În Muntenia, mai exact în Județul Argeș, se află Pârtia Mățău (Pârtia Chilii), situată pe teritoriul administativ al Comunei Mioarele, chiar pe Dealul Mățău, la 5 kilometri de Municipiul Câmpulung Muscel.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Județul Argeș este situat în partea central-sudică a țării, pe o suprafață de 682631 hectare. În partea nordică, limita județului urmărește crestele înalte ale Munților Făgăraș, traversează Munții Piatra Craiului și culoarul Rucăr–Bran ce desparte Județul Argeș de Județele Sibiu și Brașov. La est, limita cu Județul Dâmbovița este mult mai lungă, traversând Munții Leaota, Subcarpații Getici, Piemontul Cândești și Câmpia Găvanu Burdea. Limita sudică dinspre județul Teleorman taie câmpia Găvanu Burdea. La sud-vest, județul Argeș se învecinează cu județul Olt, limita străbătând Câmpia Română și Piemontul Cotmenei, traversând văile din bazinul superior al râului Vedea. Limita vestică, dinspre județul Vâlcea, traversează valea râului Topolog.

Relieful este proporțional repartizat, coborând în trepte de la nord spre sud, de la altitudinea de peste 2500 m pâna la 160 m. În relieful său se disting: treapta înaltă, cu orientare est-vest, se desfășoară pe o lungime de 70 km, între valea Dâmboviței și valea Oltului și se înscrie în peisaj prin cei mai înalți munți din țară (Munții Făgăraș, Munții Iezer, Munții Piatra Craiului, Munții Leaota și Munții Păpușa), precum și prin munți de înălțime mijlocie (Munții Frunții și Munții Chițu), ca și culoarul Dragoslavele-Rucăr-Bran. În cadrul acestei trepte și îndeosebi a crestei munților Făgăraș, ce se întind între Văile Dâmboviței și Oltului, se disting 140 de vârfuri ce trec de 2000 m altitudine, 29 depășesc 2400 m, iar câteva dintre acestea depășesc 2500 m (vârful Moldoveanu-2544 m-cel mai înalt vârf din Carpații românești, aflat în întregime pe teritoriul județului Argeș, vârful Negoiu-2535 m, Călțun Lespezi-2522 m, Vânătoarea lui Buteanu-2508 m, Viștea Mare-2527 m și Dara-2501 m).

Vârfuri semețe și impunătoare se află și în celelalte culmi: Iezer-2462 m, Roșu-2469 m, Papușa-2391 m din Masivul Iezer Păpușa, Vârful Omu-2505 m, Vârful Pietrei-2086 m din Masivul Piatra Craiului, Vârful Leaota-2333 m din munții cu același nume și altele.

Dealurile înalte subcarpatice, acoperite de păduri de foioase, domină spre sud un relief larg vălurit, cu spinări netede și văi largi.

Piemontul Getic reprezintă a treia treaptă morfologică a reliefului județului, a cărui limită cu subcarpații este marcată de șirul depresiunilor intracolinare, spre care se termină prin creste. Pe teritoriul județului Argeș se află parțial Piemonturile Cândești și Cotmeana și în totalitate Piemontul Argeșului (Dealurile Argeșului).

Câmpia Română constituie treapta cea mai coborâtă a reliefului județului Argeș, având două subunități: Câmpia Înaltă a Piteștilor (în totalitate) și Câmpia Găvanu-Burdea (parțial).

Comuna Arieșeni se află la granița dintre județele Alba și Bihor, la o altitudine de 950 m, reprezentând un punct de plecare în traseele de escaladă și drumeție din Munții Apuseni. Pe timp de iarnă, aceste locuri sunt asaltate de turiști din județele învecinate și din toată țara, care vin aici pentru practicarea sporturilor de iarnă, pentru pârtiile de ski și snowboard Arieșeni-Vârtop, pentru relaxare și pentru peisajele calde ale Apusenilor.

Click pe poză pentru a vedea poza întreagă

Descoperirile arheologice din Județul Alba datează din perioada neolitică, cunoscută sub numele de „Cultura Petrești”. Denumirea regiunii provine din cuvântul latin albus, -a, -um, însemnând alb.
Alba este un județ al României situat în Transilvania. Reședința lui este Municipiul Alba Iulia. Se învecinează cu județele Cluj și Mureș la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest și Arad și Bihor la nord-est. Județul este compus din 4 municipii, 7 orașe și 67 de comune (2007).
Munții Apuseni se află în vest și nord-vest, fiind caracterizați printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) și metale prețioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariția așezărilor omenești, încă din trecutul îndepărtat. Valea Mureșului, cu afluenții săi, Arieș, Sebeș, Cugir și regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creșterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume și fructe) și viticulturii.
Poziționarea Văii Mureșului cu afluenții săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere și feroviare, favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest și vest sunt Munții Apuseni, Munții Sebeșului se află în sudul județului, iar 25% din suprafața județului este ocupată de Podișul Târnavelor, cu podgorii renumite și resurse de gaze naturale.
Predomină regiunile înalte de podiș, deal și munte, în est cu Munții Metaliferi (M.Trascăului cu “Muntele Mare“), în sud, Munții Șureanu, în nord-vest, Munții Bihorului și Munții Parâng.

Județul Alba este acoperit la est de Podișul Târnavelor și Podișul Secașelor, iar la vest de Munții Apuseni. Munții Șureanu, străbătuți de Valea Sebeșului limitează sudul județului, precum și o mică parte din Munții Cindrelului. Nordul și nord-vestul sunt străjuite de Muntele Mare și Munții Bihor. Culoarul Mureșului separă Munții Apuseni de Podișul Târnavelor (400-500 m altitudine).

Durata medie a sezonului de ski și snowboard în aceasta regiune se întinde din luna decembrie până în martie-aprilie. Cele mai renumite pârtii de ski și snowboard din această zonă sunt pârtiile Vârtop, foarte bine îngrijite și dotate cu teleski şi utilaje de întreţinere a zăpezii.

Pârtiile Vârtop sunt în proprietatea Primăriei Arieșeni, doar terenul de sub stâlpii de teleski este concesionat, însă autoritățile locale intenționează ca în viitorul apropiat să mai amenajeze patru pârtii.

Prin Judeṭul Alba trec două importante drumuri naṭionale europene, E81 (DN1), care face legătura între sudul României și nord vestul țării și E68 (DN7), care asigurǎ tranzitul dintre sudul și vestul Transilvaniei. În viitorul apropiat se prevede construirea unei autostrăzi (parte din coridorul IV de transport rutier) care sǎ lege România cu Ungaria.

La 10 kilometri de Stațiunea Turistică Arieșeni se află pârtiile de ski și snowboard din zonă. Venind din Arieșeni, urmează DN75 înspre Vârtop și după ce treci în județul Bihor, pe partea stângă o sa vezi o mică bisericuță, urmează drumul ce trece pe lângă această bisericuță încă 400 de metri și o să ajungi la baza pârtiilor deservite de telescaun.

Dacă dorești să ajungi cu trenul în Județul Alba, la Pârtiile Arieșeni-Vârtop, trebuie să știi că acesta este traversat la sud de magistrala 200, ce face legătura între municipiul Brașov și Județul Arad și este parte din coridorul IV European, pe sectorul cuprins între Coșlariu și Șibot. Județul Alba mai este traversat de magistrala 300, București – Brașov – Blaj – Războieni – Cluj – Oradea, dar și de calea ferată Războieni – Târgu Mureș – Deda și Alba Iulia – Zlatna.

În sezonul de ski și snowboard se efectuează transport Oradea – Arieșeni Vârtop – Oradea în fiecare sâmbătă și duminică cu un microbuz de 8+1 locuri, 50 lei/pers.

Plecarea spre Arieșeni-Vârtop se face din Oradea, parcarea de la Vulturul Negru la ora 8.00 dimineața. Sosirea este vis-a-vis de pârtia de ski Arieșeni-Vârtop.

Din același loc se face și plecarea spre Oradea, de la pârtia Arieșeni-Vârtop, la ora 17:00.

Pentru grupuri organizate există disponibilitate și în cursul săptămânii. Transportul se face pe bază de rezervare la numerele de telefon 0727606153 și 0722606597.

CAZAREA în apropierea pârtiei se poate face în vile, pensiuni, cabane și chiar hoteluri din zonele: Arieșeni, Vârtop, Garda, Albac, Campani Bihor, Chișcău și Nucet.

Consiliul Local Arieșeni va concesiona 50 de hectare de teren investitorilor care intenționează să construiască hoteluri și vile în apropierea pârtiei.

Pârtiile de ski și snowboard Vârtop sunt asaltate de turiști mai ales la sfârșit de săptămână, atunci când funcţionează și instalația de iluminare nocturnă.

Click pe imagine pentru a vedea poza întreagă

Pârtia Vârtopu Mare este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate, cu lungimea de 1 km. Pleacă de la altitudinea de 1380 de metri, are un grad de înclinație de 30% și o diferență de nivel de 230 de metri. Se desfășoară pe o lățime de 120 de metri, are o suprafață totală de 10 hectare și se termină la altitudinea de 1150 de metri. Capacitatea de persoane pe pârtie în același timp este de aproximativ 900. Pârtia este dotată cu nocturnă și cu teleski cu agățători ficși.

Pârtia Vârtopu Mic este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate, cu lungimea de doar 430 de metri. Pleacă de la altitudinea de 1250 de metri, are un grad de înclinație de 24% și o diferența de nivel de 100 de metri. Se desfășoară pe o lățime de 40 de metri, are o suprafață de 2 hectare și se termină la altitudinea de 1150 de metri. Capacitatea de persoane pe pârtie este de 650 de persoane. Pârtia Vârtopu Mic este dotată cu nocturnă și cu teleski cu agățători mobili.

Click pe imagine pentru a vedea poza întreagă

Lângă cele 2 pârtii de la Vârtop, mai există alte 2 la Piatra Grăitoare (ce aparțin de județul Bihor), la câteva sute de metri de acestea. Există și legături între ele prin pădure!!!

Programul pârtiilor de ski și snowboard de la Arieșeni-Vârtop este de luni până duminică între 08.00 – 21.00.

Pentru a putea vedea imagini live ale camerelor web de pe pârtiile ce aparțin de Arieșeni-Vârtop accesați linkul ACESTA. 

Tarifele pentru instalațiile de transport pe cablu la Arieșeni-Vârtop  pe sezonul 2014-2015: 

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Pentru închirieri echipament de ski și snowboard la baza pârtiilor Vârtopu Mic și Vârtopu Mare:

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

www.arieșeni.info

Ziua de ski și snowboard începe la ora 8.00 și se termină la ora  21.00.

Siguranța schiorilor și snowboarderilor este supravegheată cu ajutorul a 8 camere de luat vederi, iar pârtiile sunt dotate și cu instalație de sonorizare pe toată lungimea lor.

Există, de asemenea, echipe ale Jandarmeriei prezente permanent și Serviciu de Salvamont fix la baza pârtiei. Un Heliport este montat în vârful Pârtiei Vârtopu Mare (teren special amenajat pe post de aeroport cu dimensiuni reduse, folosit pentru decolarea și aterizarea elicopterelor).

ATENȚIE! Accesul cu sănii nu este permis pe pârtie, pentru ele fiind amenajată o pantă mai mică.