Băile Șugaș (sau Băile Șugaș) se află la 8,5 km de municipiul Sfântu Gheroghe, la 750 m altitudine, în inima Munților Baraolt, pe drumul județean 121C, având un climat specific depresiunilor intramontane subalpine.

Pârtia Șugaș Băi este localizată pe teritoriul Județului Covasna, în zona Munților Baraolt, ce contribuie negreșit la potențialul turistic al întregii zone. Situată aproape de Valea Pârâului Șugaș, aceasta pârtie reprezintă o locație foarte frecventată în special de locuitorii Orașului Sfântu Gheorghe.

Județul Covasna se află situat în centrul României, în partea internă a Carpaților de Curbură. El se învecinează în est cu Județul Bacău și Județul Vrancea, în sud-est cu Județul Buzău, în sud-vest cu Județul Brașov, iar in partea de nord cu Județul Harghita. Situat în partea de sud-est a Transilvaniei, teritoriul acestui județ este legat de spațiul extracarpatic prin Pasurile Buzău și Oituz, precum și prin mai multe trecători ale Carpaților Răsăriteni.

Teritoriul Județului Covasna include în limitele sale două zone bine conturate, depresionară și muntoasă.
Munții ocupă mai bine de jumătate din suprafața județului, au vârfurile teșite și sunt acoperiți în marea lor majoritate de păduri.
Munții Baraolt, situați în partea de vest a județului, pe direcția nord-vest, și Munții Harghita, la nord de Munții Baraolt, sunt prezenți cu partea lor vestică pe teritoriul Județului Covasna. Au înălțimi ce variază între 900 și 1100 m, cu câteva vârfuri pe care se află urmele unor cratere vulcanice care ajung la altitudini de până la 1558 m. Munții Bodoc se află în partea nord-centrală a județului, întinzându-se între Tușnad și Angheluș pe o lungime de 30 km, cu înălțimi între 800 și 1100 m, unele chiar depășind aceste valori. Munții Nemira (cu sectorul lor sudic) se găsesc în partea nord-vestică a județului. Munții Vrancei aparțin de Covasna, având cea mai mare altitudine din județ, cu vârfuri de înălțimi peste 1500 m: Vârful Lepșii cu 1390 m, Vârful Mușat cu 1503 m, Vârful Astagul Mare cu 1526 m, Vârful Izvoarele Putnei cu 1534 m, Vârful Anișoara cu 1645 m și Vârful Lăcăuț cu 1777 m. Munții Brețcului sunt mărginiți la vest de Depresiunea Târgu Secuiesc, iar la est de Izvoarele Oituzului și ale Râului Bâsca Mare. De asemenea, enumerăm în Județul Covasna și Munții Buzăului, Munții Întorsurii sau Clăbucetele Întorsurii și Bazinetul Comandău.

Depresiunea Baraolt este situată în partea de nord-vest a județului, încadrată de Munții Perșani și Baraolt. Depresiunea Sfântu Gheorghe, delimitată de Munții Baraolt, Bodoc și Culmile Tărlungului, se întinde pe o lungime de aproximativ 30 km și o lățime de 10–12 km. Depresiunea Târgu Secuiesc este delimitată din nord-vest și din nord de Munții Bodocului și Munții Nemirei, din sud și sud-est de Munții Brețcului și Munții Întorsurii, iar din sud-vest de Culoarul Piemontan de la Reci.

Județul Covasna are o climă moderată cu veri călduroase și ierni geroase. Temperatura maximă absolută de 39,3 grade Celsius a fost înregistrată în anul 1952 în localitatea Păpăuți, iar minima absolută de -35,2 grade a fost înregistrată la Întorsura Buzăului în anul 1947.

În staţiunea Băile Șugaș funcţionează două pârtii de schi și snowboard, cu iluminat nocturn, teleschiuri, tunuri de zăpadă, maşină de tasat zăpadă şi serviciu salvamont.

Primăria Șugaș-Băi a terminat lucrările de amenajare a două noi pârtii de ski și snowboard pe două benzi, una cu o lungime de 920 de metri, iar cealaltă de 480 de metri.

Accesul spre Stațiunea Șugaș-Băi pe căi rutiere se face pe drumurile naționale sau europene în funcție de direcția din care vii, după cum urmează:

E578: Sărățel-Reghin-Toplița-Gheorgheni-Miercurea Ciuc-Sfântu Gheorghe-Chichiș

DN13E: Covasna-Sfântu Gheorghe-Feldioara

Din Municipiul Sfântu Gheorghe spre Stațiunea Șugaș Băi trebuie urmat drumul DJ121B.

Dacă nu folosești transportul cu autoturismul personal și dorești să ajungi în zonă cu trenul, punctul de sosire este stația CFR Sf. Gheorghe, venind pe unul dintre tronsoanele: Brețcu-Covasna-Sfântu Gheorghe; Miercurea Ciuc-Tușnad-Bodoc-Sfântu Gheorghe; Brașov-Sfântu Gheorghe. De aici pleacă în mod regulat autobuze către stațiune.

Cazarea se poate face în numeroasele pensiuni și cabane din Stațiunea Șugaș-Băi. 

La 8 kilometri de Municipiul Sfântul Gheorghe, în Stațiunea Șugaș-Băi, există 2 pârtii de ski și snowboard.

Pârtia Șugaș-Băi Veche (Pârtia Șugaș-Băi 1) este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și o lungime de 560 de metri. Altitudinea de plecare este la 740 de metri și are o înclinație de 30%. Se desfășoară pe o lățime medie de 75 de metri, ocupă o suprafață de 2 hectare și are altitudinea de sosire la 590 de metri. Pârtia Șugaș-Băi Veche are o capacitate de până la 500 de persoane.

Pârtia Șugaș-Băi Nouă (Pârtia Șugaș-Băi 2) este o pârtie roșie cu nivel mediu de dificultate și o lungime de 300 metri. Altitudinea de plecare este la 740 de metri și are o înclinație de 23%. Se desfășoară pe o lățime medie de 60 de metri, ocupă o suprafață de 3 hectare și are altitudinea de sosire la 685 de metri. Pârtia Șugaș-Băi Nouă are o capacitate de până la 450 de persoane.

Ambele pârtii sunt omologate de Ministerul Turismului, fiind deservite de teleski monopost, respectiv baby-schi (Pârtia Șugaș Băi Nouă) și instalații nocturne.

Programul de funcționare al Pârtiilor Șugaș-Băi în sezonul 2016-2017 este:

Pentru a putea vedea imagini live de la Pârtia Șugaș-Băi click aici sau aici.

Tarifele instalațiilor de transport pe cablu de la Șugaș-Băi pe sezonul 2016-2017 sunt:

Pentru a ajunge in Șugaș Băi va trebui să plătiți o taxă de salubrizare de 3 lei, la ieșire din Sfântu Gheorghe.

Orașul Întorsura Buzăului este așezat în partea sudică a Județului Covasna, la granița cu Județul Brașov pe drumul național DN10 care leagă Brașovul de Buzău.
Acesta se află în Depresiunea Întorsura Buzăului, ce creează impresia de cetate medievală. La Nord se află Clăbucetele Întorsurii (1000-1200 m), acoperit cu păduri de foioase și de conifere, dar și de pajiști de o cromatică deosebită.
La Est, Întorsura Buzăului este străjuită de Munții Buzăului, iar la sudul lor de Masivul Siriu—Vârful Siriu-1657 m și Vârful Malaia-1662 m. La Vest se înalță culmile domoale ale Munților Tătarul Mare și Tătarul Mic, iar la sud culmile semețe și abrupte ale Masivului Ciucaș—Vârful Ciucaș-1954 m.

Județul Covasna se află situat în centrul României, în partea internă a Carpaților de Curbură. El se învecinează în est cu Județul Bacău și Județul Vrancea, în sud-est cu Județul Buzău, în sud-vest cu Județul Brașov, iar in partea de nord cu Județul Harghita. Situat în partea de sud-est a Transilvaniei, teritoriul acestui județ este legat de spațiul extracarpatic prin Pasurile Buzău și Oituz, precum și prin mai multe trecători ale Carpaților Răsăriteni.

Teritoriul Județului Covasna include în limitele sale două zone bine conturate, depresionară și muntoasă.
Munții ocupă mai bine de jumătate din suprafața județului, au vârfurile teșite și sunt acoperiți în marea lor majoritate de păduri.
Munții Baraolt, situați în partea de vest a județului, pe direcția nord-vest, și Munții Harghita, la nord de Munții Baraolt, sunt prezenți cu partea lor vestică pe teritoriul Județului Covasna. Au înălțimi ce variază între 900 și 1100 m, cu câteva vârfuri pe care se află urmele unor cratere vulcanice care ajung la altitudini de până la 1558 m. Munții Bodoc se află în partea nord-centrală a județului, întinzându-se între Tușnad și Angheluș pe o lungime de 30 km, cu înălțimi între 800 și 1100 m, unele chiar depășind aceste valori. Munții Nemira (cu sectorul lor sudic) se găsesc în partea nord-vestică a județului. Munții Vrancei aparțin de Covasna, având cea mai mare altitudine din județ, cu vârfuri de înălțimi peste 1500 m: Vârful Lepșii cu 1390 m, Vârful Mușat cu 1503 m, Vârful Astagul Mare cu 1526 m, Vârful Izvoarele Putnei cu 1534 m, Vârful Anișoara cu 1645 m și Vârful Lăcăuț cu 1777 m. Munții Brețcului sunt mărginiți la vest de Depresiunea Târgu Secuiesc, iar la est de Izvoarele Oituzului și ale Râului Bâsca Mare. De asemenea, enumerăm în Județul Covasna și Munții Buzăului, Munții Întorsurii sau Clăbucetele Întorsurii și Bazinetul Comandău.

Depresiunea Baraolt este situată în partea de nord-vest a județului, încadrată de Munții Perșani și Baraolt. Depresiunea Sfântu Gheorghe, delimitată de Munții Baraolt, Bodoc și Culmile Tărlungului, se întinde pe o lungime de aproximativ 30 km și o lățime de 10–12 km. Depresiunea Târgu Secuiesc este delimitată din nord-vest și din nord de Munții Bodocului și Munții Nemirei, din sud și sud-est de Munții Brețcului și Munții Întorsurii, iar din sud-vest de Culoarul Piemontan de la Reci.

Județul Covasna are o climă moderată cu veri călduroase și ierni geroase. Temperatura maximă absolută de 39,3 grade Celsius a fost înregistrată în anul 1952 în localitatea Păpăuți, iar minima absolută de -35,2 grade a fost înregistrată la Întorsura Buzăului în anul 1947.

Pârtia de ski și snowboard se află aproape de centrul orașului, în locul numit Dealu Taberei, la 700 m din DN10 spre Saramas. Aparține unui O.N.G local, Asociației Ciucaș Întorsura Buzăului. Este cea mai apropiată pârtie pentru Buzău, Brăila, Galați și Focșani.

În Orașul Întorsura Buzăului se ajunge pe DN10, care face legătura între Brașov și Buzău.

Locuri de cazare se găsesc pe tot teritoriul orașului.

Pârtia Dealu Taberei 1 este o pârtie albastră cu lungimea de 350 de metri. Altitudinea de plecare se află la 700 de metri, are diferența de nivel de 50 de metri, înclinația de 18% și altitudinea de sosire la 650 de metri. Pârtia Dealu Taberei 1 este deservită de un teleski monopost și beneficiază de instalație nocturnă.

Pârtia Dealu Taberei 2 este o pârtie roșie cu lungimea de 200 de metri. Altitudinea de plecare se află la 700 de metri, are diferența de nivel de 50 de metri, înclinația de 24% și altitudinea de sosire la 650 de metri. Pârtia Dealu Taberei 2 este deservită de un teleski monopost și beneficiază de instalație nocturnă.

Programul Pârtiilor Dealu Taberei din Întorsura Buzăului pentru sezonul 2014-2015 este:

Tarifele pentru instalațiile de transport pe cablu de la Întorsura Buzăului sunt:

www.cazare.intorsura.ro

Covasna este un oraș din Județul Covasna, Transilvania, România. Numele vine de la cuvântul slavon „cvaz”, ceea ce înseamnă „acru-acrișor” (referire la gustul apelor minerale de aici).
Oraşul Covasna este situat în curbura Carpaţilor Orientali, la poalele Munţilor Breţcu în Depresiunea Târgu Secuiesc. Stațiunea balneoclimaterică permanentă de interes naţional se află la 31 km de Sf. Gheorghe, la 60 km de Braşov și la 250 de km de Bucureşti. Staţiunea Covasna are 12200 locuitori și are în subordine administrativă Localitatea Chiuruş. Cunoscută ca oraşul izvoarelor minerale, Localitatea Covasna este traversată de pârâul cu același nume. Altitudinea variază între 550-600 m, iar climatul este răcoros, specific depresiunii intramontane. Vara nopțile sunt rãcoroase, iar ierna sunt geroase. Aerul are un conținut ridicat de ioni negativi – un alt factor terapeutic natural.

Click pe imagine pentru afișarea ei în întregime

Județul Covasna se află situat în centrul României, în partea internă a Carpaților de Curbură. El se învecinează în est cu Județul Bacău și Județul Vrancea, în sud-est cu Județul Buzău, în sud-vest cu Județul Brașov, iar in partea de nord cu Județul Harghita. Situat în partea de sud-est a Transilvaniei, teritoriul acestui județ este legat de spațiul extracarpatic prin Pasurile Buzău și Oituz, precum și prin mai multe trecători ale Carpaților Răsăriteni.

Teritoriul Județului Covasna include în limitele sale două zone bine conturate, depresionară și muntoasă.
Munții ocupă mai bine de jumătate din suprafața județului, au vârfurile teșite și sunt acoperiți în marea lor majoritate de păduri.
Munții Baraolt, situați în partea de vest a județului, pe direcția nord-vest, și Munții Harghita, la nord de Munții Baraolt, sunt prezenți cu partea lor vestică pe teritoriul Județului Covasna. Au înălțimi ce variază între 900 și 1100 m, cu câteva vârfuri pe care se află urmele unor cratere vulcanice care ajung la altitudini de până la 1558 m. Munții Bodoc se află în partea nord-centrală a județului, întinzându-se între Tușnad și Angheluș pe o lungime de 30 km, cu înălțimi între 800 și 1100 m, unele chiar depășind aceste valori. Munții Nemira (cu sectorul lor sudic) se găsesc în partea nord-vestică a județului. Munții Vrancei aparțin de Covasna, având cea mai mare altitudine din județ, cu vârfuri de înălțimi peste 1500 m: Vârful Lepșii cu 1390 m, Vârful Mușat cu 1503 m, Vârful Astagul Mare cu 1526 m, Vârful Izvoarele Putnei cu 1534 m, Vârful Anișoara cu 1645 m și Vârful Lăcăuț cu 1777 m. Munții Brețcului sunt mărginiți la vest de Depresiunea Târgu Secuiesc, iar la est de Izvoarele Oituzului și ale Râului Bâsca Mare. De asemenea, enumerăm în Județul Covasna și Munții Buzăului, Munții Întorsurii sau Clăbucetele Întorsurii și Bazinetul Comandău.

Depresiunea Baraolt este situată în partea de nord-vest a județului, încadrată de Munții Perșani și Baraolt. Depresiunea Sfântu Gheorghe, delimitată de Munții Baraolt, Bodoc și Culmile Tărlungului, se întinde pe o lungime de aproximativ 30 km și o lățime de 10–12 km. Depresiunea Târgu Secuiesc este delimitată din nord-vest și din nord de Munții Bodocului și Munții Nemirei, din sud și sud-est de Munții Brețcului și Munții Întorsurii, iar din sud-vest de Culoarul Piemontan de la Reci.

Județul Covasna are o climă moderată cu veri călduroase și ierni geroase. Temperatura maximă absolută de 39,3 grade Celsius a fost înregistrată în anul 1952 în localitatea Păpăuți, iar minima absolută de -35,2 grade a fost înregistrată la Întorsura Buzăului în anul 1947.

Pârtia de schi și snowboard de la Covasna a stat zeci de ani fără a fi folosită, până când primarul oraşului a cerut un studiu de fezabilitate pentru a atrage fonduri europene pentru renovarea ei. Deşi a fost refuzată de la finanţare, Pârtia din Covasna a primit totuşi ajutoare din partea unui grup elveţian și din donaţii a adus instalaţia de teleschi, restul fiind suportat de Primăria Oraşului Covasna. Defunctul primar Lorincz Zsigmond a făcut posibil ca tot acest proiect să devină realitate şi de aceea gestul comunității de a denumi pârtia după numele său este cât se poate de normal.

Cu autoturismul: Se ajunge prin DN11, care leagă Brașovul de Onești. Trebuie sã te abați de pe DN11 între localitățile Sântionlunca și Moacşa în dreptul Localității Reci. Tot cu abatere de pe DN11 se poate ajunge în Covasna și dinspre Târgu Secuiesc.
Cu trenul: Trebuie să ajungi mai întâi la Sf. Gheorghe de unde pornește linia feroviară de interes local 404 (Sfântu Gheorghe – Brețcu), care trece și prin stațiune. De la Gara Covasna există autobuze spre centrul stațiunii.
Cu avionul: Până în Aeroportul Transilvania Târgu Mureș sau Aeroportul Internațional Henri Coandă București și continui de acolo cu mijloace rutiere sau feroviare.
Este una din cele mai cunoscute și vizitate stațiuni turistice de la noi din țară, deci posibilitățile de cazare în oraș sunt numeroase.

Pârtia Lorincz Zsigmond 1 este o pârtie roșie cu un grad de dificultate mediu și are lungimea de 1000 de metri. Altitudinea de plecare se află la 665 de metri, are o înclinație de 17% și o diferență de nivel de 45 de metri. Se desfășoară pe o lățime de 60 de metri, ocupă suprafața de 1 hectar și are altitudinea de sosire la 620 de metri. Pârtia Lorincz Zsigmond 1 este deservită de un teleski monopost și este dotată cu sistem de iluminat tip nocturnă.

Pârtia Lorincz Zsigmond 2 este o pârtie albastră cu un grad de dificultate mic și are lungimea de 430 de metri. Altitudinea de plecare se află la 838 de metri, are o înclinație de 17% și o diferență de nivel de 218 metri. Se desfășoară pe o lățime de 40 de metri, ocupă suprafața de 4 hectare și are altitudinea de sosire la 620 de metri. Pârtia Lorincz Zsigmond 2 este deservită de un teleski monopost și este dotată cu sistem de iluminat tip nocturnă.

Programul Pârtiei Lorincz Zsigmond Covasna pentru sezonul 2014-2015 este:

Apasă click pe unul din linkurile din paranteză și pe site-ul Primăriei Covasna sunt 4 camere web (Camera 1, Camera 2, Camera 3, Camera 4) cu imagini de pe Pârtia Lorincz Zsigmond din Orașul Covasna.

Tarifele de transport pe cablu – teleski pe pârtiile Lőrincz Zsigmond din Covasna pentru sezonul 2014-2015 sunt:

În anul 2013 pe Pârtia Lőrincz Zsigmond s-a desfășurat etapa a II-a a Campionatului Judeţean de Schi Alpin Amatori Covasna.
Serviciul Salvamont Covasna (Vrancei-Penteleu): tel: 0724-212.585
Serviciul Salvamont Covasna (Bretcu-Oituz): tel: 0724-212.585.

Pârtia Comandău este situată în Munții Vrancei pe teritoriul localității omonime.

Localitatea Comandău este situată la 16 km de Oraşul Covasna, la o altitudine de 1017 m (fiind astfel localitatea situată cel mai sus din tot judeţul), în Depresiunea Comandău din Munţii Breţcului, pe cursul superior al Râului Bâsca Mare.

Fiind la bază o localitate cu o industrie puternică în prelucrarea lemnului, Comandău se reprofilează în prezent pe turism, dobândind potenţial deosebit în acest sens. Are pârtie de schi și snowboard (cu instalaţie de transport pe cablu), într-un peisaj de iarnă splendid şi zăpadă din belşug. Zilele Comunei Comandău reprezintă o tradiţie şi un eveniment aşteptat de mii de turişti şi datorită „tocăniţei” de ciuperci preparată câteodată chiar şi din 500 kg de ciuperci culese de localnici.

Județul Covasna se află situat în centrul României, în partea internă a Carpaților de Curbură. El se învecinează în est cu Județul Bacău și Județul Vrancea, în sud-est cu Județul Buzău, în sud-vest cu Județul Brașov, iar in partea de nord cu Județul Harghita. Situat în partea de sud-est a Transilvaniei, teritoriul acestui județ este legat de spațiul extracarpatic prin Pasurile Buzău și Oituz, precum și prin mai multe trecători ale Carpaților Răsăriteni.

Teritoriul Județului Covasna include în limitele sale două zone bine conturate, depresionară și muntoasă.
Munții ocupă mai bine de jumătate din suprafața județului, au vârfurile teșite și sunt acoperiți în marea lor majoritate de păduri.
Munții Baraolt, situați în partea de vest a județului, pe direcția nord-vest, și Munții Harghita, la nord de Munții Baraolt, sunt prezenți cu partea lor vestică pe teritoriul Județului Covasna. Au înălțimi ce variază între 900 și 1100 m, cu câteva vârfuri pe care se află urmele unor cratere vulcanice care ajung la altitudini de până la 1558 m. Munții Bodoc se află în partea nord-centrală a județului, întinzându-se între Tușnad și Angheluș pe o lungime de 30 km, cu înălțimi între 800 și 1100 m, unele chiar depășind aceste valori. Munții Nemira (cu sectorul lor sudic) se găsesc în partea nord-vestică a județului. Munții Vrancei aparțin de Covasna, având cea mai mare altitudine din județ, cu vârfuri de înălțimi peste 1500 m: Vârful Lepșii cu 1390 m, Vârful Mușat cu 1503 m, Vârful Astagul Mare cu 1526 m, Vârful Izvoarele Putnei cu 1534 m, Vârful Anișoara cu 1645 m și Vârful Lăcăuț cu 1777 m. Munții Brețcului sunt mărginiți la vest de Depresiunea Târgu Secuiesc, iar la est de Izvoarele Oituzului și ale Râului Bâsca Mare. De asemenea, enumerăm în Județul Covasna și Munții Buzăului, Munții Întorsurii sau Clăbucetele Întorsurii și Bazinetul Comandău.

Depresiunea Baraolt este situată în partea de nord-vest a județului, încadrată de Munții Perșani și Baraolt. Depresiunea Sfântu Gheorghe, delimitată de Munții Baraolt, Bodoc și Culmile Tărlungului, se întinde pe o lungime de aproximativ 30 km și o lățime de 10–12 km. Depresiunea Târgu Secuiesc este delimitată din nord-vest și din nord de Munții Bodocului și Munții Nemirei, din sud și sud-est de Munții Brețcului și Munții Întorsurii, iar din sud-vest de Culoarul Piemontan de la Reci.

Județul Covasna are o climă moderată cu veri călduroase și ierni geroase. Temperatura maximă absolută de 39,3 grade Celsius a fost înregistrată în anul 1952 în localitatea Păpăuți, iar minima absolută de -35,2 grade a fost înregistrată la Întorsura Buzăului în anul 1947.

La Comandău se poate ajunge cu maşina, pe drum neasfaltat, dar în condiţii relativ bune. Se iese din Orașul Covasna pe lângă Parcul Tineretului, Spitalul Cardio-Vascular, și trecând de zona de Camping Covasna continui drumul până în Localitatea Comandău.

Localitatea este împrejmuită de case de vacanţă, hoteluri, pensiuni, vile, locuri de cazare pentru turişti. 

Pârtia Comandău este o pârtie albastră cu un grad mic de dificultate și o lungime de 300 de metri. Pleacă de la altitudinea de 1100 de metri, are o înclinație de 18%, o diferență de nivel de 400 de metri și altitudinea de sosire la 700 de metri. Se desfășoară pe o lățime medie de 100 de metri și are o suprafață de 1 hectar. Pârtia Comandău are capacitatea de până la 600 de persoane și este deservită de un teleski monopost.

Programul Pârtiei Comandău pe sezonul 2014-2015 este:

Tarifele pentru instalația de transport pe cablu de la Comandău sunt

Ocazional, în cursul săptămânii, pe Pârtia Comandău se organizează antrenamente de ski și snowboard.

La poalele munţiilor Breţcului, în valea Pârâului Ghelinţa, la 12 km de oraşul Târgu Secuiesc şi 14 km de Covasna se aflã Ghelinţa, una din comunele cele mai mari din Județul Covasna.
Localitatea Ghelința este situată în marginea estică a județului, pe linia de contact a Munților Brețcului și Bazinului Târgu Secuiesc, pe drumul județean (121F) ce leagă Orașul Covasna de Municipiul Târgu Secuiesc. Localitatea este străbătută de Pârâul Ghelința.

Județul Covasna se află situat în centrul României, în partea internă a Carpaților de Curbură. El se învecinează în est cu Județul Bacău și Județul Vrancea, în sud-est cu Județul Buzău, în sud-vest cu Județul Brașov, iar in partea de nord cu Județul Harghita. Situat în partea de sud-est a Transilvaniei, teritoriul acestui județ este legat de spațiul extracarpatic prin Pasurile Buzău și Oituz, precum și prin mai multe trecători ale Carpaților Răsăriteni.

Teritoriul Județului Covasna include în limitele sale două zone bine conturate, depresionară și muntoasă.
Munții ocupă mai bine de jumătate din suprafața județului, au vârfurile teșite și sunt acoperiți în marea lor majoritate de păduri.
Munții Baraolt, situați în partea de vest a județului, pe direcția nord-vest, și Munții Harghita, la nord de Munții Baraolt, sunt prezenți cu partea lor vestică pe teritoriul Județului Covasna. Au înălțimi ce variază între 900 și 1100 m, cu câteva vârfuri pe care se află urmele unor cratere vulcanice care ajung la altitudini de până la 1558 m. Munții Bodoc se află în partea nord-centrală a județului, întinzându-se între Tușnad și Angheluș pe o lungime de 30 km, cu înălțimi între 800 și 1100 m, unele chiar depășind aceste valori. Munții Nemira (cu sectorul lor sudic) se găsesc în partea nord-vestică a județului. Munții Vrancei aparțin de Covasna, având cea mai mare altitudine din județ, cu vârfuri de înălțimi peste 1500 m: Vârful Lepșii cu 1390 m, Vârful Mușat cu 1503 m, Vârful Astagul Mare cu 1526 m, Vârful Izvoarele Putnei cu 1534 m, Vârful Anișoara cu 1645 m și Vârful Lăcăuț cu 1777 m. Munții Brețcului sunt mărginiți la vest de Depresiunea Târgu Secuiesc, iar la est de Izvoarele Oituzului și ale Râului Bâsca Mare. De asemenea, enumerăm în Județul Covasna și Munții Buzăului, Munții Întorsurii sau Clăbucetele Întorsurii și Bazinetul Comandău.

Depresiunea Baraolt este situată în partea de nord-vest a județului, încadrată de Munții Perșani și Baraolt. Depresiunea Sfântu Gheorghe, delimitată de Munții Baraolt, Bodoc și Culmile Tărlungului, se întinde pe o lungime de aproximativ 30 km și o lățime de 10–12 km. Depresiunea Târgu Secuiesc este delimitată din nord-vest și din nord de Munții Bodocului și Munții Nemirei, din sud și sud-est de Munții Brețcului și Munții Întorsurii, iar din sud-vest de Culoarul Piemontan de la Reci.

Județul Covasna are o climă moderată cu veri călduroase și ierni geroase. Temperatura maximă absolută de 39,3 grade Celsius a fost înregistrată în anul 1952 în localitatea Păpăuți, iar minima absolută de -35,2 grade a fost înregistrată la Întorsura Buzăului în anul 1947.

La Ghelința se poate ajunge din 2 direcții: din Târgu Secuiesc și din Covasna pe drumul național DN121. În apropiere de Localitatea Catalina drumul se ramifică spre Localitatea Ghelnița, pe drumul național DN121F.

Comuna oferă 22 de pensiuni și cabane înregistrate oficial pentru locuri de cazare.

Pârtia Ghelința din Covasna este o pârtie roșie cu un grad de dificultate mediu și are lungimea de 500 de metri. Altitudinea de plecare se află la 1000 de metri, are o diferență de nivel de 350 de metri și o înclinație de 21%. Se desfășoară pe lățimea de 25 de metri și are altitudinea de sosire la 650 de metri. Pârtia Ghelința este deservită de un babyski și ocupă suprafața de 1.25 hectare.

Serviciul Salvamont Covasna (Vrancei-Penteleu): tel: 0724-212.585
Serviciul Salvamont Covasna (Bretcu-Oituz): tel: 0724-212.585.