Comuna Mălini este situată în partea central sudică a Judeţului Suceava, la hotarul cu Judeţul Neamţ, traversată fiind de drumurile Judeţene 209A şi 209B, acesta din urmă asigurând legătura peste Pasul Stânişoara (1250 m) cu Comuna Borca din Judeţul Neamţ.

Mălini se înscrie în rândul aşezărilor de munte alungite, tip vale, construcţiile îmbinând armonios tradiţionalul cu modernul. Localitatea este situată în zona de contact deal–munte, dispunând de un cadru natural deosebit de pitoresc, bogat şi variat, ceea ce a făcut ca actuala administrație a comunei să se preocupe în mod deosebit și de valorificarea potențialului turistic al zonei.

Au fost create astfel condițiile pentru vânzarea mai multor loturi de teren în vederea înființării a două sate de vacanță, iar pentru sezonul hibernal s-a amenajat o pârtie de ski și snowboard dotată cu instalație de teleschi, fiind o invitație pentru pasionații de sporturi de iarnă din localitățile învecinate. Pârtia și teleschiul sunt amplasate în partea de sus a comunei, și anume în Satul Văleni, la ieșirea spre Pasul Stânișoara, pe un versant nordic, pe partea dreaptă a Pârăului Suha Mare.

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României (în Regiunea Moldova), între Pietrosul Călimanului (2022 metri) și Albia Siretului (233 metri), într-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central și nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită, cu o așezare în formă de amfiteatru. Reședința județului este Municipiul Suceava.

Judeţul se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu Judeţul Botoșani, la sud-est cu Judeţul Iași, la sud cu Judeţele Neamţ și Harghita, la sud-vest cu Judeţul Mures, iar la vest cu Judeţele Bistriţa Năsăud și Maramureș.

Zona de munte ocupă 65,4% din suprafața Județului Suceava și cuprinde munţi cu înălțimi între 800 si 2100 de metri. Principalele grupe de munți de pe teritoriul sucevean sunt: Munții Călimani, Munții Giumalău, Munții Rarău, Munții Stănișoarei, Munții Suhard, Munții Țibăului, Obcinile Bucovinei, Subcarpații Moldovei.

Munţii Bistriţei, şi în mod special partea nordică a crestei acestora, se impun în peisajul Ţării Dornelor prin culmile abrupte şi stâncoase, încă relativ bine împădurite. În partea de nord, Valea Bistriţei îi separă de Masivul Giumalău prin spectaculoasele Chei ale Zugrenilor – o secţiune prin două masive cristaline, cu pereţi abrupţi şi o diferenţă de nivel care ajunge până la circa o mie de metri.

În Munţii Bistriţei nu există infrastructură de cazare (cabane, refugii), însă este posibilă camparea. Cu excepţia traseului de creastă (Cheile Zugrenilor – Sat Păltiniş), celelalte trasee pot fi parcurse într-o singură zi, iar o parte dintre acestea pot fi străbătute şi pe bicicletă.

În cadrul zonei montane s-a dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai importantă este Depresiunea Dornei (cu două compartimente: Dorna și Neagra Șarului).

Zona de podiș și dealuri subcarpatice ocupă 34,6% din suprafața teritorială suceveană. Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali și Podișului Sucevei.

Zonele de podiș și dealuri subcarpatice sunt reprezentate de Podișul Sucevei și Subcarpaţii Neamţului, cu altitudini cuprinse între 300 și 500 de metri. Podișul Sucevei se împarte în Podișul Dragomirnei și Podișul Fălticeni, ce încadrează între ele Depresiunea Rădăuţi. Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile și terasele joase de-a lungul râurilor, prezentând ca principală caracteristică faptul că, pe mari întinderi, nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naștere zonelor cu exces de umiditate.

Spaţiul geografic al Judeţului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) si cu climă continental – moderată (partea de vest).

Pârtia de ski și snowboard de la Mălini a fost reabilitată de Primăria Comunei în cadrul unui proiect de dezvoltare turistică, în anul 2012.

Pârtia de schi este de categorie usoara spre medie si are o lungime de 800 m .Traseul pârtiei se desfasoara pe partea stânga (în sensul de coborâre) a teleschiului ce o deserveste având o forma aproximativ semicirculara fata de axul teleschiul.Statia inferioara a teleschiului se afla la o altitudine de circa 603 m . iar statia superioara este amplasata la o altitudine de aproximativ 706 m . Traseul teleschiului uneste în linie dreapta cele doua statii.

Comuna Mălini este situată în partea de sud-est a Județului Suceava, pe cursul inferior al Râului Suha Mare, având în apropiere Munții Stânișoarei cu o înălțime maximă de 1530 m în Vârful Bivolu. Mălinii se află la 20 km de Fălticeni și la 12 km de Baia, prima capitală a Moldovei. Numele satului vine de la o pădure de mălini, arbori care s-au păstrat și astăzi.

Pârtiile de la Mălini se află la 35 de km sud-vest de Municipiul Suceava, în vecinătatea Satului Văleni, la ieșirea spre Pasul Stânișoara. Accesul se face dinspre Localitatea Mălini, pe DJ209B.

CAZAREA în zona pârtiilor de la Mălini se poate face în cele 2 sate de vacanță construite special pentru dezvoltarea turismului în localitate.

Pârtia Mălini 1 (sau Pârtia Pojorâta-Mălini) este o pârtie albastră-roșie cu un grad de dificultate mic-mediu și are lungimea de 800 de metri. Altitudinea de plecare este la 709 metri, are o înclinație de 19% și o diferență de nivel de 106 metri. Se desfășoară pe o lățime medie de 40 de metri, are o suprafață de 3,2 hectare și ajunge la baza pârtiei la altitudinea de 603 metri. Pârtia I din Mălini are capacitatea optimă de 1000 de persoane, beneficiază de nocturnă și este deservită de un teleski.

Pârtia Mălini 2 (a fost amenajată în paralel cu Pârtia Mălini 1) este o pârtie albastră-roșie cu un grad de dificultate mic-mediu și are lungimea de 600 de metri. Altitudinea de plecare este la 709 metri, are o înclinație de 19% și o diferență de nivel de 106 metri. Se desfășoară pe o lățime de 40 de metri, are o suprafață de 3,2 hectare și ajunge la baza pârtiei la altitudinea de 603 metri. Pârtia II din Mălini are capacitatea optimă de 1000 de persoane, beneficiază de nocturnă și este deservită de același teleski ca Pârtia Mălini I.

Printre proiectele de investiții ale Primăriei Mălini există și achiziționarea și amplasarea a 4 tunuri de producere a zăpezii artificiale.

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Mălini, pentru sezonul 2014-2015 este:

 

Pârtia Mălini I este cunoscută de pasionații din zonă drept Pârtia Pojorâta-Mălini probabil datorită unei cabane din apropierea ei ce poartă acest nume (Pojorâta). Am preferat să folosim numele simplu de Mălini pentru că în comuna învecinată, Pojorâta, este în proiect o pârtie de ski și snowboard de 1,5 kilometri care va purta probabil și numele localității.