făgăraș, ce se întind între Văile Dâmboviței și Oltului, se disting 140 de vârfuri ce trec de 2000 m altitudine, 29 depășesc 2400 m, iar câteva dintre acestea depășesc 2500 m (vârful Moldoveanu-2544 m-cel mai înalt vârf din Carpații românești, aflat în întregime pe teritoriul județului Argeș, vârful Negoiu-2535 m, Călțun Lespezi-2522 m, Vânătoarea lui Buteanu-2508 m, Viștea Mare-2527 m și Dara-2501 m).

Vârfuri semețe și impunătoare se află și în celelalte culmi: Iezer-2462 m, Roșu-2469 m, Papușa-2391 m din Masivul Iezer Păpușa, Vârful Omu-2505 m, Vârful Pietrei-2086 m din Masivul Piatra Craiului, Vârful Leaota-2333 m din munții cu același nume și altele.

Dealurile înalte subcarpatice, acoperite de păduri de foioase, domină spre sud un relief larg vălurit, cu spinări netede și văi largi.

Piemontul Getic reprezintă a treia treaptă morfologică a reliefului județului, a cărui limită cu subcarpații este marcată de șirul depresiunilor intracolinare, spre care se termină prin creste. Pe teritoriul județului Argeș se află parțial Piemonturile Cândești și Cotmeana și în totalitate Piemontul Argeșului (Dealurile Argeșului).

Câmpia Română constituie treapta cea mai coborâtă a reliefului județului Argeș, având două subunități: Câmpia Înaltă a Piteștilor (în totalitate) și Câmpia Găvanu-Burdea (parțial).

Domeniul Schiabil Șureanu este situat în Munții Șureanu, într-un cadru natural montan magnific de altitudine mare, între Vârful Șureanu (2059 de metri altitudine) și Vârful Pătru (2130 de metri altitudine), incluzând Vârful Aușel (2009 metri altitudine) și Vârful Curmătura (1809 metri altitudine).

Un mare avantaj al coborârii pe fiecare din pârtii, este imprevizibilitatea priveliștilor oferite de Domeniul Schiabil Șureanu. De la panoramele din sud, (Vârful lui Pătru, Masivul Parâng), la cele din est (Munții Cindrel, Munții Lotrului) și cele din vest (Munții Retezat), ai parte de imagini neașteptat de frumoase, care justifică, din nou, numele de ,,Elveția Estului”, dat de străini Munților Șureanu.

Descoperirile arheologice din Județul Alba datează din perioada neolitică, cunoscută sub numele de „Cultura Petrești”. Denumirea regiunii provine din cuvântul latin albus, -a, -um, însemnând alb.
Alba este un județ al României situat în Transilvania. Reședința lui este Municipiul Alba Iulia. Se învecinează cu județele Cluj și Mureș la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest și Arad și Bihor la nord-est. Județul este compus din 4 municipii, 7 orașe și 67 de comune (2007).
Munții Apuseni se află în vest și nord-vest, fiind caracterizați printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) și metale prețioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariția așezărilor omenești, încă din trecutul îndepărtat. Valea Mureșului, cu afluenții săi, Arieș, Sebeș, Cugir și regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creșterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume și fructe) și viticulturii.
Poziționarea Văii Mureșului cu afluenții săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere și feroviare, favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest și vest sunt Munții Apuseni, Munții Sebeșului se află în sudul județului, iar 25% din suprafața județului este ocupată de Podișul Târnavelor, cu podgorii renumite și resurse de gaze naturale.
Predomină regiunile înalte de podiș, deal și munte, în est cu Munții Metaliferi (M.Trascăului cu “Muntele Mare“), în sud, Munții Șureanu, în nord-vest, Munții Bihorului și Munții Parâng.

Județul Alba este acoperit la est de Podișul Târnavelor și Podișul Secașelor, iar la vest de Munții Apuseni. Munții Șureanu, străbătuți de Valea Sebeșului limitează sudul județului, precum și o mică parte din Munții Cindrelului. Nordul și nord-vestul sunt străjuite de Muntele Mare și Munții Bihor. Culoarul Mureșului separă Munții Apuseni de Podișul Târnavelor (400-500 m altitudine).

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Caracteristicile geografice ale Domeniului Schiabil Șureanu au dus la realizarea unei deosebite infrastructuri a sporturilor de iarnă, unde zăpada abundentă măsoară peste 1,5 metri între lunile decembrie și aprilie. În prezent, pârtiile sunt dotate cu două teleschiuri și un telescaun, iar cele nouă pârtii care totalizează 11473 de metri sunt pentru toate gusturile, având o dispunere excelentă pe platoul alpin. Variate ca dificultate și înclinație, ele conțin porțiuni atât de zăpadă tasată, cât și de așa-zisa powder (zăpadă nebătută, făinoasă), ideală pentru freeride. Așezarea în raport cu vegetația oferă trăiri inedite prin coborârea din golul alpin (2010 m – 1900 m altitudine) fie prin pădure, fie pe lărgimea platoului.

Spre deosebire de alte domenii schiabile din țară, veți găsi trei apres-ski-uri cu structuri constructive inedite ca forme arhitecturale, situate pe versanți diferiți, pentru a percepe vizual perspective deosebite asupra întregului ansamblu al Domeniul Schiabil Șureanu. Dacă poposiți veți avea parte de odihnă plăcută și o servire ireproșabilă.

În prezent, accesul pe Domeniul Schiabil Șureanu se realizează iarna pe ruta: Sebeș – Șugag – Barajul Oașa, pe DN67C, apoi la dreapta, pe lângă lacul de acumulare pe DJ704, ruta: Oașa – Mănăstirea Oașa – Luncile Prigoanei (stațiune de pensiuni, aflată la 4,5 km distanță de Domeniul Schiabil Șureanu) – Stațiunea Poarta Raiului (aflată la 1,2 km distanță de Domeniul Schiabil Șureanu, cu spații de cazare și alimentație publică deosebite) – Domeniul Schiabil Șureanu. Distanța din Sebeș este de 82 de kilometri și se realizează, în condiții de iarnă în aproximativ 1,30 – 2 ore, incluzând popasurile.
Porțiunea Lacul Oașa – Domeniul Schiabil Șureanu este deszăpezită regulat. Totuși, pentru a evita surprizele neplăcute, este obligatoriu să aveți anvelope de iarnă în stare bună și lanțuri.
Distanțele de acces spre Domeniul Schiabil Șureanu sunt: Sebeș – Șugag (30 km), Șugag – Lacul Oașa (34 km), Lacul Oașa – Luncile Prigoanei (3 km), Luncile Prigoanei – Poarta Raiului (3 km), Poarta Raiului – Domeniul Schiabil Șureanu (2 km).
Variantele de urcare din Cugir sau dinspre Obârșia Lotrului NU SUNT RECOMANDATE deoarece nu se deszăpezesc!

CAZAREA pentru Domeniul Schiabil Șureanu se află în apropierea pârtiei la vile, pensiuni, cabane sau hotel. La un kilometru distanță se află stațiunea Gura Raiului cu pensiuni, hotel și vile.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Aușel 1 (A1) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 1650 de metri. Pârtia Aușel 1 (A1) are altitudinea de plecare la 2010 metri, cea de sosire la 1650 de metri și este deservită de telescaun Aușel.

Pârtia Aușel 2 (A2) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie roșie-neagră cu un grad mediu-avansat de dificultate și are lungimea de 1430 de metri. Pârtia Aușel 2 (A2) are altitudinea de plecare la 2010 metri, cea de sosire la 1650 de metri și este deservită de telescaun Aușel.

Pârtia Aușel 3 (A3) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 2060 de metri. Pârtia Aușel 3 (A3) are altitudinea de plecare la 2010 metri, cea de sosire la 1650 de metri și este deservită de telescaun Aușel.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Curmătura 1 (C1) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie albastră cu un grad mic de dificultate și are lungimea de 1700 de metri. Pârtia Curmătura 1 (C1) are altitudinea de plecare la 1809 metri, cea de sosire la 1650 de metri și este deservită de teleskiul Curmătura.

Pârtia Curmătura 2 (C2) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 650 de metri. Pârtia Curmătura 2 (C2) are altitudinea de plecare la 1809 metri, cea de sosire la 1650 de metri și este deservită de teleskiul Curmătura.

Pârtia Curmătura 3 (C3) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 650 de metri. Pârtia Curmătura 3 (C3) are altitudinea de plecare la 1809 metri, cea de sosire la 1650 de metri și este deservită de teleskiul Curmătura.

Pârtia Curmătura 4 (C4) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 830 de metri. Pârtia Curmătura 4 (C4) are altitudinea de plecare la 1809 metri, cea de sosire la 1650 de metri și este deservită de teleskiul Curmătura.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Șureanu 1 (S1) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie albastră cu un grad mic de dificultate și are lungimea de 600 de metri. Pârtia Șureanu 1 (S1) are altitudinea de plecare la 1922 metri, cea de sosire la 1720 de metri și este deservită de teleskiul Șureanu.

Pârtia Șureanu 2 (S2) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 1150 de metri. Pârtia Șureanu 2 (S2) are altitudinea de plecare la 1922 metri, cea de sosire la 1720 de metri și este deservită de teleskiul Șureanu.

Pârtia Șureanu 3 (S3) de pe Domeniul Schiabil Șureanu este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 1350 de metri. Pârtia Șureanu 3 (S3) are altitudinea de plecare la 1922 metri, cea de sosire la 1720 de metri și este deservită de teleskiul Șureanu.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Telefericele din zona Domeniului Schiabil Șureanu sunt 3. Instalațiile de transport prin cablu sunt: 3 teleskiuri și un telescaun.

Teleskiul Șureanu are altitudinea de plecare la 1720 de metri, iar cea de sosire la 1922 de metri.

Teleskiul Curmătura are altitudinea de plecare la 1650 de metri, iar cea de sosire la 1809 de metri.

Telescaunul Aușel are altitudinea de plecare la 1650 de metri, iar cea de sosire la 2010 metri.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Programul de funcționare al pârtiilor de pe Domeniul Schiabil Șureanu, în sezonul 2015-2016:

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pentru a putea vedea imagini live ale camerelor web de pe pârtiile ce aparțin de Domeniul Schiabil Șureanu accesați linkul ACESTA sau ACESTA.

Tarifele pentru instalațiile de transport pe cablu (telefericele) de pe Domeniul Schiabil Șureanu pentru sezonul 20015-2016:

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

La Domeniul Schiabil Șureanu există centru de închiriere echipament sportiv de schi complet (skiuri, bețe, clăpari) și snowboard (placa de snowboard, boots).

Domeniul Schiabil Șureanu

Telefon: 0258.738.102, 0258.738.121.
La baza pârtiilor există 3 apre-ski-uri: Apre-Ski Curmătura, Apre-Ski Ana și Apre-Ski Ada.
Există acoperire bună în rețeaua Cosmote și semnal pentru modemurile Clicknet.
ATENȚIE! Pentru a “prinde” semnal Vodafone sau Orange trebuie să urci cu teleschiul Curmătura și să intri în pădurea de brazi de pe versantul dinspre Petrila. Acolo e posibil să ai semnal, în funcție de performanțele telefonului.
Pe Domeniul Schiabil Șureanu nu există zone periculoase din punct de vedere al formării avalanșelor. În afara lui există astfel de zone care sunt mai abrupte, în special zona vârfului Șureanu. De aceea, te sfătuim să rămâi în perimetrul domeniului schiabil.

Dacă totuși te aventurezi în afara lui, îți recomandăm:
Consultă în prealabil Salvamontul asupra stării zăpezii și a situației meteo. Cere cu încredere orice sfat!
Nu pleca singur și anunță cel puțin o persoană de intențiile tale ca să poată anunța Salvamontul în cazul în care nu te întorci.
Nu pleca dacă sunt condiții slabe de vizibilitate fiindcă te poți rătăci usor.