Arena Platoș este una din cele mai noi stațiuni montane de la noi din țară și se află situată la intrarea în Păltiniș, Județul Sibiu.

Județul Sibiu se învecinează la est cu Județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu Județul Mureș.

Munții Făgărașului se întind pe teritoriul Județului Sibiu, cu partea lor estică, și sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri cuprinse între 2000 și 2500 m (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu). Munții Făgărașului reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali și în care se află cel mai înalt vârf montan din România, Vârful Moldoveanu-2544 m. Până în perioada interbelică, Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2535 de metri, era considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra. Munții Făgăraș sunt traversați de cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul.

Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează nori proprii, are clima lui. Aici sunt înregistrate cele mai mari valori de precipitații, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe, care fac imposibilă circulația pe drumul alpin Transfăgărășan, care din 1974 traversează masivul.

Munții Lotrului sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârful Șteflești, având 2242 m.

Munții Cindrel, numiți și Munții Cândrel, sunt o subgrupă de munți situată în Carpații Meridionali, delimitată de Râul Sebeș, Râul Sadu și Podișul Transilvaniei. Munții Cindrel au un relief glaciar reprezentat de circuri glaciare, care adăpostesc tăuri glaciare. În porțiunea centrală, vârfurile acestor munți au altitudini de peste 2000 m, cel mai înalt fiind vârful cu nume omonim munților, Vârful Cindrel, cu o altitudine de 2244 m. În rest, altitudinile coboară spre 1700 m. Astfel, Munţii Cindrel, prin morfologia lor (culmi domoale şi platouri) se pretează foarte bine la practicarea skiului de fond.

În partea de nord, la trecerea spre Podișul Transilvaniei, se află zona etnografică Mărginimea Sibiului.

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe Valea Oltului și scad sub 0 grade pe Vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1300 mm, în zona muntoasă.

Accesul spre Sibiu se poate face cel mai ușor pe drumurile naționale și pe drumurile europene: E81: Satu Mare-Zalău-Cluj Napoca-Sebeș-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești, E68: Arad-Deva-Sebeș-Sibiu-Făgăraș-Brașov, DN1: București-Ploiești-Brașov-Sibiu-Alba Iulia-Cluj Napoca-Oradea, DN7: București-Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Deva-Arad, DN14: Sibiu-Copșa Mică-Sighișoara.

Se poate ajunge cu mașina personală din Orașul Sibiu pe drumul județean DJ106 (30 km).

Există un ski-buss care face legătura între oraș și stațiunile de ski și snowboard din Județul Sibiu, iar orarul îl găsești pe site-ul arenaplatoș.ro.

Sibiu este un importat nod feroviar, așa că se găsesc rute de transport interne și chiar internaționale.

În Orașul Sibiu există și un aeroport cu zboruri interne și internaționale regulate.

CAZAREA se poate face nu doar în stațiunea Păltiniș și în împrejurimile acesteia (cu întinderi pitorești, liniștite), dar și în Sibiu, fostă Capitală Culturală Europeană.

Pârtia Arena (Pârtia D) este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și are lungimea de 400 de metri. Altitudinea de plecare este la 1550 de metri, are înclinația de 14%, o diferență de nivel de 100 de metri și altitudinea de sosire la 1450 de metri. Capacitatea pârtiei este de până la 550 de persoane, este deservită de un teleski mono-post și este dotată cu tunuri de zăpadă și instalație de nocturnă.

Pârtia Panorama Sibiului (Pârtia B1) este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și are lungimea de 600 de metri. Altitudinea de plecare este la 1550 de metri, are înclinația de 22% și o diferență de nivel de 100 de metri. Se desfășoară pe o lățime medie de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 1450 de metri. Capacitatea pârtiei este de până la 1200 de persoane, este deservită de un teleski și este dotată cu tunuri de zăpadă și instalație de nocturnă.

Pârtia Poiana Poplăcii (Pârtia B2) este o pârtie roșie cu grad mediu de dificultate și are lungimea de 600 de metri. Altitudinea de plecare este la 1550 de metri, are înclinația de 22% și o diferență de nivel de 100 de metri. Se desfășoară pe o lățime medie de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 1450 de metri. Capacitatea pârtiei este de până la 1200 de persoane, este deservită de un teleski și este dotată cu tunuri de zăpadă și instalație de nocturnă.

Pârtia Platoș (Pârtia A) este o pârtie albastră cu grad mic de dificultate și are lungimea de 520 de metri. Altitudinea de plecare este la 1500 de metri, are înclinația de 17%, o diferență de nivel de 50 de metri și altitudinea de sosire la 1450 de metri. Capacitatea pârtiei este de până la 1200 de persoane, este deservită de un teleski monopost și este dotată cu tunuri de zăpadă și instalație de nocturnă.

Pârtia Soarelui (Pârtia E) este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 600 de metri. Aceasta are altitudinea de plecare la 1525 de metri, are înclinația de 22% și o diferență de nivel de 75 de metri. Se desfășoară pe lățimea medie de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 1450 de metri. Capacitatea pârtiei este de până la 1200 de persoane, este deservită de un teleski monopost și este dotată cu tunuri de zăpadă.

Pârtia Fun-Park este o pârtie special concepută pentru distracție, sărituri și alte trick-uri, cu anumite elemente ajutătoare, instalate sau făcute pe pârtie (de la box, la jib, la kicker…). Pârtia Fun-Park din Arena Platoș are lungimea aproximativă de 400 de metri.

Pârtia de Sanie este o pârtie special amenajată pentru pasionații de săniuș. Pârtia de Sanie din Arena Platoș are aproximativ 400 de metri lungime.

Pârtia Școala de Schi (Pârtia F) este o pârtie albastră cu un nivel de dificultate mic. Are lungimea de 50-100 de metri și este dotată cu baby-ski.

Pârtia Baby-Ski este o pârtie albastră cu nivel de dificultate mic.  Are lungimea de 50-100 de metri și este dotată cu babyski.

Pârtia La Gâscani din Arena Platoș este în curs de amenajare! Este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 800 de metri. Are altitudinea de plecare la 1540 de metri, înclinația este de 22%, diferența de nivel de 100 de metri și altitudinea de sosire este la 1440 de metri.

Toate pârtiile de la Arena Platoș sunt deservite de instalații de transport pe cablu-teleski și un telescaun.

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Arena Platoș, pentru sezonul 2014-2015 este:

 Pentru a putea vedea imagini live ale camerelor web de pe pârtiile ce aparțin de Arena Platoș accesează linkul ACESTA.

 

Tarifele instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) în Stațiunea Arena Platoș, pentru sezonul 2014-2015 sunt: 

Prețurile pentru închirierea echipamentelor de ski și snowboard la Arena Platoș, pentru sezonul 2014-2015 sunt: 

www.arenaplatos.ro

Toate pârtiile au acces la centrul de închiriere echipament sportiv, bar, terasa de unde se pot procura gustări și băuturi calde. Poți apela cu încredere la serviciile instructorilor de ski și snowboard.

Pe lângă instructorii din zonă în ultimele 2 ani, Echipa Fresh-meat organizează tabere de ski și snowboard la Arena Platoș.

Pe lângă băutura de la bar, te mai poți destinde antrenându-te alături de cunoscuți sau nu, pentru campionatul de cuie!

Arena Platoș este probabil cea mai primitoare stațiune de ski și snowboard de la noi din țară (cel puțin din câte stațiuni a vizitat echipa ski-si-snowboard.ro), cu oameni minunați – de la directorul tehnic, Toni (de la care am obținut si un interviu), până la băieții care întrețin pârtia și fetele de la bar.

Păltiniş este cea mai veche staţiune turistică permanentă (aflată la cea mai înaltă altitudine) din România situată în Carpaţii Meridionali, pe versantul nord-estic al Munţilor Cindrel.  Se află la 35 de km distanţă de Sibiu, de care, de altfel, şi aparţine. Aşezarea de sub Vf. Onceşti se întinde într-o pădure de conifere, la altitudinea de 1442 de metri.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Județul Sibiu se învecinează la est cu Județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea, iar la nord cu Județul Mureș.

Munții Făgărașului se întind pe teritoriul Județului Sibiu, cu partea lor estică, și sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri cuprinse între 2000 și 2500 m (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu). Munții Făgărașului reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali și în care se află cel mai înalt vârf montan din România, Vârful Moldoveanu-2544 m. Până în perioada interbelică, Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2535 m, era considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra. Munții Făgăraș sunt traversați de a doua cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul.

Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează nori proprii, are clima lui. Aici sunt înregistrate cele mai mari valori de precipitații, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe care fac imposibilă circulația pe drumul alpin Transfăgărășan, care din 1974 traversează masivul.

Munții Lotrului sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârful Șteflești, având 2242 m.

Munții Cindrel, numiți și Munții Cândrel, sunt o subgrupă de munți situată în Carpații Meridionali, delimitată de Râul Sebeș, Râul Sadu și Podișul Transilvaniei. Munții Cindrel au un relief glaciar reprezentat de circuri glaciare, care adăpostesc tăuri glaciare. În porțiunea centrală, vârfurile acestor munți au altitudini de peste 2000 m, cel mai înalt fiind vârful cu nume omonim munților, Vârful Cindrel, cu o altitudine de 2244 m. În rest, altitudinile coboară spre 1700 m. Astfel, Munţii Cindrel, prin morfologia lor (culmi domoale şi platouri) se pretează foarte bine la practicarea skiului de fond.

În partea de nord, la trecerea spre Podișul Transilvaniei, se află zona etnografică Mărginimea Sibiului.

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe Valea Oltului și scad sub 0 grade pe Vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1300 mm, în zona muntoasă.

În stațiunea Păltiniș se mai găsește o singură pârtie de ski și snowboard funcțională, deservită de telescaun și de 5 pârtii de ski-fond.

Accesul spre Sibiu se poate realiza cel mai ușor pe drumurile naționale și pe drumurile europene.

E81: Satu Mare-Zalău-Cluj Napoca-Sebeș-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești, E68: Arad-Deva-Sebeș-Sibiu-Făgăraș-Brașov, DN1: București-Ploiești-Brașov-Sibiu-Alba Iulia-Cluj Napoca-Oradea, DN7: București-Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Deva-Arad, DN14: Sibiu-Copșa Mică-Sighișoara, DN7: Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Deva.

Se poate ajunge cu mașina personală din Orașul Sibiu pe drumul județean DJ106 (30 km).

Există un ski-buss care face legătura între oraș și stațiunile de ski și snowboard din Județul Sibiu.

Sibiu este un important nod feroviar, așa că se găsesc rute de transport interne și chiar internaționale.

În Orașul Sibiu există și un aeroport cu zboruri interne și internaționale regulate.

Cazarea se poate face nu doar în Stațiunea Păltiniș, ci și în împrejurimile acesteia, cu peisaje pitorești. Te poți caza și în Sibiu, fosta Capitală Culturală a Europei.

Baza tehnico-materială este foarte dezvoltată, staţiunea dispunând pe lângă multitudinea de vile și pensiuni, şi de hoteluri ori cabane. Există posibilităţi de recreere şi de petrecere a timpului liber: restaurante, club cu teatru şi cinema, discotecă, bibliotecă, terenuri de volei, tenis şi handbal. Pentru montaniarzi staţiunea constituie un punct de plecare pentru o serie de trasee turistice în Munţii Cindrel (Cheile Cibinului şi Valea Sadului, cu salba sa de baraje), respectiv Munţii Lotrului.

Pârtia Oncești 1 este o pârtie roșie cu un grad mediu de dificultate și are lungimea de 1150 de metri. Altitudinea de plecare este la 1450 de metri, are înclinația de 26% și diferența de nivel de 241 de metri. Se desfășoară pe lățimea medie de 40 de metri și are altitudinea de sosire la 1209 de metri. Pârtia Oncești 1 are capacitatea de până la 400 de persoane, este deservită de un telescaun cu 2 locuri și este dotată cu instalație nocturnă.

Pârtia Oncești 2 este o pârtie albastră cu un grad mic de dificultate și are lungimea de 450 de metri. Altitudinea de plecare este la 1248 de metri, are înclinația de 16% și diferența de nivel de 39 de metri. Se desfășoară pe lățimea medie de 30 de metri și are altitudinea de sosire la 1209 de metri. Pârtia Oncești 2 are capacitatea de până la 250 de persoane, dispune de un teleski și un baby-lift și este dotată cu instalație nocturnă.

Pârtia Păltiniș – Dealul Poplăcii este o pârtie de ski-fond și are lungimea de 2200 de metri.

Pârtia Păltiniș Santa este o pârtie de ski-fond și are lungimea de 3000 de metri.

Pârtia Păltiniș – Daneasa este o pârtie de ski-fond, are lungimea de 540 de metri și o diferență de nivel de 145 de metri.

Pârtia Oncești – Păltiniș este o pârtie de ski-fond și are lungimea de 5000 de metri și o diferență de nivel de 275 de metri.

Pârtia Gaujoara – Păltiniș este o pârtie de ski-fond și are lungimea de 3600 de metri și o diferență de nivel de 175 de metri.

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Păltiniș, pentru sezonul 2014-2015 este:

Pentru imagini de pe webcam de la Pârtia Oncești din Păltiniș CLICK AICI.

Tarifele instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) în Stațiunea Păltiniș, pentru sezonul 2014-2015 sunt: 

 

 

Prețurile pentru închirierea echipamentelor de ski și snowboard la Păltiniș, pentru sezonul 2014-2015 sunt:

Pârtia Oncești 2 din Păltiniș s-ar putea să fie în paragină, deci să nu funcționeze!

Pârtia se află în Localitatea Gura Râului din Mărginimea Sibiului şi se numeşte “Trecătoarea lupilor“.

Județul Sibiu se învecinează la est cu Județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu Județul Mureș.

Munții Făgărașului se întind pe teritoriul Județului Sibiu, cu partea lor estică, și sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri cuprinse între 2000 și 2500 m (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu). Munții Făgărașului reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali și în care se află cel mai înalt vârf montan din România, Vârful Moldoveanu-2544 m. Până în perioada interbelică, Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2535 m, era considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra. Munții Făgăraș sunt traversați de a doua cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul.

Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează nori proprii, are clima lui. Aici sunt înregistrate cele mai mari valori de precipitații, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe care fac imposibilă circulația pe drumul alpin Transfăgărășan, care din 1974 traversează masivul.

Munții Lotrului sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârful Șteflești, având 2242 m.

Munții Cindrel, numiți și Munții Cândrel, sunt o subgrupă de munți situată în Carpații Meridionali, delimitată de Râul Sebeș, Râul Sadu și Podișul Transilvaniei. Munții Cindrel au un relief glaciar reprezentat de circuri glaciare, care adăpostesc tăuri glaciare. În porțiunea centrală, vârfurile acestor munți au altitudini de peste 2000 m, cel mai înalt fiind vârful cu nume omonim munților, Vârful Cindrel, cu o altitudine de 2244 m. În rest, altitudinile coboară spre 1700 m. Astfel, Munţii Cindrel, prin morfologia lor (culmi domoale şi platouri) se pretează foarte bine la practicarea skiului de fond.

În partea de nord, la trecerea spre Podișul Transilvaniei, se află zona etnografică Mărginimea Sibiului.

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe Valea Oltului și scad sub 0 grade pe Vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1300 mm, în zona muntoasă.

Pârtia Trecătoarea lupilor de la Gura Râului pe perioada iernii când nu este zăpadă, dar temperatura este adecvată este întreținută cu ajutorul tunurilor de zăpadă şi beneficiază de instalaţie de nocturnă şi teleski, care, potrivit administratorilor pârtiei, porneşte cu minim un skior.

Daca optezi pentru varianta cu automobilul, pentru a ajunge la Gura Râului, Județul Sibiu, ai următoarele rute: dinspre București-Brașov-Sibiu pe E68, la ieșire din Sibiu mergi în continuare pe E68 spre Sebeș-Alba și trecând prin Cristian, ajungi la Orlat. În centrul Comunei Orlat, faci stânga spre Gura Râului. La numai 3 km se află centrul Comunei Gura Râului, iar după alți 2 km ai ajuns la Trecătoarea Lupilor, pârtia de ski și snowboard de la Gura Râului.

O altă variantă este ruta: E81: Satu Mare-Zalău-Cluj Napoca-Sebeș-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești-București.

Accesul pe calea ferată se face din aceleași patru direcții ca și pentru cel rutier. După ce ați ajuns la Sibiu, în apropierea gării se află Autogara Transmixt care efectuează curse regulate spre Gura Râului.

În Orașul Sibiu există și un aeroport cu zboruri interne și internaționale regulate.

Locuri de cazare se găsesc atât în Stațiunea Gura Râului și în împrejurimile acesteia, cu peisaje pitorești, precum și în Sibiu, fostă Capitală Culturală Europeană.

Pârtia Trecătoarea Lupilor este o pârtie albastră cu un nivel mic de dificultate și lungime de 700 de metri. Are altitudinea de pornire la 710 metri, înclinația este de 14% și diferența de nivel de 95 de metri. Se desfășoară pe lățimea de 40 de metri, are suprafața de 2 hectare și altitudinea de sosire la 615 metri. Pârtia Trecătoarea Lupilor din Gura Râului are o capacitate de până la 500 de persoane, are nocturnă și tunuri de zăpadă artificială și este deservită de un teleschi. Aceasta are următoarele variante:

Pârtia Akela, ce este o pârtie albastră cu un nivel mic de dificultate și lungime de 150 de metri. Are altitudinea de pornire la 650 metri, înclinația este de 10% și diferența de nivel de 30 de metri. Se desfășoară pe lățimea de 20 de metri, are suprafața de 1 hectar și altitudinea de sosire la 620 de metri. Capacitatea pârtiei este de până la 250 de persoane, are nocturnă și tunuri de zăpadă artificială și este deservită de un baby-ski.

Pârtia Colț Alb, ce este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și lungime de 700 de metri. Are altitudinea de pornire la 900 metri, înclinația este de 25% și diferența de nivel de 190 de metri. Se desfășoară pe lățimea de 40 de metri, are suprafața de 2 hectare și altitudinea de sosire la 710 de metri. Pârtia Colț Alb are o capacitate de până la 500 de persoane, are nocturnă și tunuri de zăpadă artificială și este deservită de un teleski.

Programul de funcționare al instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) din Stațiunea Gura Râului, pentru sezonul 2014-2015 este:

Pentru a putea vedea imagini cu camera web montată în Stațiunea Gura Râului (Trecătoarea Lupilor) CLICK AICI!

Tarifele instalațiilor de transport pe cablu (telefericelor) în Stațiunea Gura Râului, pentru sezonul 2014-2015 sunt:

Prețurile pentru închirierea echipamentelor de ski și snowboard la Gura Râului (Trecătoarea lupilor), pentru sezonul 2014-2015 sunt: 

www.trecatoarea-lupilor.ro       Telefon:0745.565.613 și 0741.222.688; E-mail: info@trecatoarea-lupilor.ro

 

Pârtia Jina din Comuna Jina este situată în sud-vestul Județului Sibiu, la confluența de hotar cu Județul Alba și cu Județul Vâlcea. Vatra comunei este așezată la 1000 m altitudine, pe șapte coline, precum Roma. Jina este o așezare compactă și nu are sate aparținătoare.

Județul Sibiu se învecinează la est cu Județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu Județul Mureș.

Munții Făgărașului se întind pe teritoriul Județului Sibiu, cu partea lor estică, și sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri cuprinse între 2000 și 2500 m (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu). Munții Făgărașului reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali și în care se află cel mai înalt vârf montan din România, Vârful Moldoveanu-2544 m. Până în perioada interbelică, Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2535 m, era considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra. Munții Făgăraș sunt traversați de cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul.

Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează nori proprii, are clima lui. Aici sunt înregistrate cele mai mari valori de precipitații, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe care fac imposibilă circulația pe drumul alpin Transfăgărășan, care din 1974 traversează masivul.

Munții Lotrului sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârful Șteflești, având 2242 m.

Munții Cindrel, numiți și Munții Cândrel, sunt o subgrupă de munți situată în Carpații Meridionali, delimitată de Râul Sebeș, Râul Sadu și Podișul Transilvaniei. Munții Cindrel au un relief glaciar reprezentat de circuri glaciare, care adăpostesc tăuri glaciare. În porțiunea centrală, vârfurile acestor munți au altitudini de peste 2000 m, cel mai înalt fiind vârful cu nume omonim munților, Vârful Cindrel, cu o altitudine de 2244 m. În rest, altitudinile coboară spre 1700 m. Astfel, Munţii Cindrel, prin morfologia lor (culmi domoale şi platouri) se pretează foarte bine la practicarea skiului de fond.

În partea de nord, la trecerea spre Podișul Transilvaniei, se află zona etnografică Mărginimea Sibiului.

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe Valea Oltului și scad sub 0 grade pe Vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1300 mm, în zona muntoasă.

Centrul de distracţie pentru iubitorii sporturilor de iarnă s-a ridicat chiar în Comuna Jina, între dealurile din apropierea vechii biserici a satului cu același nume, unde în trecut funcţiona un babyschi pentru localnici.

Potrivit proiectului început pe Axa prioritară 5, privind dezvoltarea şi finanțarea turismului, pârtia de ski și snowboard de la Jina are o lungime de peste 400 de metri şi va fi prevăzută cu teleschi cu o capacitate de 1200 de persoane şi tunuri de zăpadă. În timpul lucrărilor s-au mutat aproximativ 34 de mii de metri cubi de pământ, un deal practic, spun constructorii, şi s-au făcut 4 podeţe pentru captarea râurilor, întrucât terenul ales pentru pârtie avea probleme cu scurgerea apelor.

Au fost realizate pârtia propriu-zisă şi drumul de acces la teleschi, cele două podeţe pentru evacuarea apelor. Au fost făcute lucrările de armare şi turnare a fundaţiilor pentru teleschi, staţiile de înzăpezire artificială, respectiv pentru maşina de bătut zăpada, s-au făcut terasamente şi trotuare pentru amenajarea grupurilor sanitare, pentru podeţul de 49 m, rigole pentru scurgerea apelor, a fost achiziţionată şi montată instalaţia de transport pe cablu şi au fost executate diverse lucrări de rezistenţă, arhitectură şi instalaţii.

Jumătate din investiţie s-a făcut printr-un proiect cu finanţare europeană şi jumătate din bugetul Comunei Jina.

Accesul spre Pârtia Jina se face pe un drum de 100 de metri, modernizat tot în cadrul aceluiași proiect.

În Comuna Jina se poate junge pe două căi, ambele pornind din DN1 Sibiu – Sebeș – Alba:

– pe DJ Săliște – Galeș -Tilișca- Rod – Poiana Sibiului – Jina (25 km, DJ106E).
– pe Miercurea Sibiului – Dobirca – Poiana Sibiului – Jina (20 km).

Spre vest există un drum mai greu accesibil, ce coboară în Valea Sebeșului, făcând legătura cu Dobra (7 km), Șugag (9 km), iar de acolo se coboară la Sebeș (38 km) sau se urcă în munți spre Tău (15 km), Oașa (30 km), Obârșia-Lotrului, Brezoi-Vâlcea, Novaci-Gorj, Petroșani-Hunedoara.

Teritoriul mai este străbătut de numeroase drumuri forestiere pe Văile Dobrei, Șugagului, Sebeșului, Bistrei ș.a.m.d.

Din păcate, posibilitățile de cazare în Comuna Jina sunt limitate. Există doar câteva pensiuni și niciun restaurant.

Pârtia Jina este o pârtie albastră-roșie cu un grad de dificultate mic-mediu și are lungimea de 540 de metri. Altitudinea de plecare se află la 950 de metri, diferența de nivel este de 80 de metri, lățimea de 26 de metri și altitudinea de sosire se află la 870 de metri. Pârtia Jina dispune de instalație de transport pe cablu – teleski, tunuri de zăpadă și nocturnă.

Orice turist ajuns la Jina va căuta, în mod firesc, un loc unde să ia masa, însă când a fost realizat proiectul nimeni nu s-a gândit că în localitate nu există un astfel de loc.