Pârtia Jina din Comuna Jina este situată în sud-vestul Județului Sibiu, la confluența de hotar cu Județul Alba și cu Județul Vâlcea. Vatra comunei este așezată la 1000 m altitudine, pe șapte coline, precum Roma. Jina este o așezare compactă și nu are sate aparținătoare.

Județul Sibiu se învecinează la est cu Județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu Județul Mureș.

Munții Făgărașului se întind pe teritoriul Județului Sibiu, cu partea lor estică, și sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri cuprinse între 2000 și 2500 m (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu). Munții Făgărașului reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali și în care se află cel mai înalt vârf montan din România, Vârful Moldoveanu-2544 m. Până în perioada interbelică, Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2535 m, era considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra. Munții Făgăraș sunt traversați de cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul.

Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează nori proprii, are clima lui. Aici sunt înregistrate cele mai mari valori de precipitații, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe care fac imposibilă circulația pe drumul alpin Transfăgărășan, care din 1974 traversează masivul.

Munții Lotrului sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârful Șteflești, având 2242 m.

Munții Cindrel, numiți și Munții Cândrel, sunt o subgrupă de munți situată în Carpații Meridionali, delimitată de Râul Sebeș, Râul Sadu și Podișul Transilvaniei. Munții Cindrel au un relief glaciar reprezentat de circuri glaciare, care adăpostesc tăuri glaciare. În porțiunea centrală, vârfurile acestor munți au altitudini de peste 2000 m, cel mai înalt fiind vârful cu nume omonim munților, Vârful Cindrel, cu o altitudine de 2244 m. În rest, altitudinile coboară spre 1700 m. Astfel, Munţii Cindrel, prin morfologia lor (culmi domoale şi platouri) se pretează foarte bine la practicarea skiului de fond.

În partea de nord, la trecerea spre Podișul Transilvaniei, se află zona etnografică Mărginimea Sibiului.

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe Valea Oltului și scad sub 0 grade pe Vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1300 mm, în zona muntoasă.

Centrul de distracţie pentru iubitorii sporturilor de iarnă s-a ridicat chiar în Comuna Jina, între dealurile din apropierea vechii biserici a satului cu același nume, unde în trecut funcţiona un babyschi pentru localnici.

Potrivit proiectului început pe Axa prioritară 5, privind dezvoltarea şi finanțarea turismului, pârtia de ski și snowboard de la Jina are o lungime de peste 400 de metri şi va fi prevăzută cu teleschi cu o capacitate de 1200 de persoane şi tunuri de zăpadă. În timpul lucrărilor s-au mutat aproximativ 34 de mii de metri cubi de pământ, un deal practic, spun constructorii, şi s-au făcut 4 podeţe pentru captarea râurilor, întrucât terenul ales pentru pârtie avea probleme cu scurgerea apelor.

Au fost realizate pârtia propriu-zisă şi drumul de acces la teleschi, cele două podeţe pentru evacuarea apelor. Au fost făcute lucrările de armare şi turnare a fundaţiilor pentru teleschi, staţiile de înzăpezire artificială, respectiv pentru maşina de bătut zăpada, s-au făcut terasamente şi trotuare pentru amenajarea grupurilor sanitare, pentru podeţul de 49 m, rigole pentru scurgerea apelor, a fost achiziţionată şi montată instalaţia de transport pe cablu şi au fost executate diverse lucrări de rezistenţă, arhitectură şi instalaţii.

Jumătate din investiţie s-a făcut printr-un proiect cu finanţare europeană şi jumătate din bugetul Comunei Jina.

Accesul spre Pârtia Jina se face pe un drum de 100 de metri, modernizat tot în cadrul aceluiași proiect.

În Comuna Jina se poate junge pe două căi, ambele pornind din DN1 Sibiu – Sebeș – Alba:

– pe DJ Săliște – Galeș -Tilișca- Rod – Poiana Sibiului – Jina (25 km, DJ106E).
– pe Miercurea Sibiului – Dobirca – Poiana Sibiului – Jina (20 km).

Spre vest există un drum mai greu accesibil, ce coboară în Valea Sebeșului, făcând legătura cu Dobra (7 km), Șugag (9 km), iar de acolo se coboară la Sebeș (38 km) sau se urcă în munți spre Tău (15 km), Oașa (30 km), Obârșia-Lotrului, Brezoi-Vâlcea, Novaci-Gorj, Petroșani-Hunedoara.

Teritoriul mai este străbătut de numeroase drumuri forestiere pe Văile Dobrei, Șugagului, Sebeșului, Bistrei ș.a.m.d.

Din păcate, posibilitățile de cazare în Comuna Jina sunt limitate. Există doar câteva pensiuni și niciun restaurant.

Pârtia Jina este o pârtie albastră-roșie cu un grad de dificultate mic-mediu și are lungimea de 540 de metri. Altitudinea de plecare se află la 950 de metri, diferența de nivel este de 80 de metri, lățimea de 26 de metri și altitudinea de sosire se află la 870 de metri. Pârtia Jina dispune de instalație de transport pe cablu – teleski, tunuri de zăpadă și nocturnă.

Orice turist ajuns la Jina va căuta, în mod firesc, un loc unde să ia masa, însă când a fost realizat proiectul nimeni nu s-a gândit că în localitate nu există un astfel de loc.