Pârtia Valea Măriilor sau Pârtia Poiana Zânelor (cum este denumită de locuitori) aparține de Comuna Șanț, Județul Bistrița-Năsăud.
Comuna Șanț a fost înființată în jurul anului 1600, la început fiind un cătun al Comunei mamă Rodna Veche. Din anul 1773 este atestată documentar ca o comună de sine stătătoare, sub denumirea de Rodna Nouă și apoi Șanț care provine de la șanțurile de aparare împotriva popoarelor invadatoare, situate pe locul actualei Primarii. Relieful este format din munți și dealuri foarte înalte.

Bistrița-Nasăud este un județ în Transilvania, împărțit din punct de vedere administrativ într-un municipiu – Bistrița, 3 orașe și 58 de comune cu 235 de sate. Se învecinează cu Județele Cluj – la vest, Maramureș – la nord, Suceava – la est și Mureș – la sud.

Relieful Judeţului Bistriţa-Năsăud este variat şi complex, dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Podişul Transilvaniei, conturându-se astfel diferite zone de relief.

Zona montană străjuieşte judeţul în partea de nord şi est şi cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, din care fac parte: Munţii Ţibleşului, în nordul judeţului, cu înălţimi de până la 1800 m, alcătuiţi din formaţiuni vulcanice; Munţii Rodnei, desfăşuraţi în partea de nord-est a judeţului, constituind un masiv format din şisturi cristaline, cu văi adânci şi puţin accesibile. Cel mai înalt vârf muntos din judeţ îl reprezintă Ineul-2280 m; Munţii Bârgăului, amplasaţi în partea de est a judeţului, fiind alcătuiţi din roci vulcanice. Sunt munţi de înălţimi mai mici, cel mai înalt vârf fiind Heniul Mare-1410 m; Munţii Călimani, aflaţi la sud de Munţii Bârgăului, cel mai înalt vârf al lor de pe teritoriul judeţului fiind Bistriciorul.

Zona dealurilor ocupă partea centrală, de sud şi de vest a judeţului cu unităţi bine individualizate, cum ar fi: Dealurile Năsăudului, Dealurile Bistriţei, Piemontul Călimanilor, Culmea Şieului.

Zona de câmpie evidenţiază o unitate morfostructurală, Câmpia Transilvaniei, o unitate de coline înalte, cu limita la nord a râului Someşul Mare, la sud-vest Valea Mureşeni, la sud Valea Mureşului, iar la est interfluviul Şieu-Teaca şi Valea Şieului.

Zona de luncă însoţeşte cursurile principalelor râuri, în special al Someşului Mare, şi reprezintă aproximativ 3% din suprafaţa judeţului.

Din punct de vedere climatic, Judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continental moderată, cu unele influenţe polar maritime şi temperat maritime. Evoluţia temperaturii este tipic continentală, cu maximă în luna iulie şi minimă în luna ianuarie.

Numele Poiana Zânelor nu a fost ales deloc întâmplător. Cele zece pensiuni sunt așezate chiar în zona identificată de localnici drept “Poiana Zânelor”. Dincolo de frumusețea de basm a peisajului, acest loc ascunde multe povești, bineînțeles, cu zâne. Turiștii care vor poposi în zonă au ocazia să asculte chiar din gura localnicilor poveștile, întâmplări despre care oamenii locului jură că sunt absolut reale.

Teritoriul  judeţului, prin poziţia sa geografică, este străbătut de drumuri de importanţă deosebită pentru legăturile Transilvaniei cu Moldova şi Maramureşul, cel mai cunoscut fiind Drumul European E58.

Odată ajuns în Bistrița o iei spre Năsăud, pe DN17D spre Sângeorz-Băi, după care ajungi în Comuna Șanț, iar din acel punct locuitorii îți pot indica drumul spre Valea Măriilor – Pârtia Poiana Zânelor .

Dinspre Cluj: Cluj Napoca – Gherla – Dej – Beclean – Salva – Năsăud – Sângeorz Băi – Maieru – Rodna – Șanț – Valea Măriilor – Pârtia Poiana Zânelor

Dinspre Mureș: Târgu Mureș – Reghin – Teaca – Bistrița – Năsăud – Sângeorz Băi – Maieru – Rodna – Șanț – Valea Măriilor – Pârtia Poiana Zânelor

Dinspre Suceava: Suceava – Vatra Dornei – Bistrița – Năsăud – Sângeorz Băi – Maieru – Rodna – Șanț – Valea Măriilor – Pârtia Poiana Zânelor

Dinspre Maramureș: Baia Mare – Sighet – Vișeu – Pasul Setref – Romuli – Telciu – Salva – Năsăud – Sângeorz Băi – Maieru – Rodna – Șanț – Valea Măriilor – Pârtia Poiana Zânelor

Principalele noduri de cale ferată din judeţ sunt la Beclean, Sărăţel şi Salva.

Din punct de vedere al transporturilor aeriene Judeţul Bistriţa-Năsăud este deservit de Aeroportul din Cluj-Napoca, situat la distanţa de 125 km de Bistriţa sau de Aeroportul din Târgu Mureş aflat la o distanţă de aproximativ 100 km.

CAZAREA în zona Valea Măriilor – Pârtia Poiana Zânelor se poate face în complexul turistic de lângă pârtie sau la pensiunile și cabanele din zonă.

Turismul este într-o continuă dezvoltare, oferindu-ți cazare şi pensiune completă în pensiuni, cabane şi complexe turistice unde ai asigurate confortul optim şi servicii de cea mai bună calitate. Vei cunoaşte oameni cu sufletul curat, primitori, extrem de harnici şi întreprinzători şi vei fi uimit de frumuseţea peisajului, de splendoarea munţilor şi lacurilor de la noi.

Pârtia Poiana Zânelor este o pârtie roșie de nivel mediu, cu lungimea de 1 kilometru. Pleacă de la altitudinea de 900 de metri, are un grad de înclinație de 21% și o diferență de nivel de 205 metri. Se desfășoară pe o lățime de 35 de metri, are o suprafață de 3 hectare și o altitudine de sosire de 695 de metri. Capacitatea medie este de 450 de persoane. Dispune de teleschi monopost.

Programul instalațiilor de transport pe cablu de la Pârtia Poiana Zânelor, pentru sezonul 2014-2015:

Tarifele pentru urcarea cu telefericul la Pârtia Poiana Zânelor (Valea Măriilor) pentru sezonul 2014-2015:

În zona Valea Măriilor – Pârtia Poiana Zânelor există un centru de închirieri echipament de ski și snowboard foarte ieftin. Schiurile, clăparii și bețele se pot închiria cu 20 lei.

Aici se desfășoară concursurile județene Cupa Poiana Zânelor de ski-alpinism și Campionatul de Ski de Tură.

 

Stațiunea Valea Blaznei se află situată în partea de nord-est a Județului Bistrița-Năsăud, în partea de sud a Munților Rodnei și aparține de Comuna Șanț. Comuna Șanț a fost înființată în jurul anului 1600, la început fiind un cătun al Comunei mamă Rodna Veche. Din anul 1773 este atestată documentar ca o comună de sine stătătoare, sub denumirea de Rodna Nouă și apoi Șanț care provine de la șanțurile de aparare împotriva popoarelor invadatoare, situate pe locul actualei Primarii. Relieful este format din munți și dealuri foarte înalte.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Bistrița-Nasăud este un județ în Transilvania, împărțit din punct de vedere administrativ într-un municipiu – Bistrița, 3 orașe și 58 de comune cu 235 de sate. Se învecinează cu Județele Cluj – la vest, Maramureș – la nord, Suceava – la est și Mureș – la sud.

Relieful Judeţului Bistriţa-Năsăud este variat şi complex, dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Podişul Transilvaniei, conturându-se astfel diferite zone de relief.

Zona montană străjuieşte judeţul în partea de nord şi est şi cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, din care fac parte: Munţii Ţibleşului, în nordul judeţului, cu înălţimi de până la 1800 m, alcătuiţi din formaţiuni vulcanice; Munţii Rodnei, desfăşuraţi în partea de nord-est a judeţului, constituind un masiv format din şisturi cristaline, cu văi adânci şi puţin accesibile. Cel mai înalt vârf muntos din judeţ îl reprezintă Ineul-2280 m; Munţii Bârgăului, amplasaţi în partea de est a judeţului, fiind alcătuiţi din roci vulcanice. Sunt munţi de înălţimi mai mici, cel mai înalt vârf fiind Heniul Mare-1410 m; Munţii Călimani, aflaţi la sud de Munţii Bârgăului, cel mai înalt vârf al lor de pe teritoriul judeţului fiind Bistriciorul.

Zona dealurilor ocupă partea centrală, de sud şi de vest a judeţului cu unităţi bine individualizate, cum ar fi: Dealurile Năsăudului, Dealurile Bistriţei, Piemontul Călimanilor, Culmea Şieului.

Zona de câmpie evidenţiază o unitate morfostructurală, Câmpia Transilvaniei, o unitate de coline înalte, cu limita la nord a râului Someşul Mare, la sud-vest Valea Mureşeni, la sud Valea Mureşului, iar la est interfluviul Şieu-Teaca şi Valea Şieului.

Zona de luncă însoţeşte cursurile principalelor râuri, în special al Someşului Mare, şi reprezintă aproximativ 3% din suprafaţa judeţului.

Din punct de vedere climatic, Judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continental moderată, cu unele influenţe polar maritime şi temperat maritime. Evoluţia temperaturii este tipic continentală, cu maximă în luna iulie şi minimă în luna ianuarie.

La câţiva kilometri de Rodna, în Comuna Şanţ, te aşteaptă un drum anevoios neasfaltat plin de curbe parcă sculptate prin pădure şi printre stânci. Aici, la complexul turistic Valea Blaznei găsim una dintre puţinele pârtii de schi și snowboard din Bistriţa-Năsăud şi singurul parc de aventuri din judeţ.
Complexul este situat la cota 1100, iar peisajul oferit îţi taie răsuflarea. Vara turiştii sunt întâmpinaţi cu drumeţii montane la Poiana cu Narcise, Poiana cu rhododendroni, Lacul Lala, Peştera Cobaşe sau Vârful Roşu, precum şi cu băi dacice, o piscină şi chiar şi un centru SPA.
Ca o noutate, Complexul Alpina Blazna şi-a pus la punct singurul parc de aventuri din judeţ. Acesta conţine poduri suspendate şi mişcătoare, la peste 10 de metri de la sol, dar şi o tiroliană, care le dă senzaţii tari chiar şi celor mai curajoşi turişti.
Pentru fiecare distracţie trebuie să scoţi din buzunare câte 20 de lei. Atât costă şi căţărările pe panoul special amenajat sau intrarea la pisicină.
Cei mici nu sunt nici ei uitaţi, fiind pregătit un spaţiu special amenajat pentru ei, precum şi un cerb, care se lasă hrănit de binevoitori cu orice ocazie.
Nu te vei plictisi la Valea Blaznei nici iarna, complexul fiind în apropierea unei pârtii de schi și snowboard de 1500 de metri, cu grad de dificultate mediu şi greu. La dispoziţia riderilor stă şi un teleschi, care se întinde pe 1480 de metri.

Dinspre Cluj: Cluj Napoca – Gherla – Dej – Beclean – Salva – Năsăud – Sângeorz Băi – Maieru – Rodna – Șanț – Valea Blaznei

Dinspre Mureș: Târgu Mureș – Reghin – Teaca – Bistrița – Năsăud – Sângeorz Băi – Maieru – Rodna – Șanț – Valea Blaznei

Dinspre Suceava: Suceava – Vatra Dornei – Bistrița – Năsăud – Sângeorz Băi – Maieru – Rodna – Șanț – Valea Blaznei

Dinspre Maramureș: Baia Mare – Sighet – Vișeu – Pasul Setref – Romuli – Telciu – Salva – Năsăud – Sângeorz Băi – Maieru – Rodna – Șanț – Valea Blaznei

Principalele noduri de cale ferată din judeţ sunt la Beclean, Sărăţel şi Salva.

Din punct de vedere al transporturilor aeriene judeţul Bistriţa-Năsăud este deservit de Aeroportul din Cluj-Napoca, situat la distanţa de 125 km de Bistriţa sau de Aeroportul din Târgu Mureş aflat la o distanţă de aproximativ 100 km.

Pentru CAZARE în apropierea Valea Blaznei sunt destul de multe opțiuni la pensiunile agroturistice din zonă. La baza pârtiei mai există două moteluri ce pot adăposti 120 de turiști. O noapte de cazare trece de 100 de lei, în funcţie de condiţii.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pârtia Valea Blaznei este o pârtie roșie-neagră cu un grad mediu-avansat de dificultate, cu lungimea de 1500 de metri. Pleacă de la altitudinea de 1480 de metri, are o înclinație de 35% și o diferență de nivel de 380 de metri. Se întinde pe o lățime de 45 de metri, ocupă o suprafață de aproximativ 7 hectare și coboară până la 1100 de metri. Capacitatea Pârtiei Valea Blaznei este de până la 1500 de persoane și dispunde de teleski bipost cu agațători ficși. Pârtia Valea Blaznei este probabil cea mai frumoasă pârtie de pe întreg teritoriul Județului Bistrița Năsăud.

Programul instalațiilor de transport pe cablu (teleferice) la Pârtia Valea Blaznei, pentru sezonul 2014-2015:

Tarifele pentru transport pe cablu la Pârtia Valea Blaznei, pentru sezonul 2014-2015:

În apropierea Pârtiei Valea Blaznei există un centru de închiriat echipament de ski și snowboard la prețul de 30 lei (skiuri, clăpari, bețe, placă, bocanci de snowboard)»(nr.2013).

În această nouă stațiune de munte, Valea Blaznei, se țin des tabere de iarnă. Muntele, peisajul, băile dacice, piscina cu apă limpede și centrul SPA sunt garanția unei vacanțe perfecte.